Revista germană Der Spiegel a venit zilele trecute cu informaţii care nu mai permit unor nume importante să recomande politici sau să dicteze unor guverne care au uitat interesele propriilor naţiuni.    Jean-Claude Juncker, domnul "când situaţia devine serioasă trebuie să minţi", adică preşedintele Comisiei Europene, este primul amintit de publicaţia germană, pe fondul noilor informaţii cu privire la tratamentul fiscal preferenţial acordat unor corporaţii internaţionale în Luxemburg, Olanda şi Belgia.  Jurnaliştii de la Der Spiegel au avut acces la documente interne ale UE, care arată modul în care ţările Benelux au blocat legile europene privind eliminarea paradisurilor fiscale din uniune. "Documentele interne ale UE arată în mod clar acţiunile guvernului luxemburghez, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, pentru atragerea companiilor în ţară prin facilităţi fiscale", scrie revista germană.  În ultimă instanţă, deciziile autorităţilor din Luxemburg sunt de înţeles: bunăstarea naţiunii este asigurată de mediul privat, care se dezvoltă doar într-un mediu favorabil.   Dar este de neînţeles de ce o astfel de oportunitate este negată altor membri ai Uniunii, mai ales când "lecţiile" vin tocmai de la Juncker. De ce competiţia fiscală din Europa, în loc să fie încurajată, este caracterizată deseori drept "dumping" fiscal, iar cei pedepsiţi sunt, de cele mai multe ori, doar ţările fără influenţă la masa puterii de la Bruxelles?  După cum arată Der Spiegel, preşedintele Comisiei Europene a scris participanţilor la întâlnirea G20 de la Ankara că "trebuie să urmeze exemplul Europei în ceea ce priveşte competiţia fiscală neloială". Dicţionarul limbii române include cuvântul "tupeu", dar acesta este mult prea slab pentru a descrie atitudinea lui Juncker.

Financial Times scrie că volumul petrolului stocat acum pe oceanele lumii în petroliere este de două ori mai mare decât în urmă cu un an și ar acoperi întreg consumul mondial pentru mai bine de o zi. În Indonezia, Malaezia și Singapore așteaptă 14 petroliere care au o încărcătură de 35 de milioane de barili, pentru că nu mai exista capacitate de a depozitare pe uscat. Patru petroliere așteaptă în porturile chineze din același motiv. La fel și la Rotterdam si în alte porturi de la Marea Nordului. Iar producătorii nu se opresc – Iranul are petroliere care transporta 40 de milioane de barili care așteaptă să iasă pe ocean prin strâmtoarea Ormuz.  Coadă de multe mile marine pe coasta Texasului, în apropierea portului Galveston. Peste 40 de petroliere de mare capacitate venite din Irak așteaptă să intre în port pentru a descărca țițeiul și trebuie să aștepte în medie cu trei zile în plus față luna iunie, din cauză că începe să fie depășită capacitatea de stocare din zona celor mai mari rafinării americane.  Este un semn clar că prețul petrolului va continua să scadă. Economia mondială nu poate înghiți într-atât de mult pe cât produc în acest moment statele din OPEC, iar, pe de altă parte, cum prețul stocării pe mare a petrolului este unul ridicat, dealerii pun presiune pentru o scădere și mai accentuata a prețului barilului, astfel încât aceasta formă de stocare să fie profitabilă. Stocarea scumpă pe petroliere era considerată o supapă de siguranță pentru ca prețul petrolului să nu scadă mai mult, însă se pare că ea nu a funcționat acum.  Punctul cheie: "iar producătorii nu se opresc"... Hahaha!! Pai dacă producatorii sînt cretini? Nu au nici economii diversificate si performante, si nici nu înțeleg raportul elementar supply-demand, mai ales pe termen lung, a cui e vina?!? Litrul de benzină a ajuns la $0.56 in state, si e tot in scădere... Thanks, stupid OPEC! In 2014, cel mai mare producator de hidrocarburi (petrol+gaz), SUA, a crescut producția cu 1.6 milioane barili de petrol ÎN FIECARE ZI a anului. OPEC (cum, de ce) n-a observat? Pe tema hidrocarburi, alianța SUA-Canada a terminat restul lumii! Numai SUA au investit $200 miliarde in petrol-gaze in 2014 in vederea politicii strategice americane de independență energetică. Ca să nu mai vorbim de investiții masive in energie alternativă. În plus, Canada are rezerve confirmate de 173 miliarde de barili, suficient pt următorii 140 ani (!) la cotele prezente de producție. Se mai miră cineva de situația descrisă in articol??? Recomand comentatorilor bolșevici să se mai informeze asupra cauzelor si dinamicii actuale pe piața energetică...

