Ce efecte au sancţiunile asupra climatului de afaceri din Rusia? Întrebarea a fost lansată de Camera de Comerţ Germano-Rusă membrilor săi. Deşi doar 38 la sută dintre înteprinderi au indicat că sunt direct afectate de sancţiuni, mai mult de jumătate, în speţă 58%, au arătat că actualul conflict din Ucraina are consecinţe asupra activităţii lor de afaceri. Volker Treier de la Camera Germană de Industrie şi Comerţ (DIHK) apreciază rezultatul sondajului drept concludent. Să nu uităm că sancţiunile nu sunt de multă vreme în vigoare - "abia de la 1 august şi ele au fost limitate la unele sectoare ale industriei". Afectate în mod special sunt, potrivit DIHK, întreprinderile mijlocii producătoare de maşini. Şi aceasta nu din cauza sancţiunilor propriu-zise, ci a formulărilor ambigue. Multor întreprinzători li se pare lista emisă de Oficiul federal pentru Economie şi Controlul Exportului extrem de neclară.

În principiu, întreprinzătorii germani au înţelegere pentru sancţiunile adoptate la adresa Moscovei, deşi o bună parte dintre aceştia le consideră nu doar dăunătoare pentru propriile afceri ci şi ineficiente. Doar o cincime dintre cei chestionaţi de Camera de Comerţ Germano-Rusă cred că sancţiunile ar putea determina Rusia să-şi schimbe cursul. 78 la sută nu sunt de această părere şi apreciază că Moscova se va îndepărta tot mai mult de UE, cooperând economic mai intens cu ţări precum China, Coreea şi Japonia. Indicii în acest sens există deja, aflăm de la preşedintele Camerei, Rainer Seele. Rusia, explică Seele, a devenit mai ezitantă în încheierea de contracte cu firme germane, îndreptându-se substanţial spre cele asiatice. Aceasta în condiţiile în care, în domeniul industriei, Germania era principalul partener comercial al Rusiei.

DIHK estimează că exporturile germane având ca destinaţie Rusia se vor diminua în acest an cu 20 la sută, pierderile cifrându-se la 7 miliarde de euro. În opinia lui Volker Treier e bine că s-a precizat că aceste sancţiuni sunt limitate în timp. "Aşa mai rămâne o portiţă deschisă pentru cooperare". Trei sferturi dintre întreprinderi consideră, în ciuda problemelor existente, piaţa rusească drept una foarte atrăgătoare. Cele care nu sunt direct afectate de sancţiunile aplicate Rusiei se pot aştepta la cifre de afaceri similare anului trecut, dacă nu chiar şi mai mari. Dacă Rusia va aluneca însă în recesiune, atunci aceasta va avea urmări negative pentru toţi partenerii de afaceri germani. Dar să i se întoarcă spatele Rusiei - un astfel de scenariu nu şi-l pot imagina decât 8% dintre întreprinzătorii chestionaţi.

In primul semestru, deficitul se situa la 878 milioane euro. Astfel, in perioada ianuarie-iulie, deficitul inregistrat de balanta veniturilor primare (denumite "venituri" de BNR pana in prezent) s-a adancit cu 1,04 miliarde euro, de la 958 milioane euro la 1,99 miliarde euro, iar cel al balantei bunurilor cu 252 milioane euro, de la 2,9 miliarde euro la 3,15 miliarde euro, se arata intr-un comunicat al Bancii Nationale a Romaniei, citat de Mediafax.

Totodata, execendetul veniturilor secundare (denumite pana in prezent "transferuri curente") s-a redus cu 308 milioane euro, de la 1,17 miliarde euro la 865 milioane euro. Pe de alta parte, balanta serviciilor si-a sporit excedentul cu 727 milioane euro, la 3,5 miliarde euro. Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 1,309 miliarde euro, in scadere cu 13,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au insumat 1,385 miliarde euro, iar creditele intragrup au inregistrat o valoare negativa de 76 milioane euro net. Datoria externa pe termen lung se plasa la 77,64 miliarde euro la 31iulie (81,3% din total datorie externa), in scadere cu 1,4% fata de sfarsitul anului trecut. Investitiile straine directe s-au situat la 1,309 miliarde euro dupa primele sapte luni, in scadere cu 13,8% fata de aceeasi perioada din 2013, Romania atragand in iulie investitii de 117 milioane euro, usor mai mari decat in luna anterioara, potrivit datelor bancii centrale. Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 1,309 miliarde euro, in scadere cu 13,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au insumat 1,385 miliarde euro, iar creditele intragrup au inregistrat o valoare negativa de 76 milioane euro net, a anuntat BNR.

