Romania intra in cursa inarmarii  - Doar 8 tari din lume au declarat ca au in dotare arme termoabarice.  Potrivit sursei citate, tipul de proiectil care functioneaza cu incarcatura termobarica a fost adaptat pentru a putea fi lansat cu un aruncator de grenade, foarte precis, cu care se poate trage din trei pozitii (in picioare, in genunchi si la sol). Efectele sunt nimicitoare.  Primele studii legate de armele termobarice au fost facute la noi in anii '90, cu 3 decenii intarziere fata de marile puteri.  Munitia termobarica este de peste 6 ori mai puternica decat trotilul. Poate fi adaptata pentru multe tipuri de arme, inclusiv cele de capacitate mare.  O astfel de arma produce unda de soc (4-10 bari) si caldura intensa (2500 - 3000 de grade Celsius).   Arma este deosebit de eficienta in spatii inchise, tuneluri sau buncare, pentru ca are efect si dupa colturi sau adapostiri. Poate provoca leziuni interne in organismul uman si arsuri.  Armele termobarice, cele mai distructive la ora actuala, au intrat in faza de cercetare in Romania, iar un prim model a fost deja prezentat Fortelor Terestre.  Prototipul este realizat de Centrul de Cercetare Stiintifica pentru Aparare si poate fi lansat cu un aruncator clasic de grenade, informeaza TVR.  Totusi, pentru a ajunge sa fie folosita de Fortele Terestre, mai trebuie sa treaca un hop: gasirea unei modalitati de a crea aceasta arma la nivel industrial.

Cercetatori ai Sanatatii Publice din Marea Britanie au anuntat la inceputul saptamanii ca incearca sa stabileasca o legatura intre imbolnavirea  cu hepatita E si carnea consumata de la un anumit magazin, dupa ce au descoperit ca persoanele afectate consumasera produse din carne vandute de acelasi lant de supermarketuri. Ulterior, reprezentantii departamentului au declarat pentru HuffPost UK ca supermarketul in cauza este Tesco. Doctorul Jenny Harries a declarat pentru presa ca nu s-a dorit numirea unui magazin pentru ca nu vor sa ”arunce vina asupra lor”. “Tesco nu a fost numit in studiul nostru deoarece nu dorim sa aruncam vina asupra companiei”. Desi porcii din Marea Britanie nu au fost testati pozitiv cu virusul hepatitei E, acesta a fost detectat in produse din carne ce proveneau din Olanda si Germania, dar si din alte state din Europa. Investigatia a durat doi ani si s-a descoperit ca intre 150.000 si 200.000 de britanici sunt infectati cu hepatita E in fiecare an. Raportul vine dupa scandalul oualor contaminate cu insecticide Fipronil, descoperite in Romania, Belgia, Olanda, Germania, Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Franta.

Românii vor primi mai puțini bani din salariu dacă partidele aflate la guvernare vor merge până la capăt și vor pune doar în seama angajatului contribuțiile la sănătate și la pensii, CASS și CAS, și îl vor degreva pe angajator de această sarcină fiscală, în ciuda angajamentelor președintelui PSD, Liviu Dragnea, că nimeni nu va fi afectat.  Singurii care ar putea avea totuși de câștigat vor fi cei care acum primesc salariul minim brut pe economie, 1.450 lei, cu condiția ca PSD să aplice impozit zero pentru veniturile de sub 2.000 lei. În rest, toată lumea pierde.   Mai mult, guvernarea PSD – ALDE va mări „din pix“ salariul minim pe economie de la 1.450 lei la 1.780 lei, pentru că sarcina fiscală a angajatorului, 22,77%, va fi mutată la brutul angajatului.  Cum vor fi afectate lefurile? Spre exemplu, la salariul minim brut de azi, 1.450 lei, angajatul ia în mână 1.065 lei. În noua ordine fiscală, cu 25% pentru sănătate și 10% pentru pensii, ambele în contul angajaților, și în rest zero, salariatul va încasa 1.157 lei, dacă impozitul va fi 0% (conform promisiunii PSD de a elimina impozitele pentru veniturile de sub 2.000 lei), sau 1.019 lei, dacă impozitul rămâne la 16%.

