Partidul Comunist al Marii Britanii (CPGB)  - Partidul se specializase în organizarea de mitinguri şi demonstraţii. Multe dintre ele s-au încheiat cu acţiuni violente. Spre exemplu, în 1936, protestatarii comunişti s-au ciocnit de membrii Cămăşilor Negre, care aparţineau Uniunii Britanice a Fasciştilor, conduşi de Oswald Mosley.  De la doar 2.555 de membri în noiembrie 1930, CPGB a ajuns la 60.000 de membri în 1943 şi a primit 103.000 de voturi la alegerile generale din 1945. În următorul an, comuniştii au primit 500.000 de voturi la alegerile locale, după care a urmat, totuşi, un lung declin. 1946 a reprezentat vârful de popularitate al partidului.  Deşi a fost finanţat direct de URSS începând din 1956 până la sfârşitul anilor ’70, partidul s-a transformat, practic, într-un grup de presiune şi a fost măcinat de conflicte interne.  În 1991, după prăbuşirea URSS, partidul a dispărut în totalitate de pe scena politică.Noul partid a fost sprijinit, la un moment dat, chiar şi de Partidul Laburist.  În primii ani de existenţă ai partidului, până la Greva Generală din 1926, un mare număr de lideri comunişti au fost închişi de autorităţi, fiind acuzaţi de “acţiuni conspirative”. Însă sprijinul partidului pentru marea grevă a dus la creşterea masivă a numărului membrilor săi, în special în Glasgow, East London şi Ţara Galilor, care au devenit cunoscute cu numele de “Mica Moscovă”, conform mashable.com.

"Suntem la patru cel mult şase săptămâni distanţă de o posibilă impunere a unui control al capitalului", a declarat Daniel Gros, directorul Centrului pentru studii politice europene din Bruxelles.  În timp ce Grecia trebuie să achite către FMI 1,5 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie, situaţia ar putea scăpa de sub control, forţându-le mâna politicienilor. Grecia ar putea fi obligată astfel să repete experienţa Ciprului şi Argentinei. Dar astfel de măsuri sunt dezaprobate de tratatele UE, care sanctifică libertatea de mişcare a capitalurilor - alături de cea a lucrătorilor, bunurilor şi serviciilor - ca unul dintre cei patru piloni ai Uniunii.  Guvernul ar putea fi forţat să ia măsuri nepopulare, precum limitarea retragerii de lichidităţi din bănci, ceea ce ar expune Atena unei revolte din partea cetăţenilor.  De la Malaysia, în perioada crizei din estul Asiei în 1998, până la Islanda după colapsul sistemului bancar în 2008, există câteva exemple de guverne care au impus restricţii în cazul depoziterlor bancare pentru a încerca să oprească scurgerea masivă de capital.  Mulţi investitori şi politicieni cred că cel mai relevant exemplu pentru Grecia este salvarea Ciprului în 2013. La presiunea partenerilor săi europeni, Nicosia a fost de acord să îşi restructureze profund sectorul bancar şi să impună un control al capitalului în schimbul unui împrumut de zece miliarde de euro.  Dar nu toată lumea este convisă că "soluţia cipriotă" poate fi aplicată cu aceleaşi rezultate Greciei. Pentru Cipru, controlul capitalului a făcut parte dintr-un progam mai extins agreat cu creditorii pentru redresarea băncilor şi a economiei, în timp ce Grecia nu are un astfel de acord.

Unii economişti avertizează că o comparaţie mai plauzibilă pentru Grecia ar fi cu experienţa Argentinei din 2001, când deponenţii au început să îşi retragă lichidităţile din bănci şi să le convertească în dolari. Astfel, autorităţile argentiniene au impus mai întâi un set de măsuri relativ limitate, inclusiv blocarea retragerilor din conturile în dolari. Această măsură nu a fost suficientă, aşa că a fost urmată la scurt timp de o îngheţare a depozitelor la termen şi o schimbare forţată a lor în obligaţiuni în peso.  O altă îngrijorare a Guvernului grec ar fi capacitatea de a implementa şi monitoriza controlul capitalului. "Pentru ca un control al capitalului să funcţioneze, trebuie să înfiinţezi un sistem de monitorizare riguros", a declarat Friðrik Már Baldursson, economist la Universitatea din Reykjavik, în Islanda. "Dacă există multă corupţie, controlul pur şi simplu nu funcţionează", a adăugat el.