In luna mai s-a inregistrat cel mai mare nivel al investitiilor straine directe atrase de Romania de la inceputul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat in februarie, cu 36 milioane euro si in iunie, cu 101 milioane euro. In aprilie, investitiile au totalizat 215 milioane euro, in martie 290 milioane euro, iar in ianuarie 244 milioane euro. Anul trecut, investitiile straine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, dupa ce in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul crizei.

Grupul miniștriilor de Finanțe ai UE a dat” mandat Comisiei şi BEI să prezinte un raport iniţial referitor la măsurile practice care pot fi luate, proiecte profitabile de investiţii care sunt justificate”. Pentru finanţarea proiectelor, miniştrii au discutat patru idei, respectiv un plan italian pentru noi instrumente de finanţare pentru companii, o propunere franco-germană de stimulare a investiţiilor private şi o propunere poloneză pentru înfiinţarea unui fond UE în valoare de 700 de miliarde de euro. De asemenea, este analizată o propunere a viitorului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru un program de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro destinat relansării economiei europene. Miniştrii urmează să discute proiectele şi mijloacele de investiţii la următoarea lor reuniune care va avea loc ȋn luna octombrie, potrivit mediafax. Pȃnǎ ȋn prezent u sunt disponibile detalii referitoare la natura proiectelor avute în vedere de oficialii europeni. Economia UE, care generează circa un sfert din PIB-ul mondial, a înregistrat anul trecut o creştere de numai 0,1%, iar rata şomajului este aproape dublă faţă de cea din SUA, cu aproximativ 25 de milioane de persoane fără un loc de muncă. Astfel, investiţiile sunt cuvântul de ordine între miniştrii europeni, în pofida politicii germane de reducere a cheltuielilor bugetare

Germania este presată de Franţa şi Italia să relaxeze politica fiscală şi să se folosească de încasările publice pentru investiţii. “Nu avem o baghetă magică, dar avem nevoie de creştere, trebuie să stimulăm cererea fără să ne îndatorăm. Este nevoie de mixul corespunzător de bani publici şi privaţi”, a declarat ministrul de Finanţe francez, Michel Sapin. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, susține cu tărie investiţiile, dar în această săptămână a respins apelurile ca guvernul de la Berlin să cheltuiască mai mult pentru a susţine economia zonei euro, care a stagnat în trimestrul al doilea. Vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Vitor Constancio a declarat după reuniunea miniştrilor de Finanţe că economia zonei euro va reveni la creştere în trimestrul al treilea, dar avansul pe ansamblul anului va fi sub 1%. Spre deosebire de SUA, companiile europene depind de bănci pentru 80% din finanţările atrase, dar băncile sunt reticente să dea împrumuturi, în urma crizei. Ȋn UE o altă problemă este costul diferit de creditare din statele zonei euro, regiune unde obiectivul este crearea unor condiţii unitare de finanţare.

