Premierul grec, Alexis Tsipras, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, un credit rapid de zece miliarde de euro pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro, Rusia condiţionând o parte a împrumutului de participarea Greciei la un gazoduct, afirmă surse citate de presa elenă.  "Premierul Alexis Tsipras a cerut Rusiei un credit de zece miliarde de dolari pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro", afirmă un oficial grec citat de publicaţia To Vima.  "Rusia nu a respins solicitarea Atenei, iniţiind discuţii pentru un împrumut de cinci miliarde de dolari condiţionat de participarea Greciei la gazoductul South Stream" (Turkish Stream), precizează oficialul citat.  Cotidianul elen nu precizează când a făcut Alexis Tsipras această solicitare, dar premierul de extremă-stânga grec a discutat pe 6 iulie cu preşedintele rus, Vladimir Putin, imediat după controversatul referendum organizat de Grecia în contextul negocierilor cu Eurogrup. Liderul de la Kremlin declara după discuţie că Grecia nu a solicitat asistenţă financiară din partea Rusiei.  "Revenirea la drahmă este de neconceput în lipsa unor rezerve bugetare puternice", explica Tsipras într-un interviu acordat recent postului public ERT.  Guvernul de la Atena susţine participarea Greciei la gazoductul Turkish Stream, care va face legătura între Rusia şi Turcia prin Marea Neagră, a anunţat luni Panos Skourletis, noul ministru grec al Energiei. "Grecia susţine planul de construire a unei conducte de gaz natural care să fie o prelungire a gazoductului Turkish Stream", a declarat Panos Skourletis la ceremonia de preluare a portofoliului de ministru elen al Energiei. "Susţinem un astfel de plan pe teritoriul Greciei, ar deschide noi oportunităţi", a subliniat ministrul grec al Energiei.  "Proiectul rus va oferi multe avantaje, pentru că Rusia va deţine o participaţie de 50% şi pentru că tarifele vor putea fi mai mari", a explicat fostul ministru grec al Energiei Panagiotis Lafazanis, prezent la ceremonia de predare a atribuţiilor.   Compania greacă Energy Investments Public Enterprise (EIPE S.A.) şi grupul rus VEB Capital vor fi parteneri în proiectul care va costa circa două miliarde de dolari. Lucrările de construcţie vor fi suportate în totalitate de Rusia, putând crea 20.000 de locuri de muncă în Grecia.   Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat proiectul Turkish Stream în decembrie 2014, înlocuind planul gazoductului South Stream. Conducta de gaze ar urma să înceapă din apropierea oraşului rus Anapa, situat în provincia Krasnodar, pe litoralul nordic al Mării Negre. Gazoductul ar urma să traverseze Marea Neagră până în oraşul turc Kiyikoy, de unde ar exista ramificaţii spre Europa Occidentală.

 Avansul economiei germane, cea mai mare din Europa, pare că s-a accelerat în trimestrul al doilea din 2015, în baza redresării exporturilor, potrivit băncii centrale a Germaniei(Bundesbank).  "Expansiunea activităţii economice în Germania pare că s-a întărit în trimestrul al doilea, datorită cheltuielilor de consum, susţinute de situaţia bună de pe piaţa muncii şi de creşterea considerabilă a salariilor. În plus, exporturile au sporit semnificativ", notează Bundesbank.   În iunie, banca estima o creştere a PIB-ului Germaniei de 1,5% anul acesta, respectiv de 1,7% în 2016 şi în 2017.   Creşterea economiei germane a fost de 0,3% în primul trimestru din acest an, iar analiştii aşteaptă un avans de 0,5% în perioada aprilie - iunie 2015.   Comisia Europeană estimează că PIB-ul Germaniei va înregistra o creştere de 1,9% în 2015 şi de 2% în 2016, comparativ cu o expansiune a zonei euro de 1,5% în acest an şi de 1,9% anul viitor.  Analiştii sunt de părere că poziţia fiscală solidă a Germaniei, situaţia bună a pieţei muncii, inflaţia scăzută, declinul preţului ţiţeiului, deprecierea euro şi noile măsuri de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană îmbunătăţesc perspectivele celei mai mari economii europene. 

Creditorii eleni au nevoie urgent de injecţii de capital înaintea testelor de stres din această toamnă.  Aşa a afirmat, vineri, Christian Noyer, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicaţiei francez Le Monde, potrivit Agerpres.
O astfel de decizie ar fi de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar elen, a apreciat Noyer. Acesta s-a pronunţat împotriva ideii de a solicita principalilor clienţi ai băncilor elene să contribuie la recapitalizare - aşa cum a fost cazul în Cipru, în 2013, deoarece majoritatea acestor clienţi sunt întreprinderi mici şi mijlocii.  'Poziţia mea este sprijinită de majoritatea membrilor Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, clarificarea acestui subiect va favoriza revenirea încrederii şi a unei părţi importante din depozitele în valoare de 90 miliarde de euro care au ieşit din Grecia din 2010', a afirmat oficialul BCE.  În martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita retragerea banilor deponenţilor, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă.

În timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai săi din alte state membre, Osborne a subliniat opoziţia Londrei faţă de participarea Marii Britanii la refinanţarea Greciei, potrivit Financial Times şi altor publicaţii britanice.   ''Colegii noştri din zona euro au primit un mesaj clar şi puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziţia britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară'', a indicat o sursă a Ministerului de Finanţe de la Londra.  Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent.   Liderii zonei euro au ajuns luni dimineaţă în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană), al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.  Reuniunea la nivel înalt a zonei euro a fost precedată de una a miniştrilor de finanţe (Eurogrup). Aceştia au elaborat un document potrivit căruia un eventual nou program de asistenţă financiară pentru Grecia este estimat la 82-86 miliarde de euro.

Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, a calificat drept o ”nebunie” reformele pe care creditorii internaționali i le impun Greciei.  În editorialul ”Ucigând Proiectul European” publicat în New York Times, Krugman susține că poziția adoptată de occidentali față de greci îi pare o răzbunare și o trădare.   ”Să presupunem că Tsipras este un tâmpit incompetent. Să presupunem că îți dorești extrem de mult să vezi Syriza plecată de la putere. Să presupunem chiar că saluți perspectiva ca acei greci enervanți să fie aruncați în afara zonei euro. Chiar dacă toate acestea ar fi adevărate, lista de cerințe a Eurogrupului este o nebunie. (...) aceasta merge dincolo de duritatea și ajunge într-o zonă a răzbunării pure, a distrugerii complete a suveranitățiii naționale, fără vreo speranță de a aduce ușurare. (...) Este o trădare grotescă a tot ceea ce proiectul european ar fi trebuit să apere”, susține economistul.  El face referire la inițiativele din ultima perioadă ale președintelui Franței și ale premierului italian de a convinge Germania să renunțe la acest traseu, dar consideră că răul a fost deja făcut. ”Cine va mai avea încredere în bunele intenții ale Germaniei după acest episod?”, se întreabă Krugman.   ”Să fie clar: ce am învățat în aceste ultime săptămâni este că a fi membru al zonei euro înseamnă că acești creditori internaționali îți pot distruge economia dacă nu urmezi linia dorită. (...) Rămâne la fel de adevărat ca oricând că a impune o austeritate dură fără a șterge din datorie este o politică sortită eșecului, oricât de dispus ar fi un stat să accepte suferința. Acest lucru înseamnă că până și o capitulare completă a Greciei va duce într-un punct mort”, mai scrie laureatul Premiului Nobel.  ”Proiectului European – pe care l-am prețuit și l-am susținut mereu -  tocmai i s-a dat o lovitură teribilă, poate chiar fatală. Și orice ai crede despre Syriza sau Grecia, nu sunt elenii cei care au aplicat lovitura”, a scris Krugman în final.

Raport publicat luni de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield : Cushman & Wakefield susţine că vânzările vor fi stimulate de operaţiunile derulate de băncile britanice şi de Agenţia Naţională pentru Gestionarea Activelor (NAMA) din Irlanda. În plus, Cushman & Wakefield susţine că este foarte probabil ca Italia, România şi Polonia să înfiinţeze aşa-numite 'bănci de rebuturi' pentru a vinde credite imobiliare cu probleme, deoarece exemplul altor state din Europa s-a dovedit un succes, iar cererea investitorilor rămâne ridicată.
'În culise se fac pregătiri intense, în condiţiile în care o serie de vânzări cheie pregătesc 'mega-afaceri' pentru cel de-al doilea semestru al acestui an', susţine Frank Nickel, partner la Cushman & Wakefield.  Agenţiile de gestionare a activelor de tipul NAMA din Irlanda sau Sareb din Spania au credite imobiliare, ipoteci şi proprietăţi sub sechestru, cu o valoare contabilă de 233 miliarde de euro, însă, în prezent, aceste active valorează aproximativ 144 de miliarde de euro, susţine Cushman & Wakefield.  Analiştii de la Cushman & Wakefield estimează că UK Asset Resolution Ltd., o entitate formată după prăbuşirea băncilor britanice Bradford & Bingley Plc şi Northern Rock Plc, are de gând să vândă credite ipotecare în valoare de 13 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde de dolari) în acest an. La rândul său, NAMA scoate la vânzare un portofoliu de credite imobiliare în valoare de 7,2 miliarde de euro, din Irlanda şi Marea Britanie.