How about dadyyyyy...???? cerem transparentaaa...

Ponderea dolarului în rezerva valutară s-a înjumătăţit faţă de 2008, în timp ce moneda europeană este la un nivel comparabil, de 65%. 
Banca Naţională păstrează rezervele valutare preponderent în moneda europeană, euro având în ultimul deceniu cea mai mare pondere, cuprinsă între 60 şi 80% din rezervele valutare, cu o tendinţă de scădere în ultimii doi ani.

O schimbare care se observă faţă de începutul deceniului este diminuarea ponderii dolarului în structura rezervei valutare, de la 32,6% în 2008 la 18,2% în 2017, conform datelor BNR. La sfârşitul anului 2017, rezervele valutare la BNR totalizau 33,5 mld. euro, în scădere cu circa 750 mil. euro faţă de finele lui 2016, dar peste nivelul din 2008, de circa 26 mld. euro.

Ponderea monedei europene în structura rezervei valutare a urcat de la 63% în 2008 până la un vârf de 79% în 2015, pentru ca apoi să urmeze o pantă descendentă, până la 65% la finele anului 2017.

Doi inspectori de la Inspecția Judiciară au descins vineri dimineață la secția Parchetelor Militare din cadrul Pachetului General, solicitând procurorilor tot dosarul penal care vizează violențele comise de jandarmi împotriva manifestanților la mitingul din 10 august, au declarat surse din cadrul Inspecției pentru G4Media.

”Pretextul a fost să-l audieze pe procurorul Corbu și să ia actele din dosarul violențelor din 10 august făcut de procurorul Bogdan Pârlog ca să-i verifice activitatea, însă inspecttorii de la IJ au luat la studiat tot dosarul. Nu doar li s-au comunicat actele procurorului Pârlog, dar li s-a predat tot dosarul să-l vadă câteva ore. Insistau sa li se pună la dispoziție toate documentele, să vadă unde s-a ajuns cu ancheta. Vizita a fost una neanunțată. Așa că au putut să-l liniștească cât de cât pe Dragnea. înainte de audierea lui la Parchet”, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Inspecției Judiciare.  La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, a declarat pentru G4Media, referitor la control efectuat vineri la secția Parchetelor Militare, că ”lucrările Inspecției Judiciare au caracter confidențial”.

Potrivit unui expert în drept penal citat de G4Media, Inspecția nu avea nicio competență să verifice o lucrare de urmărire penală în curs și a comis infracțiunea de uzurpare a funcției. Reamintim că președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost audiat ca martor vineri la Parchetul General în dosarul intervenției jandarmilor la protestul din 10 august, după ce acesta a afirmat într-o emisiune că mitingul a fost finanțat și din extern și că s-a încercat o lovitură de stat. 

Deoarece România nu a transpus în legislaţia naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor ar putea plăti o amendă de 2,5 milioane de euro, iar costurile pot creşte pe măsură ce întârzierile se prelungesc. "Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre", a declarat comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislaţiile lor naţionale a cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020. În ceea ce priveşte a patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a iniţiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curţii, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere. Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre. AGERPRES

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi, pentru a doua zi consecutiv, ajungând la nivelul de 3,31%, faţă de 3,29% cât a fost miercuri, informează Banca Naţională a României (BNR).

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a înregistrat, joi, o nouă creştere, la nivelul de 3,44%, de la 3,43% cât a fost miercuri, când şi-a reluat evoluţia ascendentă după patru zile de scădere şi de stagnare.

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a coborît, joi, la nivelul de 3,50%, comparativ cu 3,51% cât a fost stabilit miercuri.

De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut, joi, la 3,56%, comparativ cu nivelul de 3,57% de miercuri.

Luaţi de vârtejul banilor foarte ieftini, investitorii se întreabă deja de câţiva ani cum vor reacţiona pieţele lumii când  băncile centrale nu vor mai fi atât de ge­neroase. Cum fluxul de lichiditate este pe cale să se retragă, investitorii au la dispoziţie câteva luni pentru a se ajusta. 

Cele patru mari bănci centrale ale lumii - Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Ja­po­niei şi Banca An­gliei - au pom­pat în eco­nomia mondială aproxi­mativ 13 bi­lioa­ne de dolari începând cu anul de criză 2009, extinzându-şi puternic propriile bilanţuri de active financiare, scrie Reuters. În timp ce pieţele au ajuns, propulsate de aceşti bani ieftini, la înălţimi ameţitoare, mareea riscă să se retragă până la sfârşitul anului. Pentru prima dată din 2011 încoace, este de aşteptat ca în 2019 băncile centrale să absoarbă de pe pieţe mai mulţi bani decât pompează.

BCE va opri achiziţiile supli­men­tare de obligaţiuni la sfârşitul acestui an, iar, în timp ce îşi reduce bilanţul de aproape un an, banca centrală ame­ri­cană va accelera ritmul din octombrie, extrăgând 50 de miliarde de dolari pe lună de pe pieţe. Obligaţiunile în valoare de 470 de miliarde de dolari vor ieşi din bilanţ anul viitor.

După aproape un deceniu de tipărire de bani şi de rate de dobândă zero, schimbările de pe pieţe vor fi remarcabile.