Într-o notă adresată clienţilor, analiştii de la 720 Global au analizat datele din raportul dezamăgitor privind PIB-ul, care a arătat că economia Statelor Unite a crescut cu doar 1,2% în al doilea trimestru din 2016 şi a crescut în medie cu 1,2% în ultimele 12 luni.  Pe baza datelor obţinute merge din 1948 până în prezent, există mai multe lucruri care în opinia specialiştilor de la 720 ar trebui să îngrijoreze investitorii sau cel puţin să-i încurajeze să ţină garda sus.  În raportul său, 720 remarcă:

 

1. Toate recesiunile din 1948 până acum au început cu o rată medie de creştere mai mare decât rata curentă de 1,20%

2. Au existat doar trei cazuri în care rata de creştere anuală a fost sub nivelul actual şi recesiunea nu a mai avut loc. În cele două cazuri mai recente - 2011 şi 2012, o creştere slabă a fost întâmpinată cu noi runde de stimulente în formă de relaxare cantitativă

3. Doar 18% dintre toate observaţiile care merg înapoi în 1948 sunt sub 1,2%.

4. Din cele 18%, 94 de procente au avut loc în timpul sau într-un sfert de recesiune.

Recuperarea din cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune a fost dezamăgitoare. Mai mult de 11 trilioane de dolari în datorii suverane la nivel mondial au un randament efectiv negativ. Băncile centrale din Europa şi Asia au dus ratele dobânzii de referinţă în teritoriul negativ. În acelaşi timp, indicele de consum din SUA, care reprezintă 70% din PIB-ul ţării, a avut una dintre cele mai bune trimestre din ultimii ani pe parcursul celor trei luni incheiate la 30 iunie. Dar, în cazul în care istoria este ca un ghid, atunci următoarea întâlnire a economiei SUA cu o recesiune ar putea fi veni mult mai repede decât crezi.

Angela Merkel a declarat că islamul este şi va continua să facă parte din cultura germană, atât timp cât este practicat într-un mod care să respecte constituţia statului. Peste un milion de imigranţi au ajuns în Germania în 2015 în încercarea de a evita războiul şi sărăcia din zonele de conflict din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.  Însă, în urma unor atacuri asupra civililor, dintre care trei fiind efectuate de imigranţi, felul în care aceştia sunt priviţi s-a deteriorat.  "Fenomenul terorismului islamist nu a apărut prin intermediul refugiaţilor, mai degrabă, îl deţinem şi îl aveam şi înainte aici", a declarat Angela Merkel în cadrul unei campanii electorale a Uniunii Creştin-Democrate.  "Activitatea forţelor de securitate germane este fundamentală. De aceea, aceştia trebuie să fie conectaţi internaţional, altfel nu putem lupta împotriva ameninţării terorismului", a adăugat aceasta.

Bohuslav Sobotka, premierul ceh, și-a exprimat joi din nou obiecțiile la solicitările Angelei Merkel ca țara sa să accepte sistemul de cote pentru împărțirea poverii în criza refugiaților, relatează DPA. "Nu putem susține un sistem care cere cote obligatorii pentru repartiția refugiaților", a spus Sobotka într-o conferință de presă comună cu Angela Merkel la Praga.

"Cred că rămânem în discuții", a spus la rândul ei dna Merkel.  Vizita cancelarului german la Praga are loc în contextul în care cancelarul german își intensifică eforturile de a elimina diferențele de opinie dintre statele UE înainte de summitul UE de luna viitoare. Cancelarul încearcă să stabilească o poziție comună după votul britanicilor pentru ieșirea din UE.

"Putem face față cu succes deciziei Marii Britanii, dar trebuie să depunem mari eforturi", a spus Merkel. Ea a adăugat că cei 27 de membri ai UE, fără Marea Britanie, au intrat într-o "perioadă de reflecție".  Până la sfârșitul săptămânii, Merkel va avea convorbiri cu 15 șefi de guvern ai unor state membre înainte de summitul UE de la Bratislava, la care Marea Britanie nu va participa.