„Guvernarea PSD nu a produs nimic pentru acele elemente care asigură dezvoltarea unei țări. Nu avem investiții în infrastructură. Nu vedem nimic consistent in materie de autostrăzi. Toate proiectele majore sunt amânate în așteptarea unui fantomatic fond de dezvoltare. Investițiile în modernizarea Armatei, care implicau și renașterea industriei locale, au fost bifate doar teoretic, dar nu devin realitate. În schimb, datoria externă a României a crescut cu 1,88 miliarde euro în primele cinci luni, un nou nivel maxim din decembrie 2014, deficitul de cont curent este cu 15% mai mare raportat la aceeaşi perioadă din 2016, investiţiile statului sunt cele mai mici din ultimii zece ani (au scăzut cu 54% comparativ cu anul trecut), iar companiile străine şi-au redus investiţiile directe în România cu 13%. Nu există niciun dram de stabilitate fiscală: Liviu Dragnea, Mihai Tudose, Ionuţ Mişa se contrazic de la o zi la alta şi bulversează mediul de afaceri”, a afirmat duminică liberalul, într-un comunicat de presă.

Parlamentarul PNL mai acuză faptul că „în oraşele care au fost conduse de PSD banii merg spre ajutoare sociale şi stadioane inutile", în timp ce "oraşele din vestul ţării, care au fost conduse de primari de dreapta (Cluj, Timişoara, Sibiu, Arad, Oradea, Alba Iulia, Braşov) şi-au schimbat faţa, au cunoscut un proces major de modernizare”. 

Guvernul german a adoptat, ieri, un decret care înăspreşte regulile privind investiţiile străine în companiile de importanţă strategică, pe fondul apetitului Chinei pentru companiile germane, informează AFP, potrivit Agerpres.  Noile reglementări permit Guvernului să blocheze preluarea unor companii dacă există riscul ca expertiza (know-how-ul) să ajungă peste hotare. Regulile nu au nevoie de aprobarea Parlamentului.  "Rămânem una din cele mai deschise economii din lume, dar trebuie de asemenea să veghem astfel încât condiţiile competitive să rămână juste. Datorăm acest lucru companiilor noastre. Deseori concurează cu ţări ale căror economii nu sunt la fel de deschise ca a noastră", a declarat ministrul german al Economiei, Brigitte Zypries, într-un comunicat.  Preluarea, de anul trecut, a producătorului german de roboţi Kuka de către firma chineză Midea a dat naştere la îngrijorări că statul chinez dobândeşte acces la tehnologii de vârf, dar, în acelaşi timp, îşi protejează propriile companii de preluarea de către companii străine.  Noile reguli stabilesc pentru prima dată criteriile pentru blocarea unei tranzacţii, care pune în pericol infrastructuri vitale, precum spitalele sau reţelele energetice. În plus, Guvernul de la Berlin vrea să aibă la dispoziţie patru luni, în loc de două în prezent, pentru a examina ofertele de preluare venite de la companii din afara Uniunii Europene.  De asemenea, Executivul de la Berlin extinde câmpul tranzacţiilor care vor fi supuse examinării sale, în special în domeniul prestatorilor de servicii sau producătorilor de software utilizate de companii care aparţin sectoarelor strategice, precum reţelele de electricitate, centralele nucleare, aprovizionarea cu apă, reţelele de telecomunicaţii, spitalele sau aeroporturile.  Anunţul autorităţilor germane vine la câteva zile după summitul G20 de la Hamburg la care liderii lumii au convenit că vor combate protecţionismul, inclusiv practicile comerciale incorecte.  La nivelul Uniunii Europene, Germania a anunţat recent că susţine iniţiativa preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care vrea să ofere Bruxelles-ului o putere mai mare pentru a controla achiziţiile străine în UE, pentru a putea proteja sectoarele strategice. Însă această ideea se loveşte de reticenţa unor state membre, în special Portugalia, Grecia şi Spania, care sunt îngrijorate de riscul ca o astfel de iniţiativă să nu afecteze investiţiile străine în ţările lor. În timp ce chinezii vizează în special companiile high-tech din Europa Occidentală, investiţiile lor în sudul şi estul continentului sunt mai mult decât binevenite pentru aceste economii.

Procuratura din Italia a decis să acţioneze în instanţă "Morgan Stanley", banca americană de investiţii fiind acuzată că a cauzat pierderi de 2,7 miliarde de euro (3,1 miliarde de dolari) statului din unele trazacţii cu produse derivate, conform unei surse apropiate situaţiei, citată de Reuters.
Sursa spune că acest caz împotriva "Morgan Stanley" va fi lansat de Curtea de Conturi de la Roma în numele contribuabililor italieni. Procurorii instanţei menţionate au luat decizia în acest sens în urma unei investigaţii a contractelor pe derivate, despre care spun că au fost elaborate de către "Morgan Stanley" şi oficialii italieni. Sursa precizează că aceste contracte au cauzat pierderi statului.  Conform Reuters, audierile în acest caz sunt aşteptate să înceapă în aprilie 2018, iar dacă acuzaţiile vor fi găsite întemeiate, instanţa ar putea să decidă ca "Morgan Stanley" să despăgubească guvernul italian.