BNR: "Conform unui sondaj realizat de BEI, aproape trei sferturi dintre respondenţi consideră că au efectuat un volum corespunzător de investiţii în ultimii trei ani. Pe de altă parte, ponderea firmelor care consideră că au investit prea puţin este mai ridicată în România comparativ cu alte ţări din UE. Concluziile sondajului indică faptul că firmele cu un volum prea scăzut de investiţii apreciază că au un stoc de capital de calitate inferioară - semnalând implicit întârzieri în realizarea investiţiilor. Pe ansamblu, companiile româneşti percep, de asemenea, calitatea stocului lor de capital ca fiind inferioară celei corespunzătoare companiilor din alte state membre UE.
Firmele din România investesc preponderent în active corporale, un volum relativ redus de resurse fiind direcţionat către cercetare şi dezvoltare şi către pregătirea profesională a salariaţilor. Perspectivele privind investiţiile în România sunt mixte, iar nivelurile productivităţii firmelor din România se menţin net inferioare mediei UE, conform BEI"....Dupa cate am inteles eu, Isarescu se referea in special la firme când spunea despre "clientii bancilor". Firmele sunt clientii importanti, si pentru banci si pentru economie in general, fiindca ele folosesc împrumuturile pentru a produce, pentru a inmulti banii imprumutati, ele creaza locuri de munca, platesc impozite mai mari etc.  Noi persoanele fizice vom fi întotdeauna mai putin importanti si pentru banci, si pentru firmele care ne furnizeaza utilitati... pentru toata lumea.
 Nu putem negocia cu bancile, dar nici cu furnizorii de energie electrica sau gaz, pe când firmele care au consumuri mari pot negocia si platesc mai putin pe unitate.
 Daca unii nu inteleg de ce este normal ca cei care cumpara mai mult sa plateasca mai putin pe unitate, pentru ca exista si costuri fixe, este problema lor, dar asa va fi întotdeauna intr-o economie de piata.

Klaus Iohannis isi incheie astazi vizita in SUA cu momentul culminant: intilnirea de la Casa Alba cu Donald Trump. Vizita presedintelui roman la omologul sau american va culmina cu o conferinta comuna de presa, prima astfel de conferinta la Casa Alba pentru un presedinte roman din ultimii 30 de ani. E de asteptat ca Trump sa vorbeasca despre parteneriatul strategic SUA - Romania si implicatiile sale militare, geopolitice si economice, dar si despre valorile comune privind statul de drept.  Klaus Iohannis va fi primit la Casa Alba de Donald Trump la ora locala 14.00 (21.00, ora Romaniei). Dupa ce va semna in Cartea de Onoare, presedintele roman va avea convorbiri tete-a-tete cu Trump timp de zece minute. Ulterior, vor incepe convorbirile oficiale intre cele doua delegatii. Potrivit programului Casei Albe, va urma o conferinta de presa comuna a celor doi presedinti.  Daca atentia presei americane se va indrepta spre chestiunile de politica interna, precum audierea in Senat a fostului sef FBI James Comey, pentru Romania sunt de interes garantiile SUA pentru securitatea din estul Europei, dar si pozitia Administratiei Trump in chestiunea justitiei si a statului de drept.  Intalnirea lui Iohannis cu Donald Trump va fi precedata de o intrevedere cu secretarul de Stat Rex Tillerson, intalnire ce va avea loc la ora locala 12.40, la Departamentul de Stat.

Comisia Europeana va investiga dacă "Transgaz" a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţă, încălcând normele Uniunii Europene (UE).  Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: "Comisia este hotărâtă să se asigure că, în întreaga Uniune Europeană, consumatorii beneficiază de securitatea aprovizionării cu energie la preţuri accesibile. O piaţă unică europeană a energiei integrată şi competitivă este esenţială în acest sens. Prin urmare, trebuie să investigăm dacă Transgaz şi-a folosit în mod abuziv poziţia dominantă prin izolarea pieţei de gaze din România şi prin împiedicarea integrării acesteia în reţeaua europeană de gaze".  Ţara noastră este al treilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană (după Ţările de Jos şi Marea Britanie) şi dispune de rezerve importante de gaze naturale, inclusiv zăcămintele de gaze naturale descoperite recent în Marea Neagră. "Transgaz" este unicul operator al sistemului de transport de gaze naturale din România.  Investigaţia antitrust a Comisiei se va concentra asupra indiciilor potrivit cărora "Transgaz" a elaborat o strategie de restricţionare a exporturilor de gaze naturale din România către alte state membre ale UE.  Executivul comunitar precizează: "Această strategie ar fi putut fi pusă în aplicare în mai multe moduri, inclusiv utilizând: taxele de utilizare a sistemelor de transport legate de interconectare, investiţii insuficiente sau întârzieri în construirea infrastructurii corespunzătoare, precum şi argumente tehnice nefondate, ca pretext pentru a împiedica exporturile sau pentru a justifica întârzierile în ceea ce le priveşte".  Comportamentul "Transgaz", dacă este confirmat, poate reprezenta o încălcare a normelor antitrust ale UE (articolul 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene), constituind o restrângere a concurenţei şi conducând la limitarea alegerii rutei de aprovizionare.  Comisia mai susţine: "Acest lucru ar putea conduce la preţuri mai ridicate şi la reducerea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin scăderea lichidităţii pe pieţele angro de gaz din România. În ultimă instanţă, acest comportament ar putea dăuna consumatorilor din UE şi ar fi în contradicţie cu obiectivele uniunii energetice care vizează o integrare mai profundă şi o mai mare securitate a aprovizionării pe pieţele energetice europene".  Deschiderea procedurii oficiale de investigare are loc în urma controalelor efectuate în iunie 2016 în România.  Comisia va efectua acum cu prioritate o investigaţie aprofundată. Deschiderea unei proceduri oficiale de investigare nu aduce atingere rezultatului acesteia, menţionează Executivul comunitar.