Scandalul de spionaj din Germania se extinde. După ce în presă au apărut informații conform cărora Serviciul German de Informații Externe (BND) l-a interceptat pe ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, președintele Francois Hollande cere explicații.  “Cerem să ne fie comunicate toate informațiile. Nu pot exista practici de acest tip între aliați. Știu că Angela Merkel va face totul pentru a ne explica exact circumstanțele”, a declarat președintele Franței, scrie Le Figaro.

Holland a mai spus că știa de practicile Serviciului Secret Al Germaniei, dar, spune acesta, “mi s-a spus că aceste practice au încetat total”.  “Doresc să se mai verifice”, a spus răspicat Francois Hollande.  Serviciul German de Informații Externe este acuzat și de alte interceptări. Printre numele vehiculate amintim: UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății, postul de radio Voice of America, Curtea de justiție de la Haga.

Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să reducă sau să încheie programul de relaxare cantitativă mai devreme decât a planificat, întrucât guvernele nu pot să compenseze singure efectele politicii monetare a instituţiei, potrivit consilierilor economici ai cancelarului german Angela Merkel. "Dobânzile scăzute reprezintă riscuri pentru stabilitatea financiară şi erodează modelele de business ale băncilor şi asigurătorilor, pe termen mediu. Aceste probleme nu pot fi rezolvate doar prin reglementări macro-prudenţiale", potrivit raportului anual publicat ieri de comisia de consilieri, formată din cinci economişti. Aceştia estimează că economia Germaniei, cea mai mare din Europa, va avea o creştere de 1,7% în acest an şi de 1,6% în 2016.  Programul BCE de relaxare cantitativă (achiziţii de obligaţiuni) a generat un nivel extrem de scăzut al dobânzilor, pentru toate maturităţile.

"BCE ar trebui să reducă expansiunea activelor instituţiei sau chiar să încheie programul mai repede decât a planificat", atrage atenţia raportul. Amintim că BCE vrea ca achiziţiile de active, în sumă de 1.100 de miliarde de euro (lansate în martie 2015), să se încheie cel mai devreme în septembrie 2016.

Yesss....vrem afara din UE !!!!!

Parlamentul regional din Catalonia a votat, luni noiembrie  09 2015 , o rezoluție pentru începeterea procesului de separare de Spania.  Guvernul central de la Madrid a promis că va bloca foaia de parcurs spre independență.  Declarația de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independență speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania și la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susținerea majorității legislativului regional.  72 de deputați (din 135) au adoptat această rezoluție care lansează un proces ce vizează crearea "unui stat catalan independent care ia forma unei republici", scrie agerpres.  Susținătorii unității Spaniei au primit rezultatul votului în picioare, desfășurând drapelurile Spaniei și Cataloniei.  Contribuția Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%.

SNGN Romgaz (SNG) a înregistrat în trimestrul trei un profit de 975,3 milioane lei, în scădere cu 12,4% faţă de 1,11 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul precedent, arată raportul trimestrial aferent primelor nouă luni. Cifra de afaceri a companiei s-a situat la nivelul de 2,93 miliarde lei, mai mică cu 10,8% faţă de trimestrul trei din 2014, când a fost de peste 3,28 miliarde lei. Veniturile s-au diminuat cu 9,5%, la 3,14 miliarde lei iar cheltuielile au fost mai mici cu 5,7%, la aproape 1,95 milioane lei.  Producţia de gaze naturale a fost asemănătoare cu cea aferentă din T3 2014 (peste 1,35 miliarde mc faţă de 1,36 miliarde mc) iar producţia pe primele nouă luni a fost cu 2,21% mai mică faţă de cea a perioadei similare din 2014 (4,13 miliarde mc faţă de aproape 4,23 miliarde mc). Cheltuielile de exploatare sunt mai mari comparativ cu cele programate, fiind afectate în principal cu ajustarea pentru deprecierea creanţelor comerciale în valoare de 187,9 milioane lei şi cu ajustarea parţială a imobilizărilor necorporale privind lucrările de explorare în Marea Neagră în valoare de 133 milioane lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, performanţele societăţii au fost afectate în principal de diminuarea cu 2,66% a cererii de consum a gazelor naturale pe piaţa din România, arată raportul remis Bursei.