"De la 1 ianuarie tarifele de energie vor scădea proporţional cu scăderea tarifelor de distribuţie din cadrul preţului final. Tariful de distribuţie va scădea cu un procent între 8 şi 10%, de asemenea va scădea bonusul de cogenerare cu 4%. Aceste elemente vor aduce o scădere finală a preţului de 5-6% începând cu 1 ianuarie", a spus Havrileţ, la cea de-a 25-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic.  La gaze naturale, reducerea preţului de producţie va fi de 10% de la 1 iulie 2016 dar se va resimţi pentru consumatorii industriali, respectiv de 5-6%, iar la nivelul consumatorului casnic calendarul de liberalizare a preţului va aduce o nouă majorare, de 6 lei pe MWh.  De asemenea, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, a afirmat că se aşteaptă o reducere a preţurilor individuale pentru cei 38 de producători de energie termică şi că scăderea va fi în medie cu 4%, la care se vor aplica tarifele de transport şi distribuţie precum şi elementele de subvenţionare pe care fiecare consiliu municipal le stabileşte prin hotărâre fiind determinat astfel preţul final de facturare. Calotă a precizat că în cazul Bucureştiului reducerea va fi de 3,5%, iar la Craiova de 3,12%.

Legea dării în plată ar putea costa băncile patru miliarde de lei, anunţă BNR. Este vorba de acea lege prin care clientul poate să predea cheile băncii fără a mai suporta niciun cost, o lege aprobată deja de Senat şi care a ajuns la Camera Deputaţilor, camera decizională în acest caz. Darea în plată ar cauza pierderi băncilor şi ar creşte costurile creditării, mai susţine banca centrală iar cel mai mare risc este de a creşte avansul cerut de instituţiilor comerciale la creditele ipotecare, lucru care ar putea de fapt să lovească pe cei urmează să cumpere o locuinţă. Băncile contestă actul normativ aflat acum în circuitul parlamentar pentru că ar apăra prea mulţi clineţii şi toate riscurile ar fi transferate către creditor. Însă nici sistemul actual nu este echitabil, în care clientul este cel care îşi asumă toate riscurile.  Şi în caz de executate silită poate fi urmărit şi să se i se ia din veniturile viitoare dacă nu este acoperită întreaga valoare a împrumutului de pe urma vânzării casei.  Marele risc al noii legi este că ar putea să permită darea în plată a locuinţei chiar şi de cei care pot plăti. De genul celor care au cumpărat în perioada de vârf. Atunci s-ar deschide calea către abuzuri pentru că ricul nu ar mai fi asumat. Poate că mult mai echitabilă ar fi o împărţire a riscului. Darea în plată să se facă doar după ce se constată obiectiv că omul nu mai are cum să plătească, doar ca ultimă soluţie. Nu pentru a scăpa de rate mari. Şi după executarea silită creanţa să se stingă iar banca să nu mai poată urmări fostul client. 

Noul guvern va renegocia cu Comisia Europeană termenii Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), care vizează ţintele de deficit, informează Mediafax.  La capitolul "Stabilitate", programul de guvernare pevede elaborarea bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică, monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, măsuri pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona euro, precum şi renegocierea MTO, cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern brut.  Medium-Term Budgetary Objective (MTO) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.  Prin programul de guvernare noul cabinet îşi propune de asemenea stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, precum şi evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral.  În ceea ce priveşte transporturile și infrastructura, documentul include doar "valorificarea poziției geografice a României și transformarea ţării într-un nod logistic regional".  În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal și de reglementare stabil, predictibil, transparent.  "Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil. Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale".

Într-o decizie fără precedent pentru piaţa imobiliară românească, în 2012, compania GTC a scos la vânzare trei din cele patru malluri din reţeaua Galleria, primul semn clar al declinului. Mai exact, GTC era dispusă să vândă centrele comerciale Galleria Buzău, Piatra Neamţ şi Suceava la un preţ de 6-7 mil. euro, plus datoriile asociate. Dezvoltarea celor trei malluri a presupus atragerea unor împrumuturi de 30 mil. euro, a căror povară a fost împărţită cu Aura Investments, partener în cotă egală cu GTC. Cei doi investitori au plasat circa 60 mil. euro în ridicarea centrelor, însă Aura Investments s-a retras din parteneriat în 2010 forţând GTC să îi preia participaţia.  Tranzacţia de vânzare a mallurilor a fost anulată în ultimul moment, după retragerea cumpărătorului, iar GTC a continuat să promoveze vânzarea separată a celor trei proiecte.  Primul vândut a fost Galleria Suceava pentru 1 mil. euro, plus datorii bancare de 8 mil. euro. Cumpărătorul a fost suceveanul Costică Tudosă, proprietarul comerciantului de rulmenţi Primagra. La scurt timp, în acţionariatul GTC a intrat fondul american de investiţii Lone Star, specializat pe achiziţia de active cu probleme. Americanii au ajuns să deţină 56% din GTC şi vor să îşi crească participaţia la 66%, cu intenţia de a prelua integral firma. Schimbarea acţionariatului a adus vânzarea Galleria Buzău. Mallul a fost cumpărat de un comerciant de produse pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, afacerea buzoianului Liviu Avram. Unul dintre primii chiriaşi aduşi de noul proprietar a fost Judecătoria Buzău. Compania a mai scăpat de un credit în luna martie, după ce a predat către Unicredit ansamblul rezidenţial Felicity (324 apartamente) din Băneasa, în contul unei datorii de 25,6 mil. euro.  GTC a primit o lovitură puternică în această vară, când retailerul Cora a decis să-şi închidă hipermarketul din Galleria Arad, cel mai scump mall din portofoliul companiei. În luna august, investitorul a anunţat semnarea unui angajament preliminar de vânzare a centrului comercial din Arad, de care atârnă un credit de 27,8 mil. euro. Mallul din Arad şi cel din Piatra Neamţ, singurele rămase de vândut, sunt evaluate la doar 7,2 mil. euro, deşi costul lor de dezvoltare a fost de peste 80 mil. euro.  Dacă se va realizat vânzarea celor două active, GTC mai rămâne doar cu turnurile City Gate, un activ performant din care deţine 60% şi care generează anual venituri de circa 10 mil. euro.

