Potrivit celui mai recent raport publicat de CE privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială, 16 la sută dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază, nu urmează niciun curs de formare profesională şi nici nu sunt angajaţi, media în cele 28 de state membre fiind de 13 la sută.  De asemenea, raportul CE arată că în perioada 2007 - 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie (cu 40 la sută), urmată de Ungaria (30 la sută), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia şi Portugalia (cu aproximativ 20 la sută).

În 2013, în România, ca şi în Cipru, Bulgaria şi Letonia, doar 5 la sută din forţa de muncă ocupată era în sănătate şi asistenţă socială, aceasta fiind cel mai scăzut nivel din UE.

 

Tot pe ultimul loc se află România, alături de Letonia, Estonia, Polonia şi Cipru, şi în privinţa procentului din PIB alocat serviciilor de protecţie socială (servicii medicale, centre pentru copii, bătrâni etc.), acesta fiind de 5 la sută. Pe de altă parte, România a cunoscut, alături de Irlanda şi Bulgaria, cea mai mare creştere a sumelor alocate în sectorul protecţiei sociale (pensii, indemnizaţii de creştere a copilului, ajutoare de şomaj etc.), de 10 - 15 la sută pe an.

Una dintre principalele concluzii ale Analizei privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este că ţările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială şi care investesc în capitalul uman s-au dovedit a fi mai reziliente în faţa crizei economice.

Documentul subliniază necesitatea de a investi în dobândirea şi menţinerea de către lucrători a unor competenţe adecvate care să le sporească productivitatea.  "Crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă, iar consecinţele crizei îngreunează şi mai mult situaţia. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reforme structurale, precum şi măsuri de sprijinire a consumului şi a cererii. Avem nevoie de investiţii suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăţi educaţia, cursurile de formare şi măsurile de activare destinate cetăţenilor europeni, astfel încât aceştia să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii", a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă Marianne Thyssen.  Analiza anuală privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este rezultatul unui studiu analitic al serviciilor Comisiei, bazat pe cele mai recente date şi lucrări de specialitate disponibile, iar concluziile sale stau la baza iniţiativelor Comisiei în domeniul ocupării forţei de muncă şi al politicii sociale. (mediafax)

...mori de ris ...tipic romanesc

ne retragem in bunker?? ... swiss frank si gold ???

Timp de decenii, rezervele de aur ale Germaniei au fost păstrate în trezoreriile altor bănci centrale - în Paris, Londra şi New York. Conform datelor Bundesbank, 1.447 tone de aur sunt stocate la Rezerva Federală a SUA, în New York, 438 tone la Banca Angliei (BoE), în Londra, 307 tone la Banca Centrală a Franţei, în Paris.  Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a anunţat că a intensificat anul trecut repatrierea rezervelor de aur din străinătate, transmite AFP. Conform datelor oficiale, rezervele de aur ale Germaniei sunt estimate la 3.384 tone. "Bundesbank a continuat cu succes transferul aurului şi a accelerat repatrierea rezervelor din străinătate. Anul trecut, 120 tone de aur au fost transferate la Frankfurt din străinătate: 35 tone de la Paris şi 85 tone de la New York", se arată în raportul publicat de Banca Centrală a Germaniei.  Din 2013, când a început repatrierea rezervelor de aur din străinătate, Bundesbank a anunţat că a relocat în total 157 de tone de aur către Frankfurt, respectiv 67 de tone de la Paris şi 90 de tone de la New York.   Statele care deţin cele mai mari rezerve de aur din lume sunt SUA şi Germania. Perhaps Strauss-Kahn discovered the truth about these deposits - are they still there????..."Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%", se arată într-un comunicat al instituţiei europene.
Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă începând cu ora 15:30 (ora României) în care va anunţa "măsuri de politică monetară suplimentare", iar investitorii anticipează că acesta va prezenta un program pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro în valoare de până la 1.100 miliarde de euro.

Măsurile de relaxare cantitativă, care presupun tipărirea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, sunt menite să stimuleze economia din zona euro şi să conducă la accelerarea inflaţiei spre banda ţintită de instituţie, de circa 2%. Inflaţia din regiune a trecut în teritoriu negativ în decembrie, cu un declin al preţurilor de 0,2%.

Potrivit Financial Times, Excel Markets din Noua Zeelandă a făcut urmatorul anunt : Brokerii pot ieși din afaceri în urma unor astfel de mari mişcări pe miaţa valutară, din cauza efectului de pârghie. De exemplu, un titular de cont poate avea 1.000 dolari cu brokerul, dar deține poziții în valoare de 10.000 dolari pe piețele valutare. Nu este nicio problemă câtă vreme pierderile titularului sunt acoperite de suma inițială. Dar in aceasta saptamina, cel puțin doi brokeri nu au avut nici o şansă în privinţa aceștor clienți.  New York-FXCM, una dintre cele mai mari case de brokeraj valutar din lume, a declarat că ar putea fi vorba despre o încălcare a normelor privind cerințele de capital, iar această situaţie este provocată de situaţia celor 225 milioane dolari de clienţi, care înregistrează acum capitaluri proprii negative.  IG Group, un broker din Marea Britanie a spus că pierderile înregistrate joi nu depășesc suma de 30 de milioane de lire sterline.  O serie de firme de profil din întreaga lume au pierdut milioane și milioane de dolari.

