Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi 
folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza 
băncile, dar şi să introducă euroobligaţiunile şi sa foermeze o uniune bancara 
transnaţională. Spania este acum susrsa marilor îngrijorări. Aceasta este una 
dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene, 
citat de The Guardian, care conţine descrierea situaţiei instabile a UE şi 
măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja trei ani de criză economică. 
“Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare financiară, este nevoie de mai 
multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a managementului de criză. Este 
necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” 
care a ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în 
raport. Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, 
Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie)” au fost deja 
atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor 
macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în scădere şi bulele 
imobiliare. Alte 23 de state sunt avertizate asupra depăşirii ţintei de deficit 
bugetar. Excepţie fac doar Estonia, Finlanda, Suedia şi Luxemburg.  Foarte grav 
este că cele trei ţări care stârnesc îngrijorări în acest raport sunt chiar cele 
mai mari trei economii din zona euro, după Germania: Franţa, Italia şi Spania.  
Spania este cea mai mare îngrijorare a acestui raport, care critică lipsa de 
curaj a premierului de dreapta Mariano Rajoy în privinţa reformelor. Dobânda 
obligaţiunilor spaniole a ajuns la 6,7%, o cifră îngijorătoare, pentru că la 7% 
dobândă, Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au decis să apeleze la împrumuturile de 
la UE şi FMI. De această dată vorbim însă de o economie mult mai mare decât cele 
trei luate la un aloc. Promisiunea premierului Rajoy de a reduce deficitul 
bugetar de la 8,9% în 2011, la 3% în 2013 este irealizabilă. Pentru a obţine 
derogări de la îndeplinirea obiectivului, se aşteaptă ca UE să impună Spaniei 
noi reduceri salariale şi concedieri în sectorul bugetar, alături de majorări 
ale TVA.  Franţa este monitorizată pentru că are un deficit bugetar de 4,4% din 
PIB prevăzut pentru acest an, peste limita de 3%. “Deşi ţinta de 4,4% pentru 
acest an pare realizabilă, distanţa până la 3% rămâne una semnificativă”, arată 
raportul. Problema este că preşedintele Francois Hollande a promis înfiinţarea a 
60.000 de locuri de muncă în învăţământ şi o reducere a vârstei de pensionare la 
60 de ani, măsuri care îi lasa o marjă mică de manevra pentru a mai reduce 
deficitul bugetar.  Cât priveşte statele din afara zonei euro, doar Lituania 
îndeplineşte criteriile de aderare. Marea Britanie şi Danemarca exclud aderarea 
la zona euro. Astfel, doar Bulgaria, Suedia şi Cehia îndeplinesc criteriul 
inflaţiei. Cu excepţia Suediei, toate statele au deficit bugetar excesiv. În 
schimb, cu excepţia Ungariei, toate aceste state au o datorie publică de sub 60% 
din PIB.joi, 31 mai 2012
Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara”
Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi 
folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza 
băncile, dar şi să introducă euroobligaţiunile şi sa foermeze o uniune bancara 
transnaţională. Spania este acum susrsa marilor îngrijorări. Aceasta este una 
dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene, 
citat de The Guardian, care conţine descrierea situaţiei instabile a UE şi 
măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja trei ani de criză economică. 
“Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare financiară, este nevoie de mai 
multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a managementului de criză. Este 
necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” 
care a ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în 
raport. Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, 
Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie)” au fost deja 
atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor 
macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în scădere şi bulele 
imobiliare. Alte 23 de state sunt avertizate asupra depăşirii ţintei de deficit 
bugetar. Excepţie fac doar Estonia, Finlanda, Suedia şi Luxemburg.  Foarte grav 
este că cele trei ţări care stârnesc îngrijorări în acest raport sunt chiar cele 
mai mari trei economii din zona euro, după Germania: Franţa, Italia şi Spania.  