Merkel a declarat la Praga că pe agenda summitului extraordinar de la Praga din septembrie se vor afla consolidarea economiei UE după Brexit, securitatea internă și externă a UE, dar și politica privind migrația, notează AFP.

În primele șapte luni ale anului, în UE au intrat cu 17% mai mulți solicitanți de azil decât anul trecut. Deocamdată, ei sunt absorbiți de țările de primire (Grecia și Italia), dar buboiul se poate sparge oricând. Acum un an, Europa dădea în clocot, de la Răsărit până la Apus. Sute de mii de imigranți luau cu asalt granițele, gardurile de sârmă ghimpată și polițiile de frontieră nu făceau față iureșului, politicienii de la guvernare se prăbușeau în sondaje. Astăzi, Ruta Balcanilor, pe care se înșirau spre Vest cortegii de imigranți, este goală. Singurele știri cu refugiați sunt cele despre atacurile teroriste (bombe la Bruxelles, un camion la Nisa, o canonadă la München, o beregată tăiată la Rouen etc.) sau despre violuri și hărțuiri sexuale. Tăcerea e de aur. Ai fi tentat să crezi că nici un refugiat nu mai intră în Europa...

Puterile Europei se duelează cu proiectele magistralelor gaziere în războiul geostrategic cu miză mare pentru securitatea energetică a continentului.Gazprom caută aliați pentru a avea o poziție și mai puternică în piața care funcționează și pe baza altor elemente decât cele comerciale.Conflictul cald cu Ucraina în Crimeea a avut anterior episoadele unui război rece al gazului între Kiev și Moscova care a arătat că Europa este vulnerabilă atunci când depinde de ruta ucraineană. Nord Stream și South Stream au fost răspunsuri la această problemă a echilibrului în care Vestul a jucat volei cu Gazprom peste țările din Est. Pentru ruta nordică lucrările nu au angajat prea mult poziția Estului, doar Polonia având reproșuri la adresa Germaniei care a tras conducta prin Baltica fără prea multe discuții.Ruta sudică, la care României i-a fost fluturat la un moment dat proiectul pe sub nas, a fost blocată de Uniunea Europeană. La Bruxelles s-a descoperit că rușii ar avea o poziție prea puternică, dacă prind Europa și prin Sud cu o magistrală. South Stream dădea Turciei, Bulgariei, Serbiei, Ungariei și Austriei roluri de tranzit spre principalul consumator –Italia. Decizia politică a nemulțumit economic țările de pe traseu dar a fost înghițită ca un sacrificiu. Lucrările la Nord Stream 2 sunt prezute să înceapă în 2018. Polonia este acum și mai supărată ; Gazprom vrea să redeschidă și Turc Stream iar Bulgaria negociază cu Rusia dezgroparea South Stream.

România nu a putut să impună proiectul Nabucco, prea complicat și rămas fără resurse de gaze, și s-a consolat cu AGRI- un interconector care ar lega Azerbaijan, Georgia și România pe o rută prin Marea Neagră. Discuțiile sunt mai mult diplomatice între țări care își caută un loc pe harta magistralelor gaziere.Tăcerea de la București nu este însă de aur. Bulgaria și Polonia nu au gaze dar ies din front cu gura pentru a primi ceva din tortul acestei piețe care acum își taie bucățile. Frișca e la ruși dar nu este clar cine ține cuțitul.

'24,1% din totalul populaţiei Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială în 2014. În România şi Bulgaria în jur de 40% din populaţie se află în această situaţie în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) şi Suedia (16,9%) se află la mai puţin de jumătate faţă de cele două ţări', se arată în document.  Potrivit acestuia, se observă diferenţe în 2014 faţă de 2008 între statele membre. 'Unele ţări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie şi excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) şi Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele ţări au avut o creştere a numărului de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială. Ţările cu cea mai mare creştere sunt Grecia, Spania şi Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 4 şi 8 puncte procentuale', se mai arată în document.  Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015.  Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% - energia electrică. De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.  Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% - înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% - cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% - cumpărarea de haine noi, 10,6% - vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% - cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.

Conform aceleiaşi publicaţii satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puţine resurse de investiţii gospodăriilor din România.