“Numărul solicitanţilor de azil ajunşi de la începutul anului în Germania a depăşit marţi oficial pragul de un milion de persoane, a anunţat un membru al guvernului landului Bavaria. Unii analişti estimează însă că acest prag a fost în realitate atins de mult timp şi numărul migranţilor extracomunitari sosiţi anul acesta pe teritoriul german este mult mai mare. Potrivit ministrului bavarez al Afacerilor Sociale, Emilia Mueller, numai în luna Noiembrie au fost înregistraţi oficial peste 200.000 de noi solicitanţi de azil. Înregistrarea migranţilor se face de obicei în Bavaria, întrucât acesta este primul land federal german unde ei pătrund după ce au trecut graniţa austriacă, de acolo fiind redistribuiţi către celelalte landuri. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că oficiile unde sunt înregistraţi migranţii sunt copleşite de numărul foarte mare de cereri de azil, astfel că pot să treacă şi mai multe săptămâni până când un migrant este introdus în baza de date, motiv pentru care ei consideră că acest prag fusese deja depăşit de ceva timp. Politica generoasă de azil promovată de guvernul cancelarului Angela Merkel a determinat migranţii proveniţi din ţările arabe, africane şi asiatice să se orienteze cu predilecţie către Germania. În acest timp, şefa guvernului de la Berlin se confruntă cu tot mai multe presiuni, în special din partea Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate CDU pe care o conduce, să ia măsuri pentru restricţionarea primirii migranţilor. Totuşi, într-o intervenţie recentă în faţa Bundestagului, Angela Merkel a menţionat că nu intenţionează să schimbe această politică, reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre”, mai scrie Bild.

Comisia Europeană a prezentat un proiect privind crearea unui Corp european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situație de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE, dar inițiativa este deja contestată de unele guverne, se menționează într-un comentariu publicat de agenția Reuters....Potrivit Reuters, chiar și diplomații de la Bruxelles care susțin acest plan admit că el va întâmpina rezistență. Toată lumea dorește o consolidare a Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), dar nu și atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alți responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei țări din spațiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE.  Totuși, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la granița căruia se va desfășura operațiunea. Alte detalii dezvăluite până în prezent fac referire la efectivele viitoarei structuri a Frontex, care va cuprinde circa 1.000 de agenți permanenți, față de 400 câți sunt în prezent, urmând să fie creat și un Oficiu de Returnări care se va ocupa de repatrierea migranților ce nu pot primi azil. Ar urma să fie creată și un fel de forță de reacție rapidă, alcătuită din circa 1.500 de membri și care va putea fi desfășurată la nevoie în numai câteva zile.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, datele macroeconomice continuă să confirme o revenire solidă a economiei. În octombrie, arată datele Eurostat publicate ieri, România a înregistrat a treia cea mai puternică creştere a sectorului de construcţii din UE, cu un plus de peste 10% - vorbim despre un sector care suferise enorm în criză, poate şi de aceea creşterea este mare. Tranzacţiile imobiliare îşi revin, industria creşte, chiar dacă nu spectaculos, agricultura a mers mai prost anul acesta, dar nu va fi un dezastru. Din punctul de vedere al utilizării PIB, economia s-a bazat în 2015 pe două motoare – consumul, mai cu seamă consumul populaţiei, şi investiţiile. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut în volum cu 5,7% în primele trei trimestre, contribuind cu 3,5% la creşterea PIB de 3,7%. Formarea brută de capital fix a crescut în volum cu 6,8% şi a contribuit cu 1,5% la creşterea economică. Exporturile de bunuri se pregătesc să înregistreze un nou maxim istoric, de peste 55 mld. euro, chiar dacă contribuie negativ la PIB în primele trei trimestre din cauza unui volum mai mare de importuri (şi ca urmare a majorării consumului stimulat de reducerea taxelor şi creşterea salariilor).

Sistemul financiar european este ameninţat de riscurile provenite din ţările emergente, în special din China, chiar dacă pieţele au depăşit o serie de şocuri în a doua jumătate a anului curent, atrage atenţia Banca Centrală Europeană (BCE). "Sistemul financiar al zonei euro a suportat provocările venite de pe mai multe fronturi, în a doua jumătate a anului", potrivit unui raport al BCE referitor la stabilitatea financiară, care aminteşte riscurile legate de negocierea acordului cu Grecia, în vară, şi corecţia care a avut loc pe piaţa acţiunilor din China.  "Impactul acestor evenimente asupra sistemului financiar al zonei euro a fost relativ limitat, indicii bancari, fiscali şi de stres financiar menţinându-se la niveluri scăzute", consideră BCE, care avertizează, însă, că pieţele emergente generează riscuri pentru pieţe. Potrivit BCE, creşterea ocazională a volatilităţii pieţelor financiare arată că vulnerabilităţile generate de pieţele emergente sunt în creştere. 

O instanta din Franta a decis initierea unui proces in cazul rolului directorului FMI Christine Lagarde in plati ilegale in valoare de 400 de milioane de euro facute catre omul de afaceri francez Bernard Tapie, informeaza Mediafax citand Reuters.
Cazul, datand de acum aproape 20 de ani, cand Christine Lagarde era ministru al Economiei in Administratia presedintelui Nicolas Sarkozy, va fi judecat de Curtea de Justitie a Republicii Franta, a transmis Procurorul general francez.  "Doamna Lagarde va reitera ca a actionat in interesul statului francez, prin respectarea in totalitate a legii", a transmis biroul directorului Fondului Monetar International.  Decizia de joi este surprinzatoare, dat fiind ca procurorii recomandasera in septembrie incetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.  Fostul ministru al Economiei este cercetata pentru neglijenta in serviciu, reprosandu-i-se ca nu s-a opus unei decizii de arbitraj si nu a formulat recurs contra sentintei din iulie 2008 care il favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se refera la o sentinta de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru incheierea unui litigiu cu Banca Credit Lyonnais privind vanzarea Adidas in 1994.

Curtea de Justiţie Europeana a arătat în mod expres că sprijină lupta împotriva evaziunii fiscale, obiectiv fixat de altfel şi prin Directiva 2006/112/CE. Potrivit Curţii, dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat în situaţia excepţională în care se probează dincolo de orice dubiu rezonabil că, în mod obiectiv, persoana care solicită dreptul de deducere ştia sau ar fi trebuit să ştie că participă la un mecanism fraudulos.  Însă Curtea (conform Hotărârilor Mahagében și Dávid, C-80/11 și C-142/11 din 21 iunie 2012, Bonik, C-285/11 din 6 decembrie 2012 și Gábor Tóth, C-324/11 din 6 septembrie 2012) a statuat şi faptul că acordarea dreptului de deducere este un principiu fundamental al sistemului european de TVA, care, în principiu, nu poate fi limitat iar atâta timp cât nu se probează în mod obiectiv că un contribuabil ştia sau ar fi trebuit să ştie că ia parte la un mecanism fraudulos în materie de TVA, dreptul de deducere nu poate fi refuzat, indiferent de comportamentul celorlalţi participanţi implicaţi în sistemul de TVA. Aceasta în considerarea faptului că orice persoană trebuie să beneficieze de prezumţia de bună-credinţă și că organelor fiscale le revine practic sarcina probării că participarea la un mecanism fraudulos s-a făcut cu intenţie directă.