Firma de brokeraj FX Alpari, din Marea Britanie tocmai a anunțat că a intrat în insolvență. „Recenta mişcare a francului elvețian, provocată de politica neașteptată a Băncii Naționale a Elveției a dus la o volatilitate excepțională și la o lipsă extremă de lichiditate. Prin urmare, Alpari confirmă că astăzi, 16/01/15, a intrat în insolvență”, se arată în comunicatul companiei.

ZEROHEDGE scrie că Băncile Grecesti au suferit suficiente retrageri din depozite, fapt ce le-a forţat să apeleze la ELA.   În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Central Europeană, iar în luna noiembrie împrumuturile lor de la BCE au crescut cu 2,3%, până la 44,9 miliarde de euro.   Însă, creşterea retragerilor de depozite, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, cumulate cu emisiunile de titluri de stat, le-au afectat lichiditatea.  Cotidianul grec Kathimerini a informat că băncile au cerut peste cinci miliarde de euro de la facilitatea de urgenţă (ELA) iar alte bănci ar urma să facă şi ele acelaşi lucru.  Oficialul citat de Reuters nu a confirmat sumele vehiculate de Kathimerini. Finanţarea oferită de Banca Centrală a Greciei este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.  În ultima lună, populaţia Greciei şi-a majorat retragerile de depozite de la bănci pe fondul riscului unui colaps al Guvernului, însă bancherii susţin că, deocamdată, banii au rămas în interiorul Greciei şi nu există semnale ale unei evadări a capitalurilor, aşa cum s-a întâmplat în 2012.  Premierul grec Antonis Samaras a propus alegeri anticipate pentru 25 ianuarie, după eşecul Parlamentului în alegerea unui preşedinte al ţării în al treilea tur de scrutin, ceea ce a atras după sine dizolvarea Parlamentului.  Alegerile legislative anticipate care ar putea aduce la putere partidul de stânga Syriza - care se opune politicii de austeritate - reprezintă o perspectivă care îi îngrijorează pe finanţatorii internaţionali ai ţării.

Potrivit unui studiu recent al Băncii Reglementelor Internaţionale, ponderea operaţiunilor de trading pentru persoane fizice este de aproape 4%, pe o piaţă valutară de aproape 2.000 de miliarde de dolari.  Autorităţile de reglementare din Noua Zeelandă şi Hong Kong au anunţat că verifică companiile de brokeraj şi băncile care fac tranzacţii cu franci elveţieni, în urma informaţiilor privind volatilitatea şi pierderi.  Dealeri din Londra de la bănci precum Deutsche Bank, UBS Group şi Goldman Sachs Group au făcut eforturi să proceseze ordinele de tranzacţii, în urma anunţului surprinzător al băncii centrale elveţiene.  Deutsche Bank, al doilea mare trader valutar la nivel mondial, a înregistrat pierderi de circa 150 de milioane de dolari, în urma eliminării plafonului pentru francul elveţian, potrivit unei persoane apropiate situaţiei. Un purtător de cuvânt al băncii a refuzat să comenteze informaţia.  La New York, FXCM, una dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare destinate operaţiunilor valutare online şi pentru persoane fizice, a anunţat că ar putea să încalce unele prevederi privind nivelul capitalului, după ce clienţii au suferit pierderi de 225 de milioane de dolari. Acţiunile FXCM au scăzut cu 80% în timpul tranzacţiilor electronice premergătoare deschiderii bursei şi au fost suspendate temporar de la tranzacţionare, după deschidere.  La Hong Kong, presa a relatat că clienţii HSBC Holdings au putut să cumpere franci elveţieni la un curs sub cel din piaţă, timp de mai multe ore, prin sistemul online, realizând profit de mii de dolari. Banca a anunţat că în prezent tranzacţiile online se desfăşoară normal şi că investighează informaţiile că clienţii au putut să tranzacţioneze franci la cursul vechi, după ridicarea plafonului valutar de către Banca Naţională a Elveţiei.  Banca Naţională a Elveţiei a decis joi să renunţe la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci pe euro, măsură pe care instituţia a adoptat-o în luna septembrie 2011. În urma anunţului, francul s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro.  La ora transmiterii ştirii, euro se află sub pragul de 1 franc elveţian, fiind cotat la 0,9765 franci/euro. Euro s-a situat vineri aproape permanent peste nivelul de 1 franc şi a coborât doar spre finalul zilei sub acest prag.