Companiile internaţionale de asigurări prezente în România, care funcţionează ca societăţi pe acţiuni, s-ar putea transforma în cel mult doi ani în sucursale ale companiilor-mamă, respectiv în entităţi fără personalitate juridică, fără a mai avea obligaţia de a raporta către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit specialiştilor în asigurări.  Această schimbare ar putea avea loc în contextul introducerii din 2016 a noii directive europene Solvency 2, care revizuieşte modul de calcul al solvabilităţii şi standardele de managementul riscului şi care ar putea remodela substanţial industria de asigurări şi reasigurări autohtonă. Un aspect important al acestei posibile transformări a companiilor de asigurări este legat de despăgubirea clienţilor români în cazul unui faliment, aceasta urmând să se facă prin sistemul de garantare din ţara în care are sediul compania care deţine sucursala pe piaţa românească, nu prin Fondul de garantare din România.   ”Dacă o sucursală dă faliment, despăgubirile clienţilor din ţara în care funcţionează se face din Fondul de garantare al companiei (prin sistemul de garantare din ţara în care are sediul compania-mamă - n.r.). Este într-un fel periculos, într-un fel benefic”, a declarat, la Sinaia, în cadrul unui eveniment organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (/UNSAR), directorul general al companiei AXA Asigurări, Violeta Ciurel, responsabil secţiune training & educaţie în cadrul UNSAR, citat de Agerpres.

 

 

Din presa - cred ca din bursa ..sau hotnews - articol bun

Dependența Europei de gazul rus livrat de Gazprom este poate cea mai puternică pârghie a Moscovei în disputa referitoare la Ucraina. Sancțiunile impuse până în prezent de Occident asupra Rusiei nu au lovit în marile companii ale Rusiei, precum Gazprom, și nici în oamenii din fruntea lor. Fostul ministru al Reformei, economistul Mircea Coșea, spune că gigantul energetic Gazprom a devenit al 29-lea stat al UE și explică de ce, în actualele condiții ale schimburilor bilaterale, Bruxellesul nu poate continua să sancționeze Rusia.