Comisia Europeană a retras sectorul apei dintr-o propunere de lege europeană privind concesiunile. Motivul îl constituie temerile legate de o eventuală privatizare, în special în Germania, unde acest sector este gestionat de municipalităţi. “De luni de zile există informaţii referitoare la încercarea Comisiei, de privatizare a apei prin propunerea sa privind concesiunile”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier. Cetăţenii germani, revoltaţi de decizia de privatizare a sectorului apei au strâns aproape un milion de semnături pentru petiţia “Apa este un drept al omului” în cadrul “Iniţiativei cetăţenilor europeni”. Petiţia a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona şi permite unui număr de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni ai UE să prezinte Comisiei Europene o propunere în vederea modificării legislaţiei europene într-un anumit domeniu.  Petiţia cere ca instituţiile europene şi statele membre să fie obligate să se asigure că toţi oamenii au dreptul la apă şi canalizare şi că alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu facă obiectul normelor pieţei interne, iar serviciile de apă să fie excluse de la privatizare. “Este de datoria noastră să ţinem cont de îngrijorările exprimate de un număr atât de mare de oameni. Astfel, cea mai bună soluţie pare a fi eliminarea apei din domeniul de aplicare a directivei privind concesiunile”, a afirmat comisarul european Michel Barnier. Speriat de amploarea iniţiativei cetăţeneşti europene, comisarul european a fost obligat să facă un pas în spate, deşi înainte era un susţinător înfocat al acestei măsuri. Eurodeputata ecologistă germană Heidi Ruhle a spus că legea privind concesiunile era o formă de presiune asupra statelor naţionale, astfel încât apa lor să devină un bun privatizabil ca orice marfă şi scos la vânzare. Interesul comisarului Michel Barnier a ieşit la iveală o dată cu informaţiile privind aşa-numita “troikă” (formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) care a cerut explicit guvernelor Greciei şi Portugaliei să privatizeze companiile de apă. Organizaţiile non-guvernamentale din Europa au cerut într-o scrisoare eurocraţilor de la Comisia Europeană să explice de ce, prin presiunile făcute asupra guvernelor Greciei şi Portugaliei, au încălcat tratatul de aderare care le cerea să rămână neutri în ceea ce priveşte politica de privatizare. Multă vreme, Comisia nu a dat niciun răspuns. Surse de la Bruxelles spun că există un lobby puternic al unor companii transnaţionale făcut asupra Comisiei Europene în vederea emiterii unei directive pentru concesiunea şi privatizarea bunurilor şi serviciilor publice care erau până acum considerate vitale pentru populaţie. Una dintre aceste companii este şi Nestle. Fostul ei preşedinte, austriacul Peter Brabeck-Letmathe, a stârnit un scandal internaţional acum câţiva ani prin declaraţiile şocante pe care le făcea în faţa presei. Letmathe afirma fără ocolişuri că apa este un bun ca oricare altul, că nu este un drept al omului şi, ca orice bun, trebuie privatizat.

Renumitul Octavian Goga scria despre România în 1916 “Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti … Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”. Ganditorii conemporani remarca, in Romania ,, POLITICA este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.”
Iar "DEMOCRATIA este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?”
Managementul public neperformant, “exercitat de IMPOSTORI pe bijbite” trebuie inlocuit cu cel eficient si progresist. Este vremea când trebuie să ieşim urgent pe cale pasnica din această rutină politica santajista, mocirloasa si paguboasa pentru destinul Romaniei. Consideram ca a venit timpul să punem capăt atat monopolurilor politice care functioneaza ca niste grupari infractionale de crima oragnizata de 25 de ani în stil bolosevic mimand democratia cat si “dictaturii pluraliste” care instiga la anarhiei.

Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei şi jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina. Anul trecut, grupul rus a livrat Europei o cantitate de 162,7 miliarde de metri cubi via Ucraina, Belarus şi Turcia. Uniunea Europeana este extrem de vulnerabila in fata Rusiei. 27% din consumul de gaze naturale este asigurat din Rusia. In schimb, primeste aproape 250 de miliarde de dolari pe an, sau, mai exact, doua treimi din veniturile guvernamentale. Moscova este, pentru Europa, cel mai mare furnizor de petrol, carbune si gaze naturale, dar gazoductele ce trec prin Ucraina sunt subiectul unor manevre politice. Moscova si Kievul se acuza, acum, reciproc ca asteapta iarna pentru a bloca livrarea de gaze. In timp ce problemele energetice cu care se confrunta Europa sunt foarte clare, solutiile nu prea exista. Pana acum, UE nu a excelat la capitolele consens si coeziune. Una dintre alternativele Europei este carbunele. Piata carbunelui este inundata de carbune din cauza scaderii cererii de pe pietele asiatice si a imbunatatirilor aduse in minerit in Columbia, Australia si Africa de Sud. Pretul la carbune a scazut cu peste 40% in ultimii trei ani. Problema care apare, din nou, este infrastructura. O mare parte din tarile din centrul si estul Europei se bazeaza pe incalzirea sustinuta cu gaze naturale. Asta inseamna ca arderea carbunelui pentru a genera electricitate nu le va tine de cald gospodariilor in aceasta iarna.

O alta idee venita de la Bruxelles este ca cele 28 de state ale Uniunii, daca vor sa sparga monopolul rusesc de gaze trebuie sa dezvolte industria de exploatare a gazelor de sist si sa investeasca in noi rute care sa aduca gaz dinspre Asia Centrala in Europa.