MIRCEA HALACIUGA ( aka Mike Serban) about the Romanian "revo;ution" on ABC Tv....dec. 1989

Madrird Spain---august 2019

Energia, securitatea și parteneriatul strategic între România și SUA sunt principalele puncte pe care le va discuta Klaus Iohannis cu omologul american, Donald Trump, în timpul vizitei pe care o va face președintele român la Washington, pe 20 august.
Klaus Iohannis a dezvăluit, marți, într-o întâlnire cu jurnaliștii acreditați la Cotroceni principalele teme ale vizitei sale la Washington:

• Energia, securitatea și parteneriatul strategic dintre SUA și România vor fi principalele teme de discuție.
• Vizita a fost dorită „de ceva vreme” de cei doi lideri, dar acum au permis agendele celor doi.
• România își subliniază angajamentul de a asigura 2% din PIB pentru apărare, conform obligațiilor asumate de statele NATO.
• Pe partea energetică, România este interesată de o mai mare implicare a SUA în regiunea Mării Negre. România a insistat pentru implicarea SUA pe partea energetică la Inițiativa celor 3 Mări, la cel de-al treilea summit al acestui format de cooperare, care a avut loc la București, în perioada 17–18 septembrie 2018.
• România a introdus în dezbaterile NATO securitatea în zona Mării Negre, cu interes pentru implicarea mai mare a SUA.
• Pe zona de energie, Klaus Iohannis crede că Givernul Dăncilă are deschidere ca în lunile următoare să „repare anumite chestiuni care nu au fost bine gândite”, în privnța OUG 114/2018 și a Legii offshore, de care s-au plâns companiile energetice.
• Potrivit unor informații HotNews, Guvernul României aștepta din partea companiei americane ExxonMobil decizia finală de investiție în Marea Neagră. Pe cealaltă parte, americanii au transmis că nu iau decizia finală de investiții până nu vine Guvernul cu niște ordonanțe de urgență, care să modifice Legea Offshore și OUG 114/2018. În acest context, Klaus Iohannis spune că „România dorește ca ExxonMobil să rămână în proiectul din Marea Neagră (de exploatare a gazelor - n.r.), însă ni s-a transmis că o decizie a ExxonMobil vine dintr-o politică globală a companiei”.
• Pe de altă parte, Statele Unite au îngrijorări, împărtășite și de România, privind dependența în creștere a Europei de gazul rusesc și de conducta Nord Steam II.
• Vor fi discutate și aspecte legate de înzestrarea forțelor armate române, prin contractele semnate cu companii americane, în principal programul de rachete de interceptare Patriot, realizat de compania americană Raytheon. Dacă va fi cazul, vor fi aduse în discuții și eventuale noi programe de înzestrare.
• La solicitarea SUA, România a decis la cea mai recentă ședință CSAT creșterea numărului de militari români în Afganistan. „Aici sunt chestiuni politice și emoționale”, a spus Iohannis. În prezent, România are 1.033 de militari în misiuni externe, din care 762 în Afganistan, în cadrul Resolute Support Mission (RSM), misiune a NATO.
• Pe de altă parte, România vrea ca SUA să staționeze mai mulți militari americani pe teritoriul românesc, ca o garanție de securitate sporită. „Vrem să discutăm despre numărul de soldați americani din România. Noi avem disponibilitate să găzduim efective mult mai mari”, a spus Klaus Iohannis, marți, la Cotroceni.
• Klaus Iohannis va readuce în discuție problema vizelor de SUA pentru cetățenii români, însă Congresul SUA trebuie să ia o eventuală decizie pentru includerea României în programul Visa Waver. De asemenea, problema vizelor va fi adusă în discuție și din perspectiva reciprocității SUA-Uniunea Europeană. În decembrie 2018, Comisia Europeană a reiterat apelul adresat Statelor Unite în sensul eliminării vizelor de călătorie pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru România.
• Dacă va fi adusă în discuție și UE, România va fi un promotor al dezvoltării relației transatlantice SUA-UE.
• 
  Merită menționat ­­­­că la Washington președintele Iohannis nu va merge însoțit și de soția sa, Carmen. De asemenea, delegația română nu va cuprinde și o delegație de oameni de afaceri. Cu Iohannis urmează să meargă la Washington cosilierul prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu și consilierul de stat pentru comunicare publică Daniela Bârsan.

Guvernul joacă miercuri ultima carte pentru a atrage sute de milioane de euro din 5G în acest an și a evita riscul de deficit bugetar. Executivul are pe ordinea de zi adoptarea unei Ordonanțe de Urgență care modifică neregulile generate în telecom de Ordonanța lăcomiei (OUG 114/2018), care fac imposibilă lansarea licitației pentru noile frecvențe 5G în acest an.
Guvernul Dăncilă vrea să adopte miercuri o Ordonanță de Urgență, despre care HotNews.ro a scris la începutul acestei săptămâni, care să corecteze neregulile produse de o altă Ordonanță de urgență dată de același Guvern, în decembrie 2018. Este vorba de corectarea prevederilor OUG 114/2018, controversata Ordonanță a lăcomiei, ale cărei prevederi au bulversat și piața telecom și fac imposibilă lansarea în acest an a licitației pentru noile frecvențe radio aferente serviciilor 5G.

Presedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP), Florin Mituletu-Buica, a declarat ca la alegerile europarlamentare din 26 mai si la referendum au existat doar erori de completare a proceselor verbale si ca nu a fost vorba de modificarea datelor cu privire la voturile exprimate.
"AEP, inclusiv ca membru in BEC, prin presedinte si doi vicepresedinti, a constatat ca la aceste alegeri europarlamentare si referendum nu au fost constatate decat erori de completare a proceselor verbale, si nu modificarea datelor cu privire la validarea alegerilor, adica a voturilor valabil exprimate", a spus Mituletu-Buica, vineri, la dezbaterea "Eu votez", dedicata introducerii votului electronic in Romania.

El a explicat ca in spatiul public au aparut procese verbale in care doar prima pagina a acestora avea corecturi si erau generate doar de erori de completare, mutare a unor cifre.

"Doua procese verbale, care au fost in spatiul public, le-am vazut. La unul era vorba de prezenta la vot si voturi valabil exprimate - 1.676 si 5.300 reprezenta numarul buletinelor de vot neutilizate (...) Au fost decizii in sensul in care s-au dat raspunsuri catre birourile electorale - sa se faca corectiile in procesele verbale.

Corectiile din procesele verbale nu influenteaza voturile valabil exprimate. Biroul Electoral Central a validat in totalitate alegerile pentru Parlamentul European, neconstatand probleme pe partea de voturi valabil exprimate si a repartizat si datele si azi AEP a trimis la Parlamentul European lista parlamentarilor care vor prelua mandatul", a aratat presedintele AEP.

El a adaugat ca la nivelul BEC nu au fost constatate probleme legate de votul multiplu.

"Vorbim de un sistem informatic care permite anumite corelari. Cetateanul s-a prezentat in sectorul 1, la sectia de votare 15 si el trebuia sa voteze la sectia de votare 10. Cetateanul a fost directionat de la sectia 15 la sectia 10. Legea permite votul in afara sectorului, (...) si nu in acelasi sector si atunci l-a trimis la sectia la care este arondat, potrivit registrului electoral", a mai spus Mituletu-Buica.

Intrebat daca STS ar trebui eliminat din procesul de monitorizare a votului, presedintele AEP a raspuns: "Cu siguranta nu!".

La dezbaterea organizata de Asociatia Pro Democratia au participat reprezentanti ai institutiilor statului, ai partidelor parlamentare si ai societatii civile, concluzia intalnirii fiind ca votul electronic nu va putea fi implementat la alegerile prezidentiale din cauza lipsei de timp, dar ca de la urmatorul scrutin va trebui introdus. Pentru alegerile prezidentiale de la sfarsitul anului in curs, majoritatea participantilor au avansat solutia votului prin corespondenta si a votului extins.

Presedintele AEP a subliniat ca luni, la sedinta Comisiei speciale parlamentare privind votul din diaspora, va propune un proiect de lege al Autoritatii care sa fie imbunatatit in Parlament.

"Modificarile trebuie sa vizeze toate tipurile de alegeri. E o urgenta pentru alegerile prezidentiale, dar e bine sa facem aceste modificari si pentru alegerile locale, si pentru cele legislative. Domnul presedinte Klaus Iohannis sugereaza necesitatea elaborarii unui Cod electoral. (...) Fiecare roman din strainatate trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima optiunea", a punctat consilierul prezidential Laurentiu Stefan.

Povara datoriilor din SUA a început deja să „şteargă“ următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini . Datoria masivă a Chinei reprezintă un risc .  Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc.

În ultimele luni, teama că am putea trăi din nou ceea ce s-a întâmplat în 1929 sau 1987 sau 2000 sau 2008 a devenit palpabilă, scrie The New York Times.

Acţiunile au scăzut cu 1,5% în acest an, după ce au atins maxime ameţitoare la începutul lunii octombrie. Fondurile de hedging au parte de cel mai prost an de la criză, iar datoriile gospodăriilor au atins recent un nou maxim record de 13.500 mld. $, în creştere cu 837 miliarde de dolari de la vârful anterior, care a precedat Marea Recesiune.

După un deceniu de dobânzi scăzute care au alimentat o creştere uriaşă a acţiunilor, imobiliarelor şi altor active, punctele de vulnerabilitate financiară nu sunt greu de identificat.

Unul dintre ele are legătură cu creditele acordate studenţilor din SUA.

Într-un climat în care „credite masive sunt acordate unor persoane care nu le pot rambursa“, după cum descrie Sheila Bair, fost şef al Federal Deposit Insurance Corporation, problema creditelor acordate studenţilor, aproape 20% dintre creditele respective au deja întârzieri de plată sau sunt în default. Procentul poate urca la 40% până în 2030, potrivit unui raport al Brookings Institution.