“Negocierile cu Marea Britanie, care a prezentat o serie de exigenţe pentru rămânerea în UE, vor fi foarte, foarte dificile”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. “Trebuie să spun că va fi foarte dificil să ajungem la un accord”, a spus preşedintele Consiliului European în cadrul unei conferinţe de presă organizate la finalul summitului UE de la La Valletta. “Este o parte foarte, foarte dificilă”, a subliniat oficialul european. “Vom face tot posibilul împreună cu Comisia Europeană” pentru a derula aceste negocieri, dar “nu există nicio garanţie că vom putea face acest lucru înainte de luna decembrie”. Donald Tusk a adăugat că el însuşi şi Jean-Claude Jucker, preşedinte al Comisiei Europene, s-ar putea implica dacă va fi necesar. Juncker a declarat în Malta că de săptămâna viitoare Executivul comunitar va sonda statele membre în privinţa disponibilităţii lor de a accepta solicitările Marii Britanii. Comisia Europeană a anunţat deja în această săptămână că găseşte “foarte problematice” unele dintre condiţiile puse de prim-ministrul David Cameron pentru a face campanie în favoarea menţinerii ţării sale în UE, în cadrul unui referendum prevăzut să aibă loc până la finalul lui 2017. Cameron a detaliat patru astfel de solicitări. El a cerut ca UE să recunoască că este un club al mai multor monede şi să nu dezavantajeze statele nemembre ale zonei euro în deciziile sale. De asemenea, el cere ca accentul să fie pus pe competitivitatea pieţei unice şi să se simplifice reglementările în vigoare. În plus, Cameron vrea ca ţara să fie scutită de obligaţia de a se îndrepta spre “spre o Uniune tot mai strânsă” şi a făcut apel la o consolidare a puterii parlamentelor naţionale. În final, David Cameron solicită pârghii pentru a putea controla mai bine imigraţia cetăţenilor UE, de exemplu prin suspendarea ajutoarelor sociale timp de patru ani”, mai citim în ft.com

“Tot mai multe ţări europene îşi întăresc frontierele”, titrează The Wall Street Journal.

“Suedia și Slovenia au procedat la un control mai strict al frontierelor lor, în încercarea de a atenua tensiunea cauzată de migranții care îşi fac drum prin sud-vestul Europei spre nordul bogat. Suedia va restabili provizoriu controalele la frontierele sale pentru a face faţă afluxului continuu de migranţi ce "ameninţă ordinea publică" şi complică misiunea serviciilor de imigraţie. "Un număr record de refugiaţi sosesc în Suedia. Oficiul de migraţie este sub presiune. Poliţia estimează că există o ameninţare la adresa ordinii publice", cu sute sau chiar mii de migranţi fără adăpost şi copii neînsoţiţi ce dispar fără să aibă nimeni grijă de ei, a explicat ministrul de Interne, Anders Ygeman. "Vom restabili controalele la frontierele noastre naţionale joi la 12.00 pentru o perioadă de zece zile", a adăugat el. "Semnalul nostru către restul UE este extrem de clar - Suedia este ţara care şi-a asumat cea mai mare responsabilitate pentru criza refugiaţilor", a mai notat ministrul de interne Anders Ygeman într-o conferinţă de presă ţinută de guvernul de centru-stânga. 80.000 de migranţi au sosit în ţara scandinavă din Septembrie, aproape la fel de mulţi ca în întreg anul 2014.”

“Europa încearcă să închidă rutele migranților din Africa și Turcia”, scrie Le Monde.

„Turcia va fi inima unui summit special al Uniunii Europene desfăşurat joi la Malta, privind criza migranților. Această întâlnire informală va avea loc după o reuniune între liderii europeni și africani, de asemenea în domeniul migrației, desfăşurat la Valletta miercuri și joi. Liderii africani au denunţat "două greutăți, două măsuri" în atitudinea Uniunii faţă de migranții care sosesc din Africa faţă de cei care ajung pe teritoriul UE venind din Siria. În Malta, Uniunea ar trebui să anunțe un Fond de urgenţă pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro, o sumă relativ modestă, inclusiv în proiecte cum ar fi consolidarea controalelor la frontieră.”