Spania este cea mai mare îngrijorare a acestui raport, care critică lipsa de 
curaj a premierului de dreapta Mariano Rajoy în privinţa reformelor. Dobânda 
obligaţiunilor spaniole a ajuns la 6,7%, o cifră îngijorătoare, pentru că la 7% 
dobândă, Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au decis să apeleze la împrumuturile de 
la UE şi FMI. De această dată vorbim însă de o economie mult mai mare decât cele 
trei luate la un aloc. Promisiunea premierului Rajoy de a reduce deficitul 
bugetar de la 8,9% în 2011, la 3% în 2013 este irealizabilă. Pentru a obţine 
derogări de la îndeplinirea obiectivului, se aşteaptă ca UE să impună Spaniei 
noi reduceri salariale şi concedieri în sectorul bugetar, alături de majorări 
ale TVA.  Franţa este monitorizată pentru că are un deficit bugetar de 4,4% din 
PIB prevăzut pentru acest an, peste limita de 3%. “Deşi ţinta de 4,4% pentru 
acest an pare realizabilă, distanţa până la 3% rămâne una semnificativă”, arată 
raportul. Problema este că preşedintele Francois Hollande a promis înfiinţarea a 
60.000 de locuri de muncă în învăţământ şi o reducere a vârstei de pensionare la 
60 de ani, măsuri care îi lasa o marjă mică de manevra pentru a mai reduce 
deficitul bugetar.  Cât priveşte statele din afara zonei euro, doar Lituania 
îndeplineşte criteriile de aderare. Marea Britanie şi Danemarca exclud aderarea 
la zona euro. Astfel, doar Bulgaria, Suedia şi Cehia îndeplinesc criteriul 
inflaţiei. Cu excepţia Suediei, toate statele au deficit bugetar excesiv. În 
schimb, cu excepţia Ungariei, toate aceste state au o datorie publică de sub 60% 
din PIB.miercuri, 30 mai 2012
Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi 
folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza 
băncile în dificultate (Banca Centrală Europeană a împrumutat deja o mie de 
miliarde de euro băncilor în luna decembrie 2011, de peste două ori mai mult 
decât UE şi FMI au împrumutat Greciei, Irlandei şi Portugaliei), dar şi să se 
îndrepte către o uniune bancară transnaţională, dacă doreşte să evite acest 
scenariu. O primă măsură ţine de introducerea euroobligaţiunilor, despre care, 
până la alegerea noului preşedinte al Franţei, Germania a interzis orice 
discuţie.  Aceasta este una dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de 
pagini al Comisiei Europene, citat de The Guardian, care conţine descrierea 
situaţiei instabile a UE şi măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja 
trei ani de criză economică.  “Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare 
financiară, este nevoie de mai multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a 
managementului de criză. Este necesară mai multă integrare între ţările zonei 
euro, către o “uniune bancară” care a ar fi un complement important al actualei 
uniuni monetare”, se arată în raport.  Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, 
Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea 
Britanie)” au fost deja atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din 
cauza “dezechilibrelor macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în 
scădere şi bulele imobiliare.
Statele UE ar putea fi obligate să îşi salveze reciproc băncile, potrivit 
unui proiect al Comisie Europene (CE) care marchează un pas important către o 
mai mare integrare financiară la nivelul Uniunii, dar care ar putea nemulţumi 
unele ţări, în special Germania, relatează Reuters. Situaţia dificilă a băncilor 
spaniole şi riscul extinderii problemelor bancare din ţări precum Grecia au dat 
un nou impuls unor propuneri amânate ale CE, pentru o lege referitoare la 
instituţiile financiare aflate în pericol de faliment. Comisia Europeană va 
prezenta propunerile pe 6 iunie. 
Germania a prezentat astăzi un plan pentru investiţii de 20 de miliarde de 
euro în reţeaua de transport a energiei, parte a procesului de renunţare la 
energia nucleară şi înlocuirea acesteia cu producţie din surse regenerabile, 
potrivit Reuters.
Guvernul german, autoritatea federală pentru reglementarea transportului de energie şi companiile de transport au prezentat planuri comune pentru 4.000 de kilometri de noi linii de electricitate până în 2022, în vederea susţinerii distribuţiei de energie din surse regenerabile. Cancelarul Angela Merkel a declarat că nu există cale de întoarcere în privinţa deciziei de a opri utilizarea de energie nucleară şi a descris trecerea drept "dificilă, dar interesantă".