Decizia Camerei Deputaţilor de a respinge încuviinţarea urmăririi penale a premierului Victor Ponta este "incompatibilă cu principiile statului de drept", împiedicând autorităţile judiciare să investigheze acuzaţii de corupţie la nivel înalt, susţine Bernd Fabritius, raportor al APCE, potrivit Mediafax.  "Este un motiv serios de îngrijorare faptul că majoritatea parlamentară din România se amestecă în separarea puterilor în stat şi împiedică autorităţile judiciare să investigheze acuzaţii de corupţie la înalt nivel", a declarat Bernd Fabritius, raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind statul de drept în statele din Europa de Sud-Est.  Declaraţia lui Fabritius vine în condițiile în care în 9 iunie, Camerei Deputaţilor a respins cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a premierului Victor Ponta.  "Decizia Parlamentului este o încălcare clară a valorilor democratice fundamentale şi este incompatibilă cu principiile statului de drept", a mai spus Bernd Fabritius.  Criticile privind statul de drept din România au fost exprimate în luna mai în cadrul unei audieri a Comitetului pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului a APCE.  "Voi cerceta aceste evoluţii din România în contextul raportului meu către Adunarea Parlamentară" privind consolidarea statului de drept în ţările din Europa de Sud-Est, a precizat Fabritius.  Camera Deputaţilor a respins, pe 9 iunie, cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a premierului Victor Ponta pentru conflict de interese.  Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni - Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 0,5% la 396.69 la 13:08 ora României. Indicele ASE al Greciei a întrerupt o linie câștigătoare după patru zile, pierzând 3,1%, cel mai mare declin în rândul piețelor vest-europene. Indicele PSI 20 al Portugaliei a pierdut 1,7 la sută, cea de-a doua slabă performanță consecutivă.  Potrivit unei note transmise de Alexis Tsipras guvernului său, creditorii nu au acceptat propunerile pentru a debloca un ajutor de urgenţă, pe care le-a pregătit atunci când a plecat pentru discuții la Bruxelles, potrivit unui oficial guvernamental. Cu o săptămână înainte de expirarea termenului de salvare a Greciei, o soluție părea posibilă după ce liderul grec a semnalat că el este gata să încheie un acord  după cinci luni de impas, pentru a evita falimentul.

"Un acord a fost respins dar refuzul nu este la fel de clar aşa cum a fost acum câteva zile ", a declarat Jasper Lawler, un analist de piață la CMC Markets Plc din Londra. "Ei vor veni probabib cu o ciocolată în ultimul minut. Există încă o speranțe că vor fi avute în vedere noi propuneri,, suficiente pentru a se ajunge la un acord înainte de termenul de săptămâna viitoare."

Acţiunile europene se aflau de patru zile la diferite vârfuri, după ce liderii din regiune au fost de acord că Grecia a făcut un pas serios în vederea obţinerii unui acord.

    

Noi întâlniri între Grecia şi creditorii săi sunt prevăzute pentru astăzi în cadrul Eurogrupului, reuniune a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, în prezenţa directorului general al FMI, Christine Lagarde.  Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE)...    "Insistenţa oarbă" privind reducerea pensiilor grecilor nu va face decât să agraveze criza financiară prin care trece ţara, a scris premierul grec Alexis Tsipras, într-un comentariu apărut în ediţia de azi a ziarului german Der Tagesspiegel, potrivit Reuters.  Tsipras a respins, de asemenea, "mitul" potrivit căruia contribuabilii germani plătesc pensiile şi salariile grecilor. El a subliniat că grecii, contrar opiniei larg răspândite în Germania, lucrează mai mult decât germanii.  "Insistenţa oarbă privind reducerea pensiilor într-o ţară cu o rată a şomajului de 25% şi unde jumătate dintre tineri sunt şomeri nu va face decât să provoace o înrăutăţire a situaţiei sociale deja dramatice", a explicat premierul Tsipras. El a subliniat faptul că pensiile sunt singura sursă de venit pentru nenumărate familii din Grecia.  Cheltuielile statului pentru pensii şi beneficii sociale au fost reduse cu 50% între 2010 şi 2014. "Asta face ca reduceri suplimentare în acest domeniu sensibil să fie imposibile ", a apreciat premierul grec.  Tsipras a contestat, de asemenea, percepţiile în rândul germanilor, din care o majoritate vor ca Grecia să părăsească zona euro, în legătură cu cine plăteşte salariile şi pensiile grecilor: "Oricine pretinde că cei care plătesc pentru salariile şi pensiile grecilor sunt contribuabili germani minte", a subliniat premierul elen. "Nu neg faptul că sunt probleme. Dar vă vorbesc astfel pentru a arăta de ce «reducerile ofensive» din ultimii ani nu au dus nicăieri ", a spus el.