Ce vrea Comisia Europeană?

Ce vrea Comisia Europeană?

• Țările case se află pe „ruta balcanică” a imigranților ar trebui „să ia distanță de la atitudinea de a transporta pur și simplu refugiați la frontiera cu alt stat, fără acordul acestuia”, se arată într-un proiect de rezoluție intrat în posesia presei germane și citat de EurActiv. „O politică de simplă direcționare către țara vecină nu este acceptabilă”, se arată în document.
• Un schimb mai bun de informații între statele de pe ruta balcanică. De exemplu, Serbia înregistrează majoritatea imigranților, dar nu dă informațiile Croației, pentru că nu este membră UE. Președintele CE dorește ca fiecare dintre țările zonei să numească până luni câte o persoană de contact.
• Statele de pe ruta balcanică ar trebui să accepte mai mulți refugiați și să le ofere acestora facilități suficiente, pentru a-i determina să nu plece mai departe. Dacă țările respective nu au mijloacele necesare, ar urma să se declanșeze mecanismul de urgență european în caz de catastrofă.

Ce spun țările balcanice?

„Cine a scris acest document nu înțelege care este situația din teren”, a declarat premierul croat Zoran Milanovič. Acesta a anunțat că refuză să preia mai mulți refugiați, și va continua să-i direcționeze spre Slovenia. „Nu voi prelua nici o răspundere pentru Croația la această reuniune”, a declarat el.

În condiţiile în care "există serioase rezerve că România îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line", în cadrul întrevederii cu delegaţia FMI, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilităţile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat cele mai importante evoluţii ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv, program care a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voinţa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate.  Referitor la bugetul pentru anul 2016, în cadrul discuţiilor a fost evidenţiată necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice...."În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate şi prudenţă la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creştere economică sustenabilă", se mai arată în comuniat.  În cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni a fost abordată şi tema recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienţei întreprinderilor de stat, o atenţie deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor.

Departamentul de Justitie din Statele Unite investigheaza daca cea mai mare banca din Germania a efectuat corect tranzactii de pana la 6 miliarde de dolari, care ar fi putut sa mascheze iesiri de fonduri din Rusia, au spus sursele. Deutsche Bank face propriile verificari ale tranzactiilor respective, analizand conturi legate de circa 12 entitati pentru care a efectuat asa-numite tranzactii in oglinda intre Moscova si Londra, au aratat sursele. In mai multe cazuri, activele din aceste conturi ar fi apartinut unor asociati ai lui Putin, intre care o ruda mai indepartata a presedintelui rus si doi prieteni vechi, Arkadi si Boris Rotenberg, care s-au imbogatit prin contracte cu companii de stat si care sunt pe lista sanctiunilor SUA.  Nu exista informatii ca cei doi Rotenberg sau alte persoane cu legaturi cu aceste conturi ar fi investigati. Tranzactiile de acest tip sunt legale. Ce vor sa stie procurorii americani este daca banca a incalcat legislatia bancara din SUA, inclusiv cea referitoare la spalarea de bani.  Un reprezentant al fratilor Rotenberg a negat orice implicare a acestora in tranzactiile respective. Un purtator de cuvant al Kremlinului a refuzat sa comenteze ceea ce a numit "acuzatii fara substanta".  In ultimele luni, pe fondul incetinirii activitatilor in Rusia, Deutsche Bank a redus numarul de angajati si a inchis divizia de tranzactii cu instrumente financiare din aceasta tara.  Banca germana este vizata deja in trei anchete penale in Statele Unite si anticipeaza costuri de ordinul miliardelor de dolari, partial din cauza costurilor litigiilor.  Suspiciunile ca apropiati ai lui Putin au incercat sa scoata bani din Rusia intra in contradictie cu apelurile frecvente ale presedintelui ca rusii sa investeasca in propria tara.  Un oficial rus de rang inalt a confirmat ca Putin stie despre investigatia de la Deutsche Bank si acuzatiile legate de implicarea fratilor Rotenberg. Oficiali rusi sunt ingrijorati ca acest caz ar putea declansa o controversa similara cu cea legata de conturi rusesti la Bank of New York, izbucnita in urma cu 15 ani. Banca respectiva a admis ca nu a informat despre miliardele de dolari care au intrat in conturile sale din Rusia, evitand plata taxelor in tara respectiva.  Fratii Rotenberg sunt printre cei mai bogati oameni de afaceri din Rusia si se afla de anul trecut pe lista persoanelor supuse sanctiunilor SUA, impuse in contextul crizei din Ucraina. Cei doi si-au construit averile in timpul mandatelor de 15 ani ale lui Putin, in parte prin contracte cu grupul Gazprom si alte companii de stat. La sfarsitul lui 2014, averile celor doi se ridicau la peste 3 miliarde de dolari fiecare, potrivit datelor Bloomberg.  Nu exista informatii ca Deutsche Bank ar fi administrat active ale fratilor Rotenberg sau alte altor persoane dupa ce acestia au fost sanctionati de SUA, a spus o persoana apropiata investigatiei.  In octombrie 2014, banca centrala a Rusiei a abordat Deutsche Bank, pentru a-i solicita sa investigheze activitatilor anumitor clienti. Deutsche Bank a anuntat ca in acest caz a luat masuri disciplinare impotriva unor angajati.