"Eurodeputatul francez Yannick Jadot a declarat de curând în Parlamentul European că Uniunea Europeană s-a extins cu încă un stat membru, acesta fiind Gazprom. Domina sa a spus, textual : "Gazprom nu numai că este un Stat în Statul rus dar, din anumite puncte de vedere, se poate spune că este chiar al 29-lea stat al Uniunii Europene. Dacă analizăm doar câteva cifre vom vedea cât de adevărat este acest lucru. Schimburile comerciale ale UE au evidențiat doar la nivelul anului 2012 suma de 160 milioane euro pe care aceasta a plătit-o Gazpromului. Un astfel de flux anual direct și permanentizat de capital european ca cel existent în cazul Gazpromului nu există în nici un alt raport comercial al UE cu vreunul din statele ei membre" ( sursa : "Chronique : Apres l'Ukraine, assez tergiverse sur la transition energetique". Avril 2014 ). Desigur, eurodeputatul francez exagerează dar nu fără un scop bine definit, acela al sublinierii urgenței pe care situația ucrainiană o impune procesului de tranziție energetică la nivelul Uniunii Europene. Situația este, într-adevăr, critică și urgența se impune și deoarece așa numitul "Pachet energie-climă 2030" ce trebuia încă de anul trecut să aducă în discuție cadrul legislativ pentru viitorii cincisprezece ani se află încă în stadiul de "discuții" preliminare caracterizate printr-un extrem de puternic lobby al producătorilor de energie clasică. Ca urmare a acestei presiuni, propunerile Comisiei Europene de a atinge procentul de numai 27% al energiei regenerabile la nivelul anului 2030 este considerat a fi insuficient pentru o reducere semnificativă a dependenței de import. Mai mult, inconsistența propunerilor Comisiei apare și din faptul că respectivul Pachet nu abordează problema economisirii energiei prin eficientizarea utilizării ei. ( sursa : Conferința " Energie et geopolitique" Nice. Nov/2013). Având în vedere situația de fapt, cum putem aprecia prezentul și viitorul enrgetic european ?  În primul rând, trebuie analizat modul și intensitatea de aplicare a sancțiunilor pe care UE le-a aplicat Rusiei. Afectează doar Rusia sau și UE ? Uniunea Europeană are nevoie ( la nivelul anului 2014) de gaz rusesc pentru a acoperi cca 25 % din necesarul de consum, ceea ce reprezintă 40% din importul total de gaz. Exportul de gaz către UE reprezintă cca. 70% din producție Rusiei. Dependența este evident reciprocă, dar UE se află într-o situație mai favorabilă dacă avem în vedere că peste 9% din sursele bugetului Federației Ruse reprezintă exportul de hidrocarburi către UE care, deține și 45,1% din exporturile totale rusești, în timp ce exporturile rusești către UE reprezintă doar 7,3%. Statistica pare, într-adevăr, favorabilă UE, dar în realitate ea nu poate argumenta o politică de înăsprire și prelungire a sancțiunilor deoarece, cel puțin pentru viitoarele 18 luni ( sursa: „ Assessing the EU 2030 Climate and Energy Targets." Ecofys 2014 ) UE nu are nicio posibilitate de acoperire din alte surse sau de economisire prin eficientizare, cantitatea de 25% de gaz, vitală continuării activității economice la nivel normal. În ritmul actual de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă, deabia la nivelul anului 2029 acestea vor ajunge la o pondere de 45%, iar eficiența utilizării resurselor energetice va crește cu 40%. La aceste nivele se consideră că dependența față de importul de gaz poate fi neglijabilă. Un studiu publicat la începutul lunii aprilie a.c de către "Institut du developpement durable et des relationes internationales" din Franța a analizat impactul economic al exploatării gazelor de șist în SUA pentru a putea aprecia măsura în care această resursă ar fi benefică în reducerea dependenței energetice a UE. Concluziile nu sunt entuziasmante. Astfel, după un start bun, producția americană începe să aibă dificultăți cu efect pe termen lung datorită inconsecvenței ritmului de extragere pe perimetre periferice și a creșterii costurilor de transport și lichefiere. Se consideră că exploatarea este rentabilă doar în perioade de "criză economică sau geopolitică". La nivelul periodei 2012-2035, în condițiile creșterii extragerii cu 1,4% anual, ponderea gazelor de sișt nu va contribui la PIB-ul întregii perioade decât cu 0,5%. Studiul arată că Europa nu are și nu va avea în viitorii ani capacitatea financiară de a extrage gazul de șist la nivelul practicat în SUA iar explorarea geologică are încă multe etape de parcurs. Astfel, se estimează că ponderea gazului de sișt se va localiza între 3-10% din consumul total energetic la nivelul orizontului 2030-2035, ceea ce nu va rezolva problema dependenței de import. Întârzierea ( unele personalități politice occidentale o consideră criminală; vezi discursul din 9 aprilie a.c al premierului Matteo Renzi ), pe care politica energetică a UE o are în realizarea obiectivului tranziției energetice pune UE într-o situație critică și de inferioritate față de Rusia. Practic, obiectivele economice de stabilizare și relansare economică, în paralel cu programele de natură socială și de creștere a competitivității nu pot fi antamate fără importul de gaz rusesc, cel puțin până la orizontul anului 2016. Rezolvarea nu poate fi decât politică dar politica poate costa mai mult decât barilul de petrol sau mia de metri cubi de gaz. Iată de ce mă tem că gazul rusesc nu se va mai vinde pe dolari sau euro ci pe concesii politice", spune Mircea Coșea.

Parlamentului European şi candidat al socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene, germanul Martin Schulz, estimează că nu poate avea loc o reducere a deficitelor publice fără o creştere economică şi şi-a exprimat dorinţa de a recâştiga încrederea cetăţenilor europeni, relatează miercuri AFP.

