Potrivit Guvernatorului BNR, stimulii fiscali nu pot continua la infinit, pentru că "mai devreme sau mai târziu" corelaţiile între salarii şi productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui "lovesc cu putere de foc".   "Stimulii fiscali şi salariile nu pot să continue la infinit. Corelaţiile astea între salarii, productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu lovesc cu putere de foc. Nu poţi să le neglijezi. Nu le corectezi din timp, le corectează piaţa, economia, într-o manieră sau alta. Atunci întrebarea este: când îşi epuizează puterea de acţiune aceşti stimuli, ce punem în loc? România va creşte inerţial ca potenţial, dar de regulă înţelept este să te gândeşti care este motorul cu care înlocuieşti stimularea creşterii economice. Acest motor ne poate aduce creditarea şi la 40% din PIB, o tracţiune extraordinară pe care poate să o ofere, bineînţeles în mod echilibrat, sustenabil şi sănătos. Aş aminti un al doilea factor indicator care vizează vulnerabilităţi structurale şi care limitează accesul firmelor la finanţarea bancară. În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile informaţii bilanţiere centralizate, o treime dintre firmele din România au raportat pierderi. Jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv, deci nu e vorba de chestiuni întâmplătoare şi nu e vorba de perioada de criză. În plus, 44% dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. În medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 şi 50% din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu nivel al capitalizării sub limita reglementată a depăşit 40%. Creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare prea puţin importantă pentru companiile locale, sub 9% din bilanţul agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc cu 19%. Parte din creditul comercial e aproape sălbatic, adică nu plăteşti furnizorii şi obţii un credit nesănătos", a menţionat Mugur Isărescu. 

BUCHAREST - BNR : Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza gloală, a declarat, vineri, Mugur Isăescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), într-o conferință de presă. "Aurul păstrat de BNR în contul deschis la Banca Angliei, care este un custode solid din punct de vedere financiar și reputațional, este în permanență aurul nostru, deci nu este intrăinat prin operațiuni diverse și este la dispoziția noastră, în orice moment. Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza gloală. O eventuală valorificare prin operațiuni, cum s-a sugerat în unele discuții în presă, prin televiziuni, ar implica o formă de înstrăinare, chiar dacă stocul ar rămâne depozitat la Banca Anglie", a spus Isărescu.

"Noi nu am considerat că într-o asemenea perioadă este bine să apelăm la asemenea operațiuni pentru câștiguri care, altminteri, sunt mici. Nu merită, ca să spunem așa.  Nu numai că nu am făcut dar nici, cel puțin, nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj."

El a făcut referire și la aurul românesc deținut de ruși . "Văd că Ungaria și-a repatriat aurul din străinătate. Păi Ungaria are 3 tone de aur. Le ținea în străinătate sau le ținea la Budapesta, era cam același lucru, nu? De ce nu am mai crescut stocul nostru de aur, destul de mare, cât al Poloniei? Dacă mai punem la socoteală că mai avem un stoc de aur depozitat în altă parte, cu documentele de rigoare, dar încă nerecunoscut, cred că stocul nostru de aur este suficient de mare dar suntem gata să cumpărăm în condiții competitive în continaure metal galben. Ca pondere, aurul, în total rezerve internaționale, suntem dincolo de mijloc", a spus guvernatorul BNR.

Un sondaj Europa FM despre cum percep românii Justiția și amestecul politicului în dosare. Sondajul comandat de postul de radio Europa FM arată că un referendum organizat de Klaus Iohannis pe tema independenței Justiției ar strânge o prezență considerabilă la vot. Președintele, preferat să numească procurorii șefi de parchete. „Ați participa sau nu la un referendum convocat de președintele României pe tema justiției?”, este una dintre cele mai importante întrebări cuprinse în sondajul realizat de IMAS, la comanda Europa FM. Aproape 37% au răspuns că ar participa cu siguranță, peste 15,5% au spus că probabil ar participa, iar cei care cu siguranță nu ar participa se numără într-un procent de 34,7%. În condițiile în care pragul pentru validarea referendumului este de 30%, un astfel de referendum ar trece ușor peste acest procent. O altă întrebare se referă la numirea șefilor de parchete - cine ar trebui să-i numească? Aproape 22% consideră că numirile ar trebui făcute de Consiliul Superiro al Magistraturii, 35,3% au răspuns că Președintele României, iar ministurl Justiției a strând doar 17,2%, conform EurActiv.