Cu ocazia unei reuniuni organizate de Friends of Europe, s-au auzit discursuri extrem de dure asupra nivelului mai mult decât îngrijorător al lipsei de încredere al opiniei faţă de proiectul european şi, în aceiaşi măsură, punând în evidenţă nivelul neaşteptat de ridicat al tensiunilor între diferitele State Membre. Toate împreună, ameninţări directe şi imediate la continuarea construcţiei comune europene.  În consecinţă, începe, măcar formal, la nivelul discursului, un contra-atac extrem de dur, cu constatări care, până acum, ţineau mai degrabă de platformele politice ale contestatarilor majori ai proiectului european. Semn că presiunea este într-adevăr la cote foarte înalte şi că s-a apropiat momentul inevitabil în care apare temerea de "sancţiunea politică" ce ar putea să se simtă destul de rapid, la următoarele alegeri.... Răspunde Zoe Konstantanopoulo, fosta preşedintă a Parlamentului Grec: „Pentru ca Europa să recâştige încrederea publicului, trebuie să-şi regăsească esenţa demografică" – cuvinte care sunt un ecou direct la îngrijorările exprimate asupra efectelor pe termen mediu şi termen lung pe care le-ar putea avea exodul de acum al migranţilor, cel despre care se spune că va produce în mod necesar o dereglare importantă a structurii demografice pe continentul european. Europa instituţională este departe să dea acum un răspuns coerent la marile probleme cu care este confruntată, iar asta nu face decât să crească neîncrederea partnerilor internaţionali şi, din nou, contribuie la o stare de incertitudine privind modul în care se va structura -atunci când se va întâmpla asta - o soluţie europeană.  „Faptul că nu avem o strategie privind Siria înseamnă că această criză a refugiaţilor, consecinţă directă a ceea se petrece acolo, este ceva cu mult mai complicat", spunea Jaap de Hoop Scheffer, Preşedintele Comiteteul consultativ danez pentru probleme internaţionale şi fost Secretar General al NATO.  Probleme care se combină cu cele economice şi sociale, căci efectele de lungă durată ale marii crize economice încă afectează unele State Membre, semnul cel mai limpede fiind lentoarea neaşteptat de mare cu care se manifestă reluarea creşterii economice şi situaţia alarmantă a şomajului, mai ales la nivelul tinerilor şi cu deosebire în statele din sudul şi estul european.

Planul de acțiune încheiat între Uniunea Europeană (UE) și Turcia pentru a stopa fluxul de migranți pe teritoriul său este doar un 'proiect' și finanțarea propusă de Bruxelles este 'inacceptabilă', a declarat ministrul de externe turc Feridun Sinirlioglu....'UE ne-a propus un plan de asistență financiară, le-am spus că este inacceptabil', a spus el, adăugând că Turcia are nevoie de cel puțin trei miliarde de euro în primul an.  'Turcia este o țară de care nu trebuie să-și amintească doar în perioadă de criză sau cu care trebuie să coopereze doar din motive tactice', a mai spus Sinirlioglu.  Turcia adăpostește în prezent pe teritoriul său 2,5 milioane de refugiați, dintre care 2,2 milioane sunt sirieni care au fugit de războiul din țara lor izbucnit în 2011.  Vineri dimineață, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că țara sa a cheltuit deja opt miliarde de dolari. 'Noi suportăm toate costurile', a spus el, referindu-se la banii cheltuiți pentru găzduirea migranților....Șeful diplomației turce afirmă că 'planul comun de acțiune' încheiat cu UE este doar un 'proiect' . 'Nu este definitiv, este un proiect la care lucrăm', a declarat Feridun Sinirlioglu pentru presă.  Comisia Europeană a anunțat în cursul nopții de joi spre vineri, la finalul unui summit al șefilor de stat și de guvern, desfășurat la Bruxelles, că a încheiat "un plan comun de acțiune" cu Turcia pentru a stăvili fluxul de migranți.  Potrivit Bruxellesului, planul prevede relansarea discuțiilor privind aderarea Turciei la UE, un acces mai ușor la vize pentru cetățenii turci și un ajutor financiar. În schimb, Ankara s-a angajat să găzduiască mai mulți refugiați și să întărească securitatea frontierelor sale, a precizat Comisia Europeană.  Șeful diplomației turce a declarat că este exclus ca țara sa să accepte oferta de finanțare propusă de Bruxelles pentru acest plan de acțiune, potrivit Agerpres.

SE TRECE LA DELAPIDAREA TURCIEI ????? SE PARE CA DA !!!

Germania este gata sa ajute Turcia sa inainteze in procesul de aderare la Uniunea Europeana, a declarat duminica Angela Merkel, CU ALTE CUVINTE ESTE TIMPUL SA DELAPIDEZE O ALTA TARA DIN ZONA - , extinzand astfel sprijinul pentru Ankara in schimbul ajutorului turcesc in stavilirea valului de refugiati ce vine in Europa, transmite Reuters.

"Cum putem organiza procesul de aderare mai dinamic?", a intrebat Merkel intr-o conferinta de presa comuna cu premierul turc Ahmet Davutoglu.  "Germania este pregatita anul acesta sa deschida Capitolul 17 si sa faca pregatiri pentru Capitolele 23 si 24. Putem vorbi despre detalii", a spus cancelarul german.  Angela Merkel a ajuns duminica in Turcia, unde se  intalneste cu presedintele Recep Tayyip Erdogan si cu premierul Ahmet Davutoglu, pentru prima data din februarie 2013, pentru discutii privind gestionarea crizei refugiatilor in Europa.  UE vrea ca Turcia sa gazduiasca mai multi refugiati si sa intareasca supravegherea la frontiere in schimbul unor beneficii, de la relansarea discutiilor privind candidatura sa la UE si un acces mai usor la vize.