Guvernul german, autoritatea federală pentru reglementarea transportului de energie şi companiile de transport au prezentat planuri comune pentru 4.000 de kilometri de noi linii de electricitate până în 2022, în vederea susţinerii distribuţiei de energie din surse regenerabile. Cancelarul Angela Merkel a declarat că nu există cale de întoarcere în privinţa deciziei de a opri utilizarea de energie nucleară şi a descris trecerea drept "dificilă, dar interesantă".
marți, 29 mai 2012
Banca Naţională a Româ-niei (BNR) a împrumutat, ieri, opt bănci cu 8,077 
miliarde lei (circa 1,8 miliarde euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie 
repo, aceasta reprezentând cea mai mare sumă din februarie 2010. La acea dată 
Banca Centrală a împrumutat 16 bănci cu 9,24 miliarde lei, prin repo. La 
operaţiunea precedentă, de săptămâna trecută, BNR a oferit 7,94 miliarde lei 
(1,78 miliarde euro) către nouă bănci. Randamentele overnight, în scădere - 
Dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut, vineri, comparativ cu şedinţa 
precedentă. Banca Naţională a României (BNR) a afişat în prima parte a zilei un 
nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 
4,74% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a ajuns la 
5,23% pe an.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi "BCR" au semnat, ieri, un contract 
de finanţare în valoare de 50 milioane euro. Împrumutul urmează să fie folosit 
pentru cofinanţarea de proiecte realizate de către întreprinderile mici şi 
mijlocii (IMM) şi a companiilor având o capitalizare medie din industrie şi 
servicii. Investiţiile privind eficienţa energetică întreprinse de IMM-uri 
urmează să primeas-că şi sprijin nerambursabil din partea Comisiei Europeană 
(CE) în cadrul Facilităţii de finanţare a IMM-urilor, secţiunea privind 
eficienţa energetică, care are în vedere cooperarea dintre BEI şi CE pentru 
reducerea emisiilor de CO2 provenite din industrie şi construcţii, se arată 
într-un comunicat al celor două instituţii financiare.
luni, 28 mai 2012
Băncile implicate în acordarea creditelor pentru achiziționarea unei locuințe în cadrul programului guvernamental Prima Casă 4 sunt pe cale de a-și termina fondurile alocate acestui proiect, CEC Bank fiind prima instituție bancară, care a terminat banii destinați acestor credite.
Programul Prima Casă 4 se apropie de final, iar deocamdată nu există niciun semn că programul Prima Casă 5 va exista vreodată.
CEC Bank, una dintre băncile implicate în program, a terminat deja fondurile alocate pentru Prima Casă 4, iar la celelalte bănci banii sunt şi ei pe terminate. Astfel, cine depune acum dosarul pentru obţinerea unui credit riscă să nu mai apuce bani, având în vedere că aprobarea dosarului poate dura şi două luni.
Comparativ cu edițiile precedente ale programului Prima Casă, această ultimă etapă a vândut credite mult mai repede, românii fiind deciși să nu mai ezite atunci când vor să-și cumpere o locuință.
Astfel, toată lumea aşteaptă cu nerăbdare veşti despre Prima Casă 5, dar până acum nu s-a anunţat că ar continua acest program.
În prezent, 14 bănci acordă credite Prima Casă: Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BCR, BRD, CEC Bank, Emporiki Bank, Intesa San Paolo, Leumi Bank, Millennium Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Țiriac Bank. (sursa DC news)
Criza la Romani ...
Deprecierea Leului fata de Euro prinde firmele din România în plin avânt în ceea 
ce priveşte creditele în valută străină. La finele lunii aprilie 2012, soldul 
împrumuturilor în valută acordate persoanelor juridice era mai mare cu 16% faţă 
de de aprilie 2011.   Soldul creditului neguvernamental era la 30 aprilie 2012 
cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi dată din 2011, arată cifrele BNR. Faţă de 
martie 2012, creşterea a fost de doar 0,1%. Vestea bună este că băncile par să 
fi ieşit, pentru moment, din amorţeală însă vestea proastă este că majoritatea 
covârşitoarea a creditelor au fost acordate în valută străină ceea ce expune 
clienţii la un risc substanţial, materializat în ultime săptămâni în care leul a 
pierdut procente serioase în raport cu moneda europeană.  Firmele au fost cele 
care au tras în sus creditarea. Soldul împrumuturilor în lei acordate populaţie 
a scăzut cu 2,3% în timp ce pe valută a crescut cu 11,4%. Surpriza vine însă din 
zona creditelor în valută pentru companii acolo unde vedem o creştere de 16% 
faţă de aprilie 2011, evoluţie comparabilă cu cele din perioada de boom.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)





