Bucuresti - AmCham Romania îşi exprimă produnda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare,prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.  Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi  economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională.  În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

 "Unicredit" afirmă că se aşteaptă să consemneze pierderi nete în valoare de 11,8 miliarde de euro (12,6 milioane de dolari). Astfel, banca nu a îndepluinit obiectivul de capital impus de Banca Centrală Europeană, informează agenţia Reuters.  Cea mai mare bancă din Italia poate da startul vânzării de active chiar începând cu data de 6 februarie. Instituţia a afirmat luni că raportul fondurilor proprii de nivel (o măsură-cheie pentru puterea financiară) va scădea până la 8%, sub pragul minim de 10%.  Acest lucru se întâmplă deoarece banca se aşteaptă să înregistreze în jur de 12,2 miliarde de euro din taxe unice în trimestrul al patrulea din 2016 (o cifră deja anunţată pe piaţă), pentru a-şi "curăţa" bilanţurile afectate de credite toxice. Deficitul de capital va fi recuperat după emiterea de acţiuni, demers pe care banca îl va apilica înainte de 10 martie 2017, afirmă "Unicredit" prin intermediul unui comunicat. Banca a comnfirmat că încă vizează un raport al fondurilor proprii de nivel de peste 12,5% pentru anul 2019. 

Într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, Schäuble, cunoscut pentru afirmaţiile sale fără ocolişuri, a răspuns fără menajamente faţă de cancelarul Merkel la o întrebare legată de deschiderea Germaniei faţă de migraţie. "'Şi noi, politicienii, suntem oameni. Şi noi facem greşeli. Dar putem învăţa din greşeli", a spus ministrul de Finanţe german.  Wolfgang Schäuble a mai afirmat că Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru ca sistemele de protecţie socială din statele membre să devină mai echilibrate, astfel încât refugiaţii să nu mai încerce să obţină rezidenţă în statele unde sistemul le oferă beneficii mai consistente.  Astfel de teme au fost considerate până acum "tabu" în Germania, a spus Wolfgang Schäuble.  Ministrul de Finanţe nu este la prima critică la adresa cancelarului Angela Merkel, subliniază Politico.  Afirmaţiile vin pe fondul scăderii de popularitate pe care formaţiunea creştin-democrată din care fac parte Merkel şi Schäuble o înregistrează, pe fondul ascensiunii partidului anti-imigranţi Alternativa pentru Germania AfD.  În septembrie 2016, AfD a învins partidul cancelarului la alegerile locale din Mecklenburg-Vorpommern. AGERPRES

În premieră în ultimii ani, în 2016, veniturile bugetului general consolidat al României au scăzut sub 30% din PIB. Potrivit ultimelor date ale Ministerului de Finanţe referitoare la execuţia bugetară, în anul 2016, veniturile colectate la bugetul consolidat au fost de 223,7 miliarde de lei, adică 29,5% dintr-un PIB de 758 de miliarde de lei.  Este o scădere dramatică faţă de anul precedent, ca procent din Produsul Intern Brut (veniturile bugetare au fost de 32,9% din PIB în anul 2015), dar şi în termeni nominali: statul a încasat cu 10 miliarde de lei mai puţin, la nivelul întregului an.  Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%.  Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre. Ministerul Finanţelor motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.  Nu doar că scăderea este dramatică în comparaţie cu anul precedent, în condiţiile unui PIB care a crescut, dar este o premieră cel puţin pentru perioada post-criză financiară: veniturile bugetului nu au scăzut niciodată sub 30% din PIB.

Iată cum au evoluat veniturile bugetare în ultimii ani, potrivit Ministerului Finanţelor:

An         Venituri (mld lei) PIB (mld lei)         Venituri/PIB (%)

2016     223.721,9          758.500,0                    29,5

2015     233.795,2          711.102,7                    32,9

2014     214,314.9          667.577.4                    32,1

2013     200.374,3          639.272,0                    31,3

2012     193.148,2          587.500,0                    32,9

2011     181.919,9          556.700,0                    32,7

2010     168.674,2          513.640,8                    32,8

2009     157.243,9          491.273,7                    32,0

2008     165,546.6          503,959.0                    32.8

Iar situaţia din 2016 poate deveni şi mai rea în acest an, potrivit avertizărilor Consiliului Fiscal.   "Avem venituri la minime istorice, probabil 2017 ne va aduce un nivel al veniturilor la buget la un minim istoric, în condițiile în care am avut reduceri de taxe agresive în ultimii ani, în special la TVA. Probabil că România va avea anul ăsta veniturile din