„Comisia Europeană a transmis României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăşi 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017.  În 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. În absenţa modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerinţă în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB şi 3,7% din PIB pentru 2017 şi 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană.

Conform unui document UE consultat de Reuters, Brexitul forţează Uniunea Europeană să regândească Uniunea Pieţelor de Capital prin extinderea supervizării şi a accesului la pieţele financiare globale.  UE consideră: "Aceste evoluţii necesită acţiuni mai dure, o supervizare mai eficientă şi asigurări că beneficiile CMU sunt resimţite în întreaga Uniune Europeană. În mod tradiţional, City of London a furnizat lichidităţi şi servicii de risc al managementului pentru restul UE. Ieşirea Marii Britanii de pe piaţa unică europeană întăreşte necesitatea şi urgenţa dezvoltării şi integrării suplimentare şi a Pieţelor de Capital. Este necesară o reconstruire a sistemului financiar şi extinderea accesului la pieţele financiare globale". Anul trecut, comisarul european pentru servicii financiare a anunţat un "plan de acţiune" ce conţine 33 de măsuri şi iniţiative legislative, care vor duce până în 2019 la înfiinţarea Uniunii Pieţelor de Capital (CMU), ce presupune alinierea la reglementări şi costuri a tuturor statelor membre ale UE. Oficialul a prezentat o propunere ce vizează crearea unor produse "simple, transparente şi standardizate'", eligibile pentru atenuarea cerinţelor de capital. Prin focalizarea activelor şi vinderea lor ca titluri de valoare, băncile îşi pot curăţa bilanţurile pentru a acorda noi credite companiilor, ceea ce va sprijini 'crearea de locuri de muncă şi revenirea unei creşteri sustenabile', se arată în planul comisarului european pentru servicii financiare.  Uniunea Europeană vrea să atenueze reglementările privind capitalul impuse băncilor şi companiilor de asigurări după criza financiară mondială, pentru a ajuta pieţele să obţină mai multe fonduri, în vederea revitalizării creşterii economice.  Organismele financiare au salutat planurile privind înfiinţarea Uniunii Pieţelor de Capital, iar Asociaţia Bancherilor Britanici, care reprezintă creditorii din cea mai mare piaţă europeană, a apreciat că este un proiect pragmatic, cu termen limită clar.

Senatorii PSD, ALDE si chiar PNL din Comisia economica si Comisia pentru dezvoltare regională au decis marti sa introduca, intr-un proiect de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa, o lunga lista cu societati si regii de stat care trebuie exceptate de la managementul profesionist. Pe lista se afla Tarom, companiile de apa, Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Regia Autonoma "Administratia Protocolului de Stat" si mai multe din industria de aparare. Tarom este deja supusa principiilor OUG 109/2011, insa aceste modificari legislative o vor aduce in situatia de a avea management complet politizat. Avand in vedere ca Senatul este prima camera, nu este exclus ca in Camera Deputatilor sa fie incluse si alte companii.

Initiativa legislativa viza, initial, doar Administratia Nationala de Meteorologie, care urma sa fie adaugata la cele doua exceptii prevazute deja in OUG 109/2011: Regia Autonoma "Rasirom" si Compania Nationala "Romtehnica". Practic, ar fi urmat ca numarul exceptiilor sa creasca la trei. Motivul pentru includerea Administratiei Nationale de Meteorologie este ca "desfasoara activitati de interes national si activitati cu specific pentru aparare si securitate nationala, avand ca scop asigurarea protectiei meteorologice a vietii si bunurilor". Initiatorii sunt Daniel Constantin (deputat ALDE), Ioan Munteanu (deputat PSD), Doina Silistru (senator PSD), Constantin- Ciprian Serban (deputat PSD), Alexandru Rotaru (deputat PSD), Ioan Dirzu (deputat PSD), Ioan Stan (senator PSD) si Florica Ica Calota (deputat ALDE).  Punctul de vedere al Guvernului asupra acestei initiative legislative este favorabil, insa acesta se refera la forma initiala a textului.