Presedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP), Florin Mituletu-Buica, a declarat ca la alegerile europarlamentare din 26 mai si la referendum au existat doar erori de completare a proceselor verbale si ca nu a fost vorba de modificarea datelor cu privire la voturile exprimate.
"AEP, inclusiv ca membru in BEC, prin presedinte si doi vicepresedinti, a constatat ca la aceste alegeri europarlamentare si referendum nu au fost constatate decat erori de completare a proceselor verbale, si nu modificarea datelor cu privire la validarea alegerilor, adica a voturilor valabil exprimate", a spus Mituletu-Buica, vineri, la dezbaterea "Eu votez", dedicata introducerii votului electronic in Romania.

El a explicat ca in spatiul public au aparut procese verbale in care doar prima pagina a acestora avea corecturi si erau generate doar de erori de completare, mutare a unor cifre.

"Doua procese verbale, care au fost in spatiul public, le-am vazut. La unul era vorba de prezenta la vot si voturi valabil exprimate - 1.676 si 5.300 reprezenta numarul buletinelor de vot neutilizate (...) Au fost decizii in sensul in care s-au dat raspunsuri catre birourile electorale - sa se faca corectiile in procesele verbale.

Corectiile din procesele verbale nu influenteaza voturile valabil exprimate. Biroul Electoral Central a validat in totalitate alegerile pentru Parlamentul European, neconstatand probleme pe partea de voturi valabil exprimate si a repartizat si datele si azi AEP a trimis la Parlamentul European lista parlamentarilor care vor prelua mandatul", a aratat presedintele AEP.

El a adaugat ca la nivelul BEC nu au fost constatate probleme legate de votul multiplu.

"Vorbim de un sistem informatic care permite anumite corelari. Cetateanul s-a prezentat in sectorul 1, la sectia de votare 15 si el trebuia sa voteze la sectia de votare 10. Cetateanul a fost directionat de la sectia 15 la sectia 10. Legea permite votul in afara sectorului, (...) si nu in acelasi sector si atunci l-a trimis la sectia la care este arondat, potrivit registrului electoral", a mai spus Mituletu-Buica.

Intrebat daca STS ar trebui eliminat din procesul de monitorizare a votului, presedintele AEP a raspuns: "Cu siguranta nu!".

La dezbaterea organizata de Asociatia Pro Democratia au participat reprezentanti ai institutiilor statului, ai partidelor parlamentare si ai societatii civile, concluzia intalnirii fiind ca votul electronic nu va putea fi implementat la alegerile prezidentiale din cauza lipsei de timp, dar ca de la urmatorul scrutin va trebui introdus. Pentru alegerile prezidentiale de la sfarsitul anului in curs, majoritatea participantilor au avansat solutia votului prin corespondenta si a votului extins.

Presedintele AEP a subliniat ca luni, la sedinta Comisiei speciale parlamentare privind votul din diaspora, va propune un proiect de lege al Autoritatii care sa fie imbunatatit in Parlament.

"Modificarile trebuie sa vizeze toate tipurile de alegeri. E o urgenta pentru alegerile prezidentiale, dar e bine sa facem aceste modificari si pentru alegerile locale, si pentru cele legislative. Domnul presedinte Klaus Iohannis sugereaza necesitatea elaborarii unui Cod electoral. (...) Fiecare roman din strainatate trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima optiunea", a punctat consilierul prezidential Laurentiu Stefan.

Povara datoriilor din SUA a început deja să „şteargă“ următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini . Datoria masivă a Chinei reprezintă un risc .  Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc.

În ultimele luni, teama că am putea trăi din nou ceea ce s-a întâmplat în 1929 sau 1987 sau 2000 sau 2008 a devenit palpabilă, scrie The New York Times.

Acţiunile au scăzut cu 1,5% în acest an, după ce au atins maxime ameţitoare la începutul lunii octombrie. Fondurile de hedging au parte de cel mai prost an de la criză, iar datoriile gospodăriilor au atins recent un nou maxim record de 13.500 mld. $, în creştere cu 837 miliarde de dolari de la vârful anterior, care a precedat Marea Recesiune.

După un deceniu de dobânzi scăzute care au alimentat o creştere uriaşă a acţiunilor, imobiliarelor şi altor active, punctele de vulnerabilitate financiară nu sunt greu de identificat.

Unul dintre ele are legătură cu creditele acordate studenţilor din SUA.

Într-un climat în care „credite masive sunt acordate unor persoane care nu le pot rambursa“, după cum descrie Sheila Bair, fost şef al Federal Deposit Insurance Corporation, problema creditelor acordate studenţilor, aproape 20% dintre creditele respective au deja întârzieri de plată sau sunt în default. Procentul poate urca la 40% până în 2030, potrivit unui raport al Brookings Institution.

Regimul Dragnea, România şi căpitanul sufletului meu. Acum că măştile au căzut, după ce rezoluţia privind România a PE şi raportul MCV au strigat în fine, în gura mare, că, la Bucureşti, împăratul e gol, încotro pornim de aici? Şi sub conducerea cui? A Finlandei? A sosit ca pentru a compensa şirul de zile negre de marţi, dăruite de un PSD infatigabil, în ultimii şase ani, spre disperarea lor, milioanelor de români harnici şi oneşti. Pentru penali şi infractori, în schimb, memorabila zi, în care au căzut în fine şi măştile democraţiei mimate şi voalurile acoperind pudic hidoşenia şi tirania unei oligarhii antiromâneşti dându-se patriotică, deşi nu e de fapt decât o singură, imensă, trădare naţională, a sosit la pachet cu trei ceasuri rele şi alte trei negre. Căci, documentând clar şi sec faptele regimului Dragnea, patalamaua MCV n-a rămas singură la părinţi. Adevărul politizării justiţiei româneşti, al sabotării independenţei ei, al dezertării de la lupta împotriva marii corupţii şi al restaurării paradisului mitei şi nepotismului, care a fost atâta amar de vreme România, n-a rămas un secret nici pentru Parlamentul European, scrie Deutsche Welle.

Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, este o lege la care președintele PSD, Liviu Dragnea, a ținut expres să treacă de cele două camere ale Parlamentului.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (...) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh”, se arată în actul normativ.

ATENTIE - Modificările adoptate de Parlamentul României la Codul penal și de procedură penală slăbesc eficiența sistemului judiciar penal în privința luptei împotriva corupției, crimelor cu violență și crimei organizate, se arată într-un comunicat transmis vineri de Comisia de la Veneția.
Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să facă o reevaluare completă a tuturor amendamentelor aduse ambelor coduri, printr-un proces larg și eficient de consultare publică, pentru a veni cu propuneri legislative solide și coerente, care să beneficieze de un sprijin larg din partea societății românești, să țină cont de standarde de aplicabilitate, și să urmeze recomandările Curții Constituționale, mai precizează comunicatul. Comisia amintește faptul că pe 12 octombrie CCR a decis că peste 60 de articole din Codul de procedură penală sunt neconstituționale și este așteptată o decizie CCR și în cazul Codului penal. Comisia de la Veneția a adoptat, cu unele modificări, și opinia preliminară din luna iulie privind legile justiției. Opinia Comisiei critică faptul că aceste legi vor afecta eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar.

Cu cine a facut Carmen copilul...????