Partidul Noua Dreaptă organizează un miting de protest împotriva cotelor de refugiaţi şi de solidaritate cu poporul francez în data de 18 noiembrie, ora 19:30 în Piaţa Universităţii, pe treptele TNB, informează un comunicat de presă al partidului. "Cu această ocazie vom cere prim-ministrului desemnat Dacian Cioloş să se alăture poziţiei ţărilor vecine Ungaria, Slovacia şi Polonia şi să nu accepte cotele obligatorii de imigranţi musulmani. De asemenea, vom cere abrogarea HG 372/2015 printr-o Ordonanţă de urgenţă prin care terenul în suprafaţă de 11.295 mp din Bucureşti, concesionat pentru construcţia celei mai mari moschei din Europa, să revină în proprietatea Statului Român", potrivit comunicatului de presă citat.  Partidul Noua Dreaptă solicită premierului desemnat Dacian Cioloş să reacţioneze în faţa atentatelor islamiste de la Paris şi să nu accepte cote obligatorii de imigranţi în România.  În comunicatul PND se mai precizează: "Cel puţin doi dintre atacatorii musulmani care au nimicit cu bestialitate peste 130 de vieţi nevinovate la Paris au ajuns ca refugiaţi în capitala Franţei. Noua Dreaptă a avertizat încă din luna iunie că printre aşa zişii refugiaţi se strecoară şi islamişti radicali şi terorişti ai statului islamic. Din păcate atentatele de la Paris ne-au dat dreptate. Primirea miilor şi zecilor de mii de refugiaţi în România va expune şi ţara noastră unui risc de proporţii ca şi celelalte ţări europene cu un număr mare de imigranţi musulmani. Va fi doar o chestiune de timp până când şi în România se vor număra victimele unei atac terorist".  În acelaşi timp, şi construcţia celei mai mari moschei din Europa în capitala României, cu un centru de studii islamice pentru mii de studenţi musulmani, "va deschide ţara noastră invaziei musulmane şi o va plasa în vizorul islamiştilor radicali", susţine PND în comunicatul de presă remis redacţiei.  Partidul Noua Dreaptă consideră că "siguranţa naţională şi vieţile românilor nu pot fi puse în pericol pentru a mulţumi Uniunea Europeană prin acceptarea cotelor de refugiaţi". "Avertizăm prim-ministrul desemnat Dacian Cioloş că primirea miilor de refugiaţi musulmani încalcă grav Art. 3 din Constituţia României care prevede că «Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine».Premierul desemnat Dacian Cioloş va fi responsabil pentru orice act de terorism pe teritoriul României, dacă pune cererile Comisiei Europene deasupra Interesul Naţional, siguranţei naţionale şi a Constituţiei României", se mai arată în comunicat. 

Depunerea mandatului Guvernului i-a incurcat Guvernatorului Isarescu planurile privind o relaxare a politicii monetare prin reducerea rezervelor minime obligatorii. Inca de acum un an Isarescu afirma ca va continua reducerea treptata a rezervelor minime obligatorii la lei si valuta, fara sa afecteze rezerva valutara, insa evolutiile politice din ultimele zile l-au obligat sa isi amane planurile. "Fara o lege a bugetului pe 2016 si avand in vedere incertitudinea politica in curs provocata de demisia Guvernului,  guvernatorul BNR nu a mai  reiterat mesajul sau privind reducerea treptata a rezervelor minime obligatorii. Ne asteptam insa ca pe masura ce tensiunea politica se risipeste, banca centrala isi va refirma disponibilitatea de reducere a RMO", spune economistul sef al ING, Ciprian Dascalu...."La conferinta de presa guvernatorul a spus ca actualul context este mult mai dificil din punct de vedere al politicii monetare. El a mentionat ca incertitudinile privind mixul de politici ar putea creste pana la formarea unui nou guvern, mai ales ca bugetul nu a fost inca elaborat", spun si economostii BCR.  "Astazi s-a desfasurat la Banca Nationala a Romaniei ultima sedinta de politica monetara din 2015. BNR se arata preocupata cu privire la intensificarea incertitudinilor externe (divergentele in sfera economiei reale si in ceea ce priveste politicile monetare in principalele economii ale lumii) si interne (criza politica, procesul de desemnare a unui nou Guvern, mai ales in contextul absentei unui proiect de buget pe 2016).   La Conferinta de Presa Guvernatorul BNR a pus accent pe stabilitatea economiei interne si importanta consolidarii acesteia, lasand sa se inteleaga ca un Guvern de tehnocrati ar fi o solutie pentru un mix echilibrat de politici economice pana la derularea alegerilor generale (in toamna anului 2016).   Referitor la impactul tensiunilor politice la nivel de economie dl. Isarescu a subliniat importanta formarii rapide a unui nou Cabinet.  In scenariul macroeconomic central (revizuit recent) ne asteptam ca Banca Nationala a Romaniei sa initieze un nou ciclu monetar in a doua jumatate a anului viitor, pe fondul perspectivelor de evolutie a economiei la un ritm peste potential si de inflexiune a dinamicii preturilor de consum.  Pe de alta parte, previzionam ca BNR va relua ciclul de normalizare a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii (convergenta acestora catre Zona Euro) in primul trimestru al anului viitor". 

