vineri, 11 decembrie 2015

Dobânda la depozitele băncilor a fost redusă cu 0,1 puncte, la -0,3%       Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul de 0,05%, informează MarketWatch. Dobânda pentru facilitatea marginală de creditare a rămas la 0,3%, potrivit deciziei luate de conducerea BCE în timpul şedinţei de politică monetară.  Preşedintele BCE, Mario Draghi, urmează să anunţe noi măsuri de stimulare a economiei zonei euro în timpul unei conferinţei de presă, în condiţiile în care inflaţia din regiune este cu mult sub ţinta oficială a instituţiei de aproape 2%.  Inflaţia din zona euro a stagnat în noiembrie la nivelul de 0,1%, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau la 0,2%.

joi, 10 decembrie 2015

Gazprom a anunţat miercuri că opreşte livrările de gaze către Ucraina, în timp ce autorităţile de la Kiev au replicat că pot găsi gaze mai ieftine în altă parte.  Scrisoarea, trimisă joi şi semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia, afirmă că proiectul trebuie analizat cu atenţie de autorităţile de reglementare şi cere dezbaterea problemei la summitul UE care va avea loc în decembrie, relatează Reuters.  "Poziţia Comisiei Europene referitoare la proiectul Nord Stream II va influenţa în mod esenţial percepţia asupra politicii externe şi de securitate a UE, între principalii aliaţi şi partenerii tradiţionali", se arată în scrisoare.
Liderii mondiali au cerut Moscovei şi Ankarei să evite escaladarea tensiunilor, după doborârea unui avion rusesc de către Turcia, membră a NATO.  Relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană şi Ucraina au fost nesigure de la anexarea Crimeei de către statul rus, în luna martie a anului trecut.
Extinderea Nord Stream pentru creşterea livrărilor de gaze direct către Germania ar putea avea consecinţe serioase pentru Ucraina şi statele UE.  "Menţinerea rutei de transport al gazelor prin Ucraina este în interesul strategic al UE în ansamblul ei, nu doar din perspectiva securităţii energetice, dar şi pentru consolidarea stabilităţii în Europa de Est", se arată în scrisoare.
Comisia Europeană vrea reducerea dependenţei blocului comunitar de Rusia, care asigură aproximativ o treime din necesarul energetic al UE.  Executivul UE a anunţat deja că va analiza proiectul de extindere a Nord Stream pentru a vedea dacă respectă legislaţia UE şi că prioritară este diversificarea furnizorilor şi menţinerea statutului Ucrainei de ţară de tranzit pentru gaze.

miercuri, 9 decembrie 2015

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile grecesti solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depăşit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante. După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor. Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România...Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) - principalul acţionar al băncilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat recent autorităţile elene...BCE a estimat că necesităţile de capital ale Piraeus Bank se ridică la 4,93 miliarde de euro. Din această sumă, banca a obţinut 1,94 miliarde de euro de la investitorii privaţi iar autorităţile de supervizare au aprobat noi acţiuni de majorare a capitalului, în valoare de 271 milioane de euro. Restul de 2,72 miliarde de euro va fi acoperit de Guvernul elen, care va primi în acest scop bani de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).

marți, 8 decembrie 2015

Pentru anul viitor, Ministerul Energiei propune o cotă obligatorie de energie regenerabilă de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, arată un proiect de hotărâre de guvern redactat de Minister.  Impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de aproximativ 35 de lei/MWh; dacă se ține cont și de acordurile de exceptare emise până acum și cele estimate că vor mai fi acordate până la finalul anului 2016, impactul în factură urcă până la circa 43 de lei/MWh, subliniază Nota de fundamentare a proiectului de act normativ.  Acest impact va fi resimțit mai ales de către gospodării și IMM-uri, în condițiile în care exceptările se dau pentru marii consumatori industriali pe baza unui indice de energo-intensivitate. Ministerul Energiei susține că această nouă cotă obligatorie va conduce la tranzacționarea a circa 60% din certificatele verzi emise pentru energia livrată.  Până la sfârșitul lunii august 2015 au fost emise 27 de acorduri de exceptare cărora le corespunde o cantitate de energie electrică de circa 6.000 GWh, iar până la finele anului s-ar putea ajunge la circa 8.000 GWh energie exceptată. “Menținerea unui nivel de suportabilitate a schemei de promovare pentru energia din surse regenerabile la nivelul consumatorilor finali este dificil de pus în aplicare având în vedere emiterea acordurilor de exceptare în 2015, presiunea acestora fiind transferată către consumatorii finali neexceptați, respectiv populație și IMM-uri”, arată nota de fundamentare.