''Neîncrederea cetăţenilor este considerabilă. Această pierdere de încredere este probabil cea mai gravă problemă pentru Europa'', a declarat Schulz pentru AFP, în perspectiva alegerilor europene din 22-25 mai. ''Pentru a câştiga încrederea, este nevoie de o reformă în Europa şi, de asemenea, de o reformă a Comisiei Europene'', a adăugat preşedintele PE.    Într-un moment în care noul guvern francez intenţionează să negocieze cu executivul comunitar un nou termen pentru reducerea deficitului său public, Schulz recunoaşte că, ''în Europa, nu numai în Franţa, trebuie asanate bugetele, dar fără o creştere economică acest lucru nu va funcţiona''.   ''Regulile în materie de deficit sunt la baza stabilităţii'', estimează Martin Schulz, dar, ''dacă nu există decât tăieri bugetare, nu mai există bani pentru investiţii şi pe termen lung, fără creştere economică şi fără locuri de muncă, nu există un buget echilibrat''. ''Prin urmare, trebuie să le combinăm în mod inteligent pe cele două. Mă gândesc că este exact ceea ce Franţa vrea să discute cu Comisia, nimic mai mult'', a afirmat preşedintele PE, adăugând: ''Franţa şi Italia sunt membre ale G-7. Stabilitatea lor trebuie să fie primul nostru obiectiv, deoarece, dacă cele două ţări riscă să cadă, vom cădea cu toţii''.  În timp ce actualul executiv comunitar, condus de conservatorul portughez Jose Manuel Durao Barroso, este acuzat de slăbiciune şi de supunere faţă de statele membre, Schulz afirmă că ''obiectivul'' său este de ''a-i reda rolul de mediator'' între interesele statelor şi cele ale instituţiilor comunitare, ca în timpul francezului Jacques Delors, preşedinte al Comisiei Europene între 1985 şi 1995.   ''José Manuel Durrao Barroso povestea într-o zi că se simte ca un controlor în timpul unei ture de control şi că misiunea sa este să evite o prăbuşire. Eu cred că preşedintele Comisiei trebuie să scrie planul de zbor, de la plecare până la sosire, şi nu doar să controleze'', a declarat Schulz.   Comisia, cu cei 28 de membri ai săi, câte unul pentru fiecare stat, este criticată şi din cauza complexităţii şi a lipsei sale de colegialitate, a lipsei de conexiune între ei.   Schulz este în favoarea creării unei ierarhii în cadrul comisarilor. ''Trebuie mai întâi regrupate marile domenii politice într-un cadru şi apoi să se decidă structura şi persoanele, identificând câteva ''mari şantiere'': informatica, comerţul mondial, lupta împotriva evaziunii fiscale, schimbările climatice, securitatea şi imigraţia'', a adăugat el.   Preşedintele PE doreşte, totodată, să dezvolte ''subsidiaritatea'' între Bruxelles şi statele membre: ''Dacă sunt ales /preşedinte/, le voi scrie o scrisoare funcţionarilor Comisiei Europene, spunându-le ce se poate face aici /la Bruxelles/ ca să se poată face mai eficient pe plan local, regional sau naţional''.  UE trebuie ''să creeze un cadru'' şi ''să fixeze'' obiective. ''Autorităţile locale ştiu foarte bine cum trebuie tratat un subiect. Trebuie să li se redea oamenilor sentimentul că ei contribuie la soluţie. Trebuie implicaţi'', a estimat Martin Schulz, fost primar pentru un mandat al oraşului Würselen, din landul german Renania de Nord Westfalia.  Faţă de candidatul de dreapta Jean-Claude Juncker, un veteran al politicii europene care a fost prim-ministru al Luxemburgului timp de aproape 20 de ani, Schulz se prezintă, în particular, drept ''un parlamentar care lucrează pentru a deschide uşile şi ferestrele deciziei în Europa''.AGERPRES

Potrivit Daily Mail, la şase ani de la primele teste, Marina Statelor Unite se apropie de finalizarea unei noi arme care "urmează să schimbe fundamental" felul în care se desfăşoară bătăliile navale: Tunul electromagnetic va fi montat pe navele americane, începând cu 2016.  Armele electromagnetice nu sunt o noutate, ele fiind inventate acum mai mult de 90 de ani, la începutul secolului trecut. Cercetătorii din Statele Unite au reuşit să dezvolte conceptul, transformând "ştiinţifico-fantasticul în realitate", spune amiralul Matthew Klunder. Noua armă poate să lanseze proiectile la distanţe de peste 160 de kilometri, la o viteză de şapte ori mai mare decât cea a sunetului.   Tehnologia se bazează pe forţa Lorentz, exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme şi nu foloseşte praf de puşcă sau o încărcătură explozivă. Marina Statelor Unite a dezvoltat şi a testat deja două prototipuri, care vor fi montate pe nava de asalt USNS Millinocket, în 2016.  Tunul electromagnetic este format din două şine metalice paralele, conectate la o sursă de energie electrică. Un proiectil conductor introdus între cele două şine completează circuitul, iar electronii circulă de la terminalul negativ, de-a lungul obuzului şi înapoi la terminalul pozitiv, tunul devenind un electromagnet.   Forţa Lorentz generată astfel împinge proiectilul, care accelerează până la viteze hipersonice, fiind mai rapid şi având o rază mai mare de acţiune decât cele lansate de armele convenţionale. Viteza incredibilă elimină necesitatea unei încărcături explozive, reducând astfel greutatea, costul şi dimensiunile obuzelor.