Pericolul crizei lichiditatilor pare un subiect de nisa, dar numarul comentatorilor care prevestesc un dezastru in pietele financiare este in crestere.  Piata este impartita ca un camp de lupta intre cei care cumpara si cei care vand, iar nivelul lichiditatilor da dimensiunea acesteia.  Dimensiunea este importanta din simplul motiv ca vei gasi intotdeauna cumparatori pentru obligatiuni cu valoare de 10.000 de dolari, dar, daca incerci sa vinzi astfel de titluri cu o valoare de 100 de milioane, s-ar putea sa intampini mari probleme.  Impactul pe care nivelul lichiditatilor il are asupra pietei este invers proportional cu nivelul tranzactiilor.  Cu alte cuvinte, o masa monetara redusa aflata in piata va duce la scaderea preturilor de tranzactionare, iar o lichidare a actiunilor si obligatiunilor detinute de investitori se poate transforma intr-un scenariu de cosmar.  Una ar fi ca multe dintre tranzactii se deruleaza electronic, acest sistem fiind responsabil pentru jumatate din cifra de afaceri inregistrata in Statele Unite.  Sistemul electronic de tranzactionare a atras atentia firmelor IT cu potential care ajuta la asigurarea lichiditatilor si ofera costuri mici pentru operatiuni pentru tranzactiile de nivel redus.  Acest lucru creeaza un miraj care alimenteaza iluzia existentei unor sume de bani colosale in piata, dar care se dovedesc de negasit atunci cand incerci sa le dai de urma.  Investitorii axati pe tranzactii majore au de obicei nevoie de serviciile unei banci, care se transforma intr-un intermediar direct intre vanzatori si cumparatori, ori poate achizitiona unele titluri de valoare in nume propriu, in speranta ca va gasi ulterior un cumparator.  Este una din metodele prin care bancile "niveleaza" anumite neconcordante existente la un aumit moment in piata. Sau asa obisnuia sa fie.  De la declansarea ultimei crize financiare, regulile impuse institutiilor de credit s-au modificat, facand sistemul bancar sa evolueze intr-un perimetru de siguranta.  Unul dintre efectele pozitive este ca detinerea titlurilor a devenit acum prea costisitoare pentru banci, prin urmare acestea fiind nevoite creasca nivelul de lichiditate din pietele de capital.  Dar aceasta chestiune ridica alte probleme, in conditiile in care lumea intreaga este supraindatorata. Programele de relaxare cantitativa lansate pe pietele din SUA, Japonia, Marea Britanie si zona euro au facut ca dobanzile bancare sa se prabuseasca, iar bancile centrale si-au revendicat partea leului din piata de obligatiuni de stat, impingand investitorii in afara acesteia daca vor sa obtina un randament.

La mai putin de o saptamana dupa tragicele evenimente din Paris in care 129 de oameni au fost omorati de ISIS, guvernul francez facea deja doua atacuri aeriene pe teritoriul controlat de grupul terorist in Siria.  Hollande a dat la o parte regulile Uniunii Europene privind deficitul si sumele necesare pentru a sustine financiar aceste raiduri aeriene si a afirmat hotarat: "Pactul de securitate are prioritate in fata pactului de stabilitate", potrivit CNBC.  Cu toate acestea, o analiza clasica militara arata ca toate cheltuielile necesare pentru a purta un razboi pot fi un stimul consistent pentru economie.  "Cheltuielile publice se consolideaza semnificativ pe timp de razboi, iar cheltuielile private slabesc intrucat nesiguranta afecteaza consumul. In schimb, va exista o stimulare consistenta a cererii", explica Willem Buiter, economist sef la Citi Bank. "Razboaiele nu sunt niciodata sustinute financiar printr-un buget echilibrat", completeaza acesta. In plus, Banca Centrala Europeana e gata sa-i intinda lui Hollande o mana de ajutor, sporind stimulentele financare pentru economia regiunii si chiar mai mult, prin scaderea costurilor de imprumut.  Desi declaratiile oficialilor BCE de joi nu au oferit foarte multe detalii, pietele financiare au interpretat miscarea drept un semn ca urmeaza o posibila relaxare cantitativa in luna decembrie. "Toate aceste masuri vor contribui la monetizarea datoriilor si a deficitului Frantei 'pe usa din spate'. Iar daca esti nevoit sa te imprumuti, tocmai s-au creat toate conditiile pentru a face asta intr-un mod 'castigator', insa momentul este si mai bun pentru a tipari bani", crede analistul Citi. Franta este deja una dintre tarile cu cele mai mari cheltuieli militare, in conditiile in care este inconjurata doar de tari vest-europene prietenoase.  Anul trecut, francezii au cheltuit 53,1 miliarde de dolari pe aparare, un nivel similar cu cel al Indiei, o tara cu o populatie mult mai numeroasa si care se invecineaza cu Pakistanul, tara cu care poarta conflicte dintotdeauna.  In plus, Franta detine mai multe arme nucleare decat China.