Romania a transmis Comisiei Europene, in data de 6 iulie a.c., documentul consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020. Asa cum indica si titulatura acestuia, documentul este unul de lucru. Pe baza acestui document de lucru, care reprezinta un prim punct de plecare in dialogul informal, se poarta negocieri cu serviciile Comisiei Europene pentru pregatirea viitorului exercitiu financiar si pentru identificarea celui mai bun mod de utilizare eficienta a fondurilor europene alocate Romaniei. In acest scop, autoritatile romane trebuie sa se asigure ca modul in care vom folosi fondurile europene in 2014-2020 ii va permite tarii noastre sa recupereze decalajele existente in comparatie cu ale state din UE, incadrandu-se in acelasi timp in linia prioritarilor stabilite la nivel european. Acordul de Parteneriat pentru 2014-2040 urmeaza sa fie transmis Comisiei de catre autoritatile romane in toamna acestui an. Pana la momentul transmiterii Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020, autoritatile romane si serviciile Comisiei Europene poarta un dialog informal care consta in intalniri si schimb de corespondenta. Schimbul de opinii dintre autoritatile romane si serviciile Comisiei este unul constructiv si ca urmare a discutiilor purtate in cadrul dialogului informal documentul consultativ va fi revizuit conform concluziilor agreate de ambele parti. Informatiile aparute de mass media in ultimele zile prin care li se reproseaza autoritatilor romane ca au inclus “copy-paste” recomandarile specifice de tara in documentul consultativ pentru Acordul de Parteneriat distorsioneaza imaginea acestui proces in conditiile in care preluarea recomandarilor relevante in documentul consultativ a fost una dintre cerintele formei preliminare a modelului de Acord de Parteneriat.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) acorda UniCredit Tiriac Bank un imprumut de 10 milioane de euro pentru finantarea IMM-urilor care investesc in eficienta energetica si proiecte de energie regenerabila, a anuntat luni institutia financiara international. 

Creditul este parte a facilitatii BERD de finantare a energiei durabile pentru IMM-urile din Romania, cu scopul de a reduce costul facturilor si a creste competitivitatea firmelor, anunta Mediafax.

"Exista in Romania un potential semnificativ de a economisi energie, iar finantarea pe termen lung acordata de BERD va ajuta la reducerea barierelor cu care se confrunta inca sectorul privat in ceea ce priveste obtinerea finantarilor pentru proiectele de eficienta energetica", a declarat, intr-un comunicat, directorul BERD pentru institutii financiare, Sylvia Gansser-Potts.

FacebookImprumutul de 10 milioane euro este acordat in cadrul unui plan de crestere economica in Europa Centrala si de Sud-Est, lansat la sfarsitul anului trecut de BERD, Banca Europeana de Investitii si Manca Mondiala, incluzand angajamente de 30 miliarde euro pe 2 ani.

Pana in prezent, BERD a investit in Romania aproximativ 6,3 miliarde euro, din care 645 milioane euro pentru investitii in energie durabila din 2006, cu o valoare totala a proiectelor de circa 3,9 miliarde euro.

Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza, in perioada iulie – noiembrie 2013, o campanie de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist. Potrivit ANRM, campania va avea loc în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale – Bârlad şi Dobrogea. Pentru campanie, Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat si un portal: www.infogazedesist.eu. "Securitatea energetică, prin diversificarea surselor de aprovizionare, reprezintă una din preocupările majore ale statelor membre UE. Acest lucru a fost subliniat în nenumărate rânduri de reprezentanţii Comisiei Europene, fiind o problemă care are un impact major asupra economiei europene. Gazele de şist reprezintă o potenţială resursă alternativă care este luată în calcul ca opţiune în mai multe state membre", a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.
Campania este realizata cu sprijinul Comisiei Europene – grant european, campania include o serie de dezbateri şi activităţi de informare al căror obiectiv constă în dezvoltarea unui dialog cu toţi cei interesaţi de procesele de explorare şi exploatare a resurselor neconvenţionale, segment care include şi gazele de şist.
In Romania, grupul american Chevron detine mai multe licente de explorare a zacamintelor de gaze de sist, in judetul Vaslui si in Dobrogea. Chevron intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta. Industria gazelor de sist este contestata de activistii de mediu, care sustin ca accesarea zacamintelor, mai greu accesibile fata de depozitele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice.(sursa hotnews) 

România riscă să piardă fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020...Comisia Europeană a avertizat România că planul realizat în vederea accesării fondurilor eurpene în perioada 2014-2020 nu este coerent și trebuie refăcut până în toamnă.