Navele militare pot fi echipate, în prezent, cu zeci de rachete convenţionale, în valoare de 723.525 euro fiecare, însă noua tehnologie permite montarea de sute de proiectile metalice, care costă doar 18.000 de euro.

Conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile au însumat 19.536,1 milioane lei (4.338,9 milioane euro), iar importurile s-au ridicat 20.943,5 milioane lei (4.653,7 milioane euro).Comparativ cu luna februarie 2013, exporturile au crescut cu 15,1% la valori exprimate în lei (12,0% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 17,1% la valori exprimate în lei (14,0% la valori exprimate în euro). Faţă de luna ianuarie 2014, exporturile din luna februarie 2014 au crescut cu 10,1% la valori exprimate în lei (10,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 10,9% la valori exprimate în lei (11,1% la valori exprimate în euro). Deficitul balanţei comerciale a fost în luna februarie 2014 de 1.407,4 milioane lei (314,8 milioane euro), mai mare cu 489,5 milioane lei (106,4 milioane euro) decât cel înregistrat în luna februarie 2013.   Comparativ cu perioada ianuarie-februarie 2013, exporturile au crescut cu 12,0% la valori exprimate în lei (9,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 12,2% la valori exprimate în lei (9,4% la valori exprimate în euro). Deficitul comercial în registrat în primele două luni ale anului în curs a fost de 2.543,7 milioane de lei (566 milioane euro), mai mare cu 323,2 milioane de lei (58,8 milioane euro) decât cel consemnat în perioada similar din 2013.

Grosul exporturilor și al importurilor a fost realizat de jucători din sectorul auto. Produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au generat 8,5% din exporturile realizate în primele două luni ale anului și 7,3% din importurile efectuate în același interval.

Valoarea schimburilor de bunuri cu parteneri din Uniunea Europeană în primele două luni ale anului a fost de 26.628,5 milioane lei (5.909,7 milioane euro) la expedieri şi de 29.714,8 milioane lei (6.595,2 milioane euro) la introduceri, reprezentând 71,4% din total exporturi şi 74,6% din total importuri.

Companiile ruse ar trebui să ia în calcul delistarea acţiunilor lor de la bursele străine, respectiv tranzacţionarea acestora pe pieţele din Moscova, pentru creşterea securităţii economice, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, spune vicepremierul rus Igor Şuvalov.  Oficialul rus a declarat ieri: "Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Aceasta este o problemă de securitate economică".  Companii majore din Rusia, precum "Yandex" NV, "VimpelCom" Ltd. şi "Mail.ruGroup" Ltd., sunt listate doar în străinătate. Recenta anexare a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.   În condiţiile date, indicele de referinţă al Bursei din Moscova, Micex, s-a înscris pe curs descendent.  "Piaţa de capital devine mai complicată şi mai închisă pentru companiile ruse", a afirmat Şuvalov, menţionând: "Acest fapt este resimţit de exportatori şi de cei care s-au împrumutat în străinătate". Oficialul rus a mai spus că guvernul creează condiţii atractive pentru companiile care vor decide să revină la Bursa din Moscova.  Analiştii sunt sceptici, însă, că societăţile vor reveni pe piaţa din Rusia. "Întrebarea este dacă societăţile listate vor avea lichiditate suficientă la Bursa din Moscova şi dacă cele nou intrate vor putea să atragă finanţare la un cost avantajos", a declarat Jack Arnoff, partener la "Elbrus Capital Partners" din Londra. În opinia sa, Rusia trebuie să facă noi progrese în privinţa drepturilor acţionarilor ca să atragă companiile la bursa locală.   Indicele bursier Micex a scăzut cu 6,6% de la intervenţia preşedintelui rus Vladimir Putin în Crimea, la 1 martie.  Pe fondul tensiunilor generate de anexarea Crimeei, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a modificat ieri, în scădere, estimările privind creşterea economiei Rusiei, anul acesta. Conform FMI, PIB-ul Rusiei va creşte cu 1,3% în 2014, nu cu 2%, cât preconiza instituţia în ianuarie. Previziunea este, însă, mai optimistă faţă de cea lansată de banca centrală de la Moscova: avans sub 1% anul acesta.