Un eminent psihiatru german susține că Angela Merkel suferă de narcisism. În plus, încăpățânarea cancelarului german, care refuză să intervină în oprirea valului catastrofal de imigranți, ar indica o tulburare psihică severă.  Doar în 2015, în Germania au pătruns 1,1 milioane de imigranți, în contextul în care Angela Merkel a declarat că Germania deschide granițele pentru imigranții și refugiații din toată lumea. Situația a scăpat de sub control, dovadă stând și scandaloasele agresiuni sexuale de la Koln, dar  mai ales recenta declarație a autorităților germane cu privire la pierderea urmei a aproximativ 600.000 de persoane refugiate.  Potrivit evz.ro, psihiatrul german Hans-Joachim Maaz este de părere că Angela Merkel este atât de hotărâtă să nu-și recunoască eșecul produs de politica sa imigraționistă încât în momentul de față "contactul domniei sale cu realitatea pare complet pierdut". Specialistul în psihiatrie o descrie drept tipul performerului absolut gata să depășească orice limită pentru a obține validarea necesară, în condițiile unui respect de sine extrem de scăzut. Performerii, oamenii care vor să aibă succes cu orice preț în cariera lor, se hrănesc cu elogii și duc o luptă acerbă împotriva criticilor, mai spune doctorul Maaz, citat de Breitbart. Decizia de a deschide frontierele Germaniei a fost una emoțională iar aprecierea internațională care a venit după acest gest umanitar nu a făcut decât să-i hrănească narcisismul. În realitatea, spune dr. Maaz, pentru un ochi avizat doamna Merkel a arătat că nu este un lider autentic, care ia decizii dificile, dar raționale, ci unul care reacționează emoțional. Această imagine a generozității, a mamei răniților, este una mult distorsionată și tocmai din acest motiv, Angelei Merkel îi este atât de greu să recunoască că "marele său gest umanitar a fost de fapt" o mutare greșită care ar putea afecta Germania pe termen lung. Dr Maaz spune că, de regulă, performerii nu sunt imuni la critici, așa cum poate părea la prima vedere. Din contră, specialistul german este convins că în cazul Angelei Merkel "o prăbușire psihică și psihosomatică este iminentă" în viitorul apropiat.

Virusul Zika, virusul care speria o planetă întreagă după epidemia pornită în America Latină, a fost depistat și în Germania. Cinci cazuri de febră Zika au fost înregistrate în Germania în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016, a anunţat, vineri, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii german, potrivit agenţiei de presă Reuters, conform Mediafax. PUBLICITATE Cele cinci persoane care au fost diagnosticate cu febră Zika au vizitat America Latină şi insulele Caraibe în ultimele luni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania. Institutul Robert Koch, care este responsabil de controlarea şi prevenirea bolilor în Germania, a confirmat joi pentru site-ul thelocal.de că doi germani care s-au întors din Haiti au fost diagnosticaţi cu virusul Zika. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, un pacient din Bavaria "a petrecut ceva timp pe insula Martinica la începutul lunii ianuarie, dar se simte mai bine de atunci", relatează BBC News online.

 State membre ale Uniunii Europene au cerut astăzi Comisiei Europene să pregătească extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spaţiului Schengen pentru un termen de până la doi ani, în contextul crizei extracomunitarilor, afirmă ministrul olandez al Imigraţiei, Klaas Dijkhoff, potrivit Reuters. "În momentul de faţă, reinstaurarea controalelor temporare la frontiere poate fi pentru cel mult şase luni. Dar, valul fără precedent de solicitanţi de azil, care a forţat state membre să ia măsuri la graniţele naţionale, nu dă semne de scădere", a declarat Klaas Dijkhoff, coordonatorul reuniunii informale a miniştrilor europeni de Interne desfăşurată luni la Amsterdam. "În această situaţie, unele state membre au cerut Comisiei Europene să pregătească un cadru legal şi practic pentru prelungirea măsurilor temporare la frontiere până la doi ani", a adăugat ministrul olandez al imigraţiei, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  Potrivit Mediafax, Austria a propus vineri suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia, pledând, alături de Germania, Belgia, Suedia şi Danemarca pentru reintroducerea controalelor temporare în spaţiul de liberă circulaţie, pentru oprirea imigraţiei.  Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau săptămâna trecută că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.  La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a atras atenţia că o eventuală suspendare a Spaţiului Schengen va pune în pericol proiectul Uniunii Europene. 