Forul de la Bruxelles a atras atenția autorităților de la București că proiectul Acordului de Parteneriat, care va reglementa modul de utilizare a fondurilor europene alocate țării noastre pentru perioada 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare.

"Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice,, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă", se arată în documentul trimis de Comisia Europeană Guvernului, informează Mediafax.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exclus ieri o nouă ştergere a datoriei Greciei, deoarece autorităţile de la Atena au adoptat măsuri suplimentare de austeritate, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
"Am declarat în repetate rânduri că nu văd o reducere a datoriei Greciei. Toate discuţiile pe această temă mă îngrijorează câteodată", le-a declarat jurnaliştilor Angela Merkel.
O nouă reducere a datoriei ar veni după acordul convenit anul trecut cu investitorii care au acceptat să-şi asume o pierdere de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin. Acest acord a redus datoriile Greciei cu aproximativ 100 de miliarde de euro.Şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a cerut joi oficialilor de la Atena să nu mai solicite o nouă reducerea a datoriilor. 

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exclus ieri o nouă ştergere a datoriei Greciei, deoarece autorităţile de la Atena au adoptat măsuri suplimentare de austeritate, transmite Bloomberg, conform Agerpres. "Am declarat în repetate rânduri că nu văd o reducere a datoriei Greciei. Toate discuţiile pe această temă mă îngrijorează câteodată", le-a declarat jurnaliştilor Angela Merkel.
O nouă reducere a datoriei ar veni după acordul convenit anul trecut cu investitorii care au acceptat să-şi asume o pierdere de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin. Acest acord a redus datoriile Greciei cu aproximativ 100 de miliarde de euro. Şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a cerut joi oficialilor de la Atena să nu mai solicite o nouă reducerea a datoriilor. Grecia este în grevă generală, sindicatele protestează faţă de planurile guvernului de a face noi concedieri în sectorul public, măsură cerută de creditorii internaţionali în schimbul ajutorului financiar. La greva organizată astăzi de centralele sindicale din sectorul public şi privat participă salariaţii din administratia locală, funcţionarii băncilor şi medicii din spitalele publice, angajaţii mass-media, notează RADOR.Transportul public de călători este afectat de întreruperea lucrului în reţeaua naţională de cale ferată şi pe magistrala care face legătura între Aeroportul Internaţional Eleftherios Venizelos şi Atena. Controlorii de trafic aerian au decis să oprească activitatea intre orele 12:00 şi 16:00. Ca urmare, mai multe curse au fost anulate sau reprogramate. Persoanelor care călătoresc astăzi în Grecia le este recomandat să contacteze companiile aeriene, pentru a se informa în legătură cu eventualele schimbări operate în programul de zbor.

În capitala elenă, transportul rutier este îngreunat de participarea la greva şoferilor de autobuze şi troleibuze şi, nu în ultimul rând, de demonstranţiile care au loc la aceast oră în Piaţa Constituţiei, în faţa clădirii Parlamentului, acolo unde legislativul va începe dezbaterea proiecului multiplu de lege care cuprinde un nou pachet de austeritate.Măsurile impuse de troica instituţiilor creditoare, în vederea eliberării următoarei tranşe de împrumut, cuprind, printre altele, continuarea disponibilizărilor în sectorul public, liberalizarea concedierilor în sectorul privat, taxe şi impozite suplimentare.

 

DGIPI, celebrul "Doi şi-un sfert", serviciul secret al Ministerului de Interne a fost pusă de Guvernul Boc să negocieze datoriile Rompetrol către statul român.

Dezvăluirea halucinantă a fost făcută de Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, într-un interviu pentru gandul.info.

"... Negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebaţi de ce şi care-i logica. Aşa a fost aprobat un memorandum în Guvern (Boc - nr.), iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne", spune Dumitraşcu.

Kazahii, ameninţaţi cu DNA

Iar negocierile nu s-au purtat "oricum". "Pentru că în timpul negocierilor, în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopţii mai multe zile, mai stai la o cafea, la o ţigară şi spuneau prin ce presiuni au trecut: ameninţări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestaţi", spune Dumitraşcu.

În timpul Guvernelor PDL, în negocieri au fost implicate şi ANAF şi Ministerul Justiţiei.

"Din datele asumate public, negocierea s-a purtat de către şeful ANAF, Sorin Blejnar, şi de Alina Bica (pusă anul acesta de Victor Ponta şefă la DIICOT - nr.), atunci secretar de stat la Ministerul Justiţiei. Domnul Blejnar spune că cei de la KazMunaiGaz au venit cu o ofertă şi atunci, 200-250 de milioane pentru pachetul acesta, iar statul i-a refuzat, cerând întreaga sumă, mai dezvăluie oficialul citat.