BUCURESTI - Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, astăzi, echipa de miniştri, într-o conferință de presă, la Camera Deputaților.  Astfel, lista membrilor Guvernului propusă de Dacian Cioloş este:
     Vicepremier şi Ministrul Economiei: Costin Grigore Borc
     Vicepremier şi Ministrul Dezvoltării: Vasile Dâncu
     Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu
     Ministrul Afacerilor Interne: Petre Tobă
     Ministrul Agriculturii: Achim Irimescu
     Ministrul Apărării Naţionale: Mihnea Motoc
     Ministrul Culturii: Vlad Alexandrescu
     Ministrul Energiei: Victor Vlad Grigorescu
     Ministrul Educaţiei: Adrian Curaj
     Ministrul Finanţelor Publice: Anca Paliu Dragu
     Ministrul Fondurilor Europene: Aura Carmen Răducu
     Ministrul Justiţiei: Cristina Guseth
     Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Cristiana Paşca Palmer
     Ministrul Muncii: Claudia Anca Moarcăş
     Ministrul pentru Societatea Informaţională: Marius Raul Bostan
     Ministrul Sănătăţii: Andrei Baciu
     Ministrul Tineretului și Sportului: Elisabeta Lipă
     Ministrul Transporturilor: Marian Costescu
     Ministrul pentru Dialog Social: Violeta Alexandru
     Şeful Cancelariei Primului Ministru: Ioan Dragoş Tudorache
     Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Preturindeni: Dan Stoenescu
     Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Societatea Civilă: Cristian Ciprian Bucur. 

Urmatoarea criza financiara este aproape, sosirea ei este doar o problema de timp, dar inca nu s-au rezolvat problemele din sistemul global ce au iesit brutal la suprafata dupa ultima criza financiara, scrie The Guardian.   Acesta este mesajul ultimului raport de Stabilitate Financiara Globala realizat de Fondul Monetar International, document ce se vrea o trezire la realitate pentru ministrii de finante si bancherii centrali ce se reunesc in Peru, la Lima, pentru intalnirea anuala.  Politicile de stimulare monetara masiva au readus cresterea in economiile dezvoltate dupa recesiunea profunda ce a venit dupa criza declansat odata cu prabusirea Lehman Brothers in 2008. Dar ceea ce FMI numeste “transferul” catre o revenire mai sustenabila - fara propteaua costurilor ultra-ieftine de imprumut - nu a fost materializat pana acum.  Intre timp, banii ieftini creati pentru a salva economiile dezvoltate au inundat pietele emergente, umfland bule ale preturilor activelor, si incurajand companiile si guvernele sa profite de costurile neobisnuit de reduse ale imprumuturilor pentru a-si escalada nivelul de indatorare.  Bilanturile sunt intinse la maxim in multe banci si companii din economiile emergente. Aceste companii au devenit mult mai sensibile la un posibil stres financiar”, spune FMI.  In plus, esecul incercarii de a petici sistemul financiar international dupa ultima criza - prin asigurari ca bancile din pietele emergente detin destul capital si prin limitarea imprumuturilor cu profil de risc ridicat - inseamna ca un nou soc de tipul Lehman Brothers ar putea fi factorul declansator al unei noi panici globale.  “Socurile isi pot avea punctul de origine in economii avansate sau emergente si - combinate cu vulnerabilitati sistemice nerezolvate - pot duce la perturbari in pietele globale si la o secare brusca a lichiditatii din piete in multe sectoare”, spune FMI, avertizand ca unele piete par a fi "fragile".  Asa ca, in timp ce Rezerva Federala americana pregateste terenul pentru dobanzi pentru vremuri de pace financiara, dupa nivelurile de urgenta din ultimii sapte ani, pietele financiare se confrunta cu ceea ce FMI numeste “o ajustare fara precedent”.  Avertismentul Fondului Monetar International are ecou si in alte institutii. De exemplu, economistul-sef al Bancii Angliei, Andy Haldale, a argumentat ca lumea intra in ultimul episod al unei “crize in trei parti”.  Unctad, agentia Organizatiei Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare ar dori ca marile economii ale planetei sa accelereze cheltuielile publice pentru a contracara scaderea economiilor emergente. De asemenea, Bank for International Settlement considera ca ratele de dobanda au fost prea scazute pentru prea mult timp, incurajand prea multe asumari de riscuri in pietele financiare.   FMI nu a renuntat inca la speranta ca se va ajunge la ceea ce numeste o “normalizare de succes” si nominalizeaza o serie de conditii ce trebuie indeplinite pentru atingerea ei, de la o rebalansare reusita a cresterii economice din China la "asigurari impotriva lipsei de lichiditate" in pietele financiare.  Totusi, esecul decidentilor din intreaga lume de a tine sub control problemele sistemului financiar international in ultimii sapte ani, in ciuda precedentului Lehman Brothers si a ceea ce s-a intamplat dupa prabusirea acestuia, sugereaza ca orice masuri vor fi luate acum vor fi probabil prea putin si prea tarziu.