luni, 7 decembrie 2015

Klaus Iohannis a girat confiscarea depozitelor negarantate (bail-in-ul) pentru salvarea băncilor cu probleme, promulgând, ieri, Legea privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii. Preşedintele României nu are de ce să fie îngrijorat cu privire la posibila dispariţie a banilor săi din bănci, întrucât, potrivit declaraţiei de avere, acesta îşi ţine banii în proprietăţi, economiile sale din depozite totalizând sub 50.000 de euro, adică jumătate din suma garantată de stat pentru un singur depozit bancar, în caz de faliment al instituţiei financiare.   Deputaţii au aprobat, recent, în regim de urgenţă, această lege, în contextul în care ţara noastră era obligată de Comisia Europeană să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a legislaţiei europene în domeniu.  Noua legislaţie presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură ce implică şi confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme).  Recent, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netrans¬punerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD). Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

duminică, 6 decembrie 2015

O sansa pentru Europa de a scapa de mizeria numita U.E. ????

Ultimele sondaje plasează Frontul Naţional în frunte în şase regiuni în primul tur de duminică şi anticipează victoria sa în trei regiuni în al doilea tur în 13 decembrie: Nord, Provence şi marea regiune Est, unde se prezintă adjunctul Marinei Le Pen, Florian Philippot. FN ar fi, de asemenea, în măsură să se menţină peste tot în metropolă în al doilea tur, impunând riscuri majore adversarilor săi.  Partidul Socialist, aflat din 2010 în frunte în toate regiunile cu excepţia uneia, ar putea să nu mai păstreze decât trei sau patru. Partidul prezidenţial joacă pe cartea unităţii naţionale prin Francois Hollande, dar poate fi afectat de eşecul executivului în a controla un şomaj ajuns la nivel cvasirecord de 3,59 milioane de persoane, care a cunoscut în octombrie cea mai mare rată lunară după 2013.  Rezultatul final al scrutinului va depinde în mare măsură de atitudinea în turul al doilea a PS şi a Republicanilor în regiunile susceptibile să încline spre extrema dreaptă, dacă vor face alianţă pentru a încerca să-i oprească ascensiunea.  În plus, absenteismul ar putea fi unul foarte mare, în jur de 50%, devenit un fel de regulă pentru acest tip de alegeri intermediare. De menţionat ar fi că în primul tur al regionalelor din 2010, acesta a avut un nivel record, de 53,6%....La ultimele alegeri înaintea prezidenţialelor de anul viitor, 44,6 milioane de francezi sunt chemaţi la urne să aleagă 1.757 de consilieri regionali şi 157 de consilieri teritoriali, din 21.456 de candidaţi propuşi pe 171 de liste.  Frontul Naţional, partid de extremă dreaptă, care a obţinut rezultatele spectaculoase în alegerile municipale şi în cele europarlamentarede anul trecut, are şanse reale să câştige în cel puţin două regiuni, dacă nu chiar trei. Şefa FN, Marine Le Pen, este marea favorită în nordul ţării (Nord-Pas-de Calais-Picardia), unde candidează. Nepoata sa, Marion Marechal-Le Pen, este de asemenea favorită în sud, în Provence Alpes-Cote d'Azur.