Acordul European de Schimb Valutar, cunoscut si sub numele de "sarpele monetar" sau "sarpele din tunel", datorita imaginii grafice create de fluctuatiile monedelor participante in raport cu evolutia dolarului, a fost introdus in 1971 de guvernele Belgiei, Germaniei, Frantei, Italiei, Luxemburgului si Olandei ca o metoda de protectie si de dirijare a cursului valutar.

Sistemul, care permitea o fluctuatie a unei monede participante de plus/minus 2,25% fata de dolar si de plus/minus 4,5% in raport cu celelalte monede, nu s-a dovedit sustenabil si a fost abandonat in 1973, odata cu trecerea la fluctuatia libera a dolarului american.

"Sistemul sarpelui monetar, pe care l-am folosit in trecut, a fost complet adecvat. Ne-a permis sa raspundem in mod eficient fluctuatilor dolarului. Mai mult, chiar inainte de introducerea euro, au existat uniuni monetare in randul statelor europene, precum cele create de Belgia si Luxemburg. Prin urmare, ar fi posibil sa infiintam mai multe astfel de uniuni economice intre state cu politici monetare similare, precum Germania si Olanda", a spus economistul francez intr-un interviu pentru publicatia franceza Atlantico.

2014 a fost un an de excepţie şi pentru piaţa fondurilor de investiţii din România.Am ajuns la vânzări nete de 970 milioane de euro. Ne-au lipsit doar două săptămâni să atingem pragul de un miliard de euro şi nu ne-a ajutat nici cursul de schimb“, spune Neacşu. Activele totale ale fondurilor deschise şi închise au urcat cu 26,5%, la 5.717 miliarde de euro. Creşterea a fost extraordinară în special pentru fondurile mutuale (deschise): +40%, acesta fiind cel mai mare avans din Europa, urmat de cel al Italiei, cu 31,5% şi al Cehiei, cu 30,2%.  Chiar şi cu această creştere, care a scos România din categoria ţărilor cu ponderi mai mici de 0,1% în totalul activelor fondurilor din Europa, piaţa noastră rămâne una mică, activele fondurilor mutuale locale însumând doar 4,079 miliarde de euro. La acest nivel, am depăşit ţări precum Bulgaria, Slovacia sau Slovenia şi avem şanse să depăşim anul viitor dimensiunea pieţei elene, în scădere continuă de câţiva ani. „Cred că, în următorii ani, putem avea creşteri de peste 20%. Ţinta pentru 2018 este să depăşim Cehia, iar în 2020 ar trebui să jucăm în liga Poloniei şi Turciei, depăşind active de 10.000 miliarde de euro. Mecca pentru noi e, însă, Suedia, unde 75% din gospodării au plasamente în unităţi de fond“, spune Neacşu. Cele mai mari pieţe europene pentru fondurile mutual sunt cele din Luxemburg (2,6 trilioane de euro active) şi Irlanda (1,27 trilioane de euro), ambele porţi de intrare pentru capitaluri americane şi asiatice, urmate de Franţa (1,14 trilioane de euro) şi Marea Britanie (995 miliarde de euro).  România rămâne, însă, departe de pieţele europeane dezvoltate şi în privinţa alocării între tipuri de fonduri. Astfel, dacă în Europa fondurile de acţiuni dețin mai mult de o treime din activele totale (36%), urmate de cele de obligaţiuni, cu 29%, de fondurile diversificate (27%), cele monetare (12%) şi altele (5%), piaţa românească este dominată de categoria alte fonduri, cu 45% din active, urmată de cea a fondurilor de obligaţiuni (41%), în timp ce fondurile diversificate şi cele de acţiuni nu au, fiecare, ponderi mai mari de 2%-3%. Fondurile de obligaţiuni sunt, de altfel, printre cei mai mari deţinători de titluri de stat din România, cel al Erste finanţând 2,5% din datoria publică a ţării. „La acest nivel, nu ne este indiferent dacă ajungem să finanţăm, din banii investitorilor, risipa bugetară sau politici publice sănătoase“, spune Neacşu. Împreună cu fondurile private de pensii, fondurile mutuale ajung să finanţeze chiar 10% din datoria publică a României.

BERD se angajează să finanţeze Grecia - Guvernul de la Atena a stabilit primele măsuri menite să rezolve criza umanitară din ţară, planul în materie urmând să fie supus votului Parlamentului zilele acestea.    Pachetul înaintat de Executiv Legislativului de la Atena costă aproximativ 200 de milioane de euro şi include, printre altele, sprijin pentru plata chiriilor familiilor nevoiaşe, furnizarea de electricitate gratuită, de bonuri alimentare şi accesul gratuit la transportul public.    Finanţarea acestor măsuri va proveni din mai multe programe europene, iar prioritate au familiile cu şomeri şi copii mici.  Potrivit cifrelor guvernului grec, 35,7% din populaţia elenă era ameninţată de sărăcie şi excludere socială în 2013.  Executivul elen consideră că povara financiară a acestui proiect este mică şi, odată implementate măsurile care îl alcătuiesc, este posibil să fie relansat consumul intern.    Amintim că, săptămâna trecută, Atena a obţinut de la zona euro prelungirea cu patru luni a acordului său de sprijin, în valoare de 240 de miliarde de euro. În schimb, Atena a promis să pună în practică o serie de reforme bugetare, însă acestea nu au fost detaliate deocamdată. Ca să obţină finanţarea, inclusiv următoarea tranşă de aproximativ şapte miliarde de euro din pachetul de asistenţă, planul guvernului trebuie transformat în măsuri concrete până luna viitoare .  Pe de altă parte, Grecia va beneficia până în 2020 de finanţare din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru redresarea economiei. Preşedintele BERD, Suma Chakrabarti, a informat că banca pe care o conduce, UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) vor să susţină cu fonduri întreprinderile mici şi mijlocii din Grecia   "Există două domenii în care s-ar putea implica BERD: în primul rând, să ajute companiile elene să recâştige accesul la finanţare şi în al doilea rând, să promoveze integrarea economică regională, în special în sectorul energiei şi infrastructurii", a precizat Chakrabarti.   Preşedintele BERD a subliniat că nu va exista o limită a fondurilor alocate Greciei, care vor depinde de proiectele propuse de partea elenă.
 

Ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos a ameninţat că va dezlănţui o revărsare masivă de refugiaţi în Europa din cauza impasului economic al Atenei cu restul zonei euro, relatează agenţia DPA.Dacă vor da o astfel de lovitură Greciei, atunci ei ar trebui să ştie că imigranţii ilegali vor primi documente de călătorie şi se vor îndrepta spre Berlin", a declarat Kammenos la o reuniune a partidului său de extremă-dreaptă Grecii Independenţi.  Partidul lui Kammenos este partenerul mai mic în noul guvernul de coaliţie al premierului de stânga Alexis Tsipras.  Panos Kammenos a mai spus că dacă sunt membri ai miliţiei teroriste Statul Islamic în rândul refugiaţilor, atunci însăşi Europa este responsabilă din cauza poziţiei sale în abordarea chestiunii datoriilor şi reformelor în Grecia.  În urmă cu doar o săptămână, viceministrul de Interne Giannis Panousis a emis un avertisment asemănător. Sindicatul poliţiei germane a răspuns cu sugestia că Grecia ar trebui să fie exclusă din spaţiul Schengen al celor 26 de ţări europene ce au eliminat paşaportul şi alte controale la frontiere în interiorul frontierelor lor interne, aminteşte DPA.  Ministrul grec de Externe Nikos Kotzias a avertizat vineri, pe marginea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE la Riga, că Grecia ar putea deveni poarta de intrare pentru "milioane de imigranţi şi mii de jihadişti" dacă economia ţării se prăbuşeşte.  Atena şi creditorii ei au convenit la sfârşitul lunii februarie să prelungească pachetul european al planului de salvare grec, în urma unor negocieri tensionate cu guvernul Tsipras. Ţara a lăsat să se înţeleagă că s-ar putea confrunta cu dificultăţi majore de rambursare a datoriei în această vară. Dar ea nu poate accesa cele 7,2 miliarde de euro care au fost lăsate în planul de salvare, până când nu cade de acord asupra reformelor cu creditorii ei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

 Economia zonei euro a inregistrat vesti bune luni, cu un nou recul al somajului si o imbunatatire a tendintei in ceea ce priveste inflatia, dar economistii raman prudenti, chiar daca spectrul deflatiei pare sa se estompeze, scrie AFP.  Rata somajului a inregistrat in ianuarie cel mai redus nivel din aprilie 2012 in uniunea monetara, 11,2% fata de 11,3% luna precedenta.  In acelasi timp, oficiul european pentru statistica Eurostat a publicat prima estimare a inflatiei, pentru februarie. Desi preturile au continuat sa scada in zona euro pentru a treia luna consecutiv, "riscul deflatiei se estompeaza progresiv", explica Peter Vanden Houte, de la ING.  Deflatia se caracterizeaza printr-o scadere prelungita a preturilor care poate afecta cresterea economica, antrenand scaderi de salarii si ale consumului.  Dar reculul preturilor inregistrat in februarie este mai putin puternic decat in ianuarie, cu un declin de 0,3% in cifre anualizata fata de -0,6% luna precedenta. Este, de asemenea, sub estimarile economistilor, care mizau pe o scadere de 0,4%.  Un alt element pozitiv, "nu exista in prezent multe semne care sa indice o amanare a deciziilor de cumparare ale consumatorilor", noteaza Howard Archer, IHS Global Insight.

Ministrul grec al justiţiei, Nikos Paraskevopoulos, a ameninţat miercuri că va da undă verde implementării unei decizii a Curţii Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensaţie pentru crimele şi pagubele comise de nazişti în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.  'Cu titlu personal, cred că autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată şi sunt a gata să o dau', a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare pe tema reactivării unei comisii a legislativului de la Atena constituite pentru investigarea crimelor comise de nazişti. Dar oficialul grec a recunoscut totodată că aplicarea respectivei decizii este, 'sub aspect juridic, o problemă complexă', iar o hotărâre definitivă în acest sens depinde de evoluţia negocierilor dintre Atena şi Berlin, precum şi de avizul parlamentului grec.  Urmaşii greci ai victimelor din Al Doilea Război Mondial cer de circa 20 de ani despăgubiri statului german, dar Berlinul a refuzat mereu să dea curs acestor solicitări, considerând că problema respectivelor compensaţii a fost soluţionată printr-un acord bilateral în anul 1960.  În urma unor astfel de plângeri, un tribunal grec a decis în anul 1997 că Germania trebuie să plătească 28,6 milioane de euro. În anul 2000, în urma unei alte plângeri formulate de apropiaţii victimelor masacrului de la Distomo (în centrul Greciei) şi pe baza deciziei din 1997, Curtea Supremă de la Atena a hotărât că averile germane de pe teritoriul grec pot fi confiscate, dar ministrul socialist al justiţiei de la acea vreme nu a autorizat aplicarea hotărârii.