Guvernul britanic a anunţat, luni, că nu va oferi concesii pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord după Brexit, iar guvernele regionale sunt preocupate de faptul că vor pierde anumite puteri după o realiniere constituţională.  Aceste trei administraţii descentralizate nu au drept de veto asupra legislaţiei pentru Brexit, dar ignorarea apelurilor acestora riscă să agraveze relaţiile deja tensionate, să accentueze naţionalismul în Scoţia şi să complice procesul de ieşire din Uniunea Europeană. "Nu voi aproba ceva care în mod clar subminează întreaga fundaţie pe care se construieşte descentralizarea. Încercăm pur şi simplu să protejăm puterile pe care le are Parlamentul scoţian - în privinţa unor aspecte precum agricultura, pescuitul, politica de mediu, standardele alimentare, justiţia, sănătatea. Toate acestea sunt responsabilităţi curente ale Parlamentului scoţian. În prezent, trebuie să exercităm aceste competenţe în limitele legislaţiei europene. Dar după Brexit, în ceea ce priveşte reglementarea descentralizării, aceste puteri ar trebui să revină Parlamentului scoţian şi modul în care le exercităm ar trebui să depindă de noi', a spus Nicola Sturgeon, al cărei partid susţine independenţa Scoţiei.

Bucuresti - Parlamentarii din Comisia ocupata cu modificarea legilor Justitiei si a codurilor penale s-au trezit, ieri, ca le bat reprezentantii Comisiei de la Venetia la usa. Surprinzator, evenimentul nu s-a bucurat de meritata mediatizare, despre el aflandu-se din intamplare. Deputatul USR Stelian Ion a anuntat prezenta oaspetilor si asta dupa ce el insusi a aflat informatia din intamplare: ”Am aflat indirect in motivarea pe care a spus-o colega noastra la inceputul sedintei Comisiei juridice ca se contramandeaza aceasta sedinta pentru ca presedintele Eugen Nicolicea sta de vorba cu reprezentantii Comisiei de la Venetia”. Odata confirmata prezenta mesagerilor de la Venetia, cert este ca discutiile au vizat modificarile aduse legilor Justitiei si codurilor penale.  Si tinand cont de context, este greu de crezut ca vizita a facut placere celor din PSD si ALDE. Cum reprezentantii Comisiei de la Venetia au descins direct pe pragul actualei majoritati, Opozitia s-a bagat singura in seama. ”Daca mai raman si daca vom afla acest lucru, cu siguranta trebuie sa luam si noi legatura”, a decretat acelasi Stelian Ion, nerealizand insa ca acei ”daca” folositi de el demonstreaza ca reprezentantii Comisiei de unde isi ia lumina legislativa Bruxelles-ul cam ignora Opozitia de pe malul Dambovitei. Nu de alta, dar daca lucrurile ar fi stat altfel vizitatorii i-ar fi contactat ei pe opozantii PSD-ului.

Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avertizat miercuri ca "daca legile Justitiei din Romania raman asa cum au fost votate de Parlament, discutiile despre MCV si aderarea la Schengen se vor pune in alti termeni". Juncker a mai spus intr-o conferinta de presa comuna la Bruxelles cu presedintele Klaus Iohannis ca "nu vom accepta ca Romania sa faca pasi inapoi in privinta statului de drept".  Juncker s-a referit si la acuzatia adusa saptamana trecuta de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, care au spus ca seful Comisiei Europene ar fi fost dezinformat in legatura cu legile Justitiei: "Am luat cunostinta ca am fost dezinformat, dar vreau sa va spun ca sunt bine informat in ce priveste deciziile legate de statul de drept", a spus Juncker.
Klaus Iohannis a spus, la randul sau, ca "independenta justitiei e intangibila. Ma voi implica total si voi face tot, absolut tot ce poate face un presedinte pentru a pastra lucrurile asa". Presedintele a mai spus ca problema trebuie rezolvata acasa si s-a declarat optimist: "Cred ca avem o problema majora cu legile justitiei si cu Codurile. Insa aceasta problema trebuie sa o rezolvam in Romania. Solutia e la noi si de aceea am insistat sa avem solutii legislative care satisfac si nevoile sistemului de acasa si criteriile general valabile, valorile europene".