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat Europa în privinţa dificultăţilor economice provocate de criza refugiaţilor şi a cerut autorităţilor să facă eforturi mai susţinute pentru asimilarea migranţilor, informează AFP.  Avalanşa de refugiaţi reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbţie a pieţei muncii din UE şi testează sistemele politice, se arată în ediţia revizuită a raportului "World Economic Outlook", publicată astăzi de FMI.  "Acţiuni politice pentru sprijinirea integrării migranţilor pe piaţa forţei de muncă sunt decisive pentru atenuarea temerilor privind excluziunea socială şi costurile fiscale pe termen lung. Eforturile pentru sprijinirea integrării migranţilor ar putea debloca beneficiile economice pe termen lung de pe urma fluxului de refugiaţi", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.  Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creşterea iar ministerele de Finanţe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiţii acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiaţi pune presiuni asupra Uniunii Europene fiind necesar să se asigure că migranţii îşi vor găsi un loc de muncă.

Uniunea Europeană are la dispoziție "numai două luni" pentru a pune criza migrației sub control, altfel spațiul de liberă circulație Schengen se va prăbuși, iar Uniunea Europeană va "eșua ca proiect politic", a declarat marți în fața Parlamentului European (PE) președintele Consiliului European, Donald Tusk, potrivit Reuters. "Nu avem mai mult de două luni pentru a pune lucrurile sub control", a susţinut Tusk în cadrul Parlamentul European de la Strasbourg, în contextul unei creşteri a frustrarilor în Bruxelles și Germania - principalele destinații pentru migranții care sosesc în Europa , UE confruntându-se, după spusele sale, cu cea mai gravă criză a migraţiei de la cel de-al doilea război mondial.  "Consiliul European din luna martie va fi termenul limită pentru a vedea dacă strategia funcționează. Dacă nu, consecințele vor fi grave, cum ar fi colapsul spațiului Schengen", a avertizat Tusk. Totodată, el a estimat că UE va "eșua ca proiect politic" dacă blocul comunitar nu va reuși să exercite un control corespunzător la frontierele sale externe.   Principalele elemente ale strategiei la care a făcut referire Tusk sunt consolidarea controlului la frontierele externe ale UE și grăbirea creării centrelor hotspot în Grecia și Italia, unde migranții vor fi separați în imigranți economici, care ar trebui repatriați, și refugiați care vor fi împărțiți între statele UE prin sistemul cotelor obligatorii.

Statele membre UE au acceptat marți propunerea Comisiei Europene (CE) de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte de infrastructură energetică transeuropene, anunță CE. Din această sumă, Transgaz va primi 179,3 milioane de euro pentru dezvoltarea pe teritoriul României a unei conducte de gaze care va lega România de Bulgaria și Ungaria, parte din gazoductul BRUA, destinat a ajunge în Austria.  Din cele 15 proiecte selectate de Comisie, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar cumulat de 207 milioane de euro) și 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor total de 10 milioane de euro). Împărțite pe alte considerente, din cele 15 proiecte, doar două sunt lucrări de construcție, cu finanțarea totală de 188 de milioane de euro. Celelalte 29 de milioane de euro vor asigura necesarul de finanțare pentru componenta de studii și analize pentru 13 proiecte.  “Cu această finanțare vom ajuta la asigurarea livrărilor și vom integra pe deplin piața energetică europeană prin conectarea rețelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea rețelelor noastre energetice pentru a aduce orice țară în continuare izolată în piața energetică europeană”, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.  În total, pentru perioada 2014-2020, au fost alocate 5,35 miliarde de euro pentru infrastructura energetică trans-europeană în contul Proiectele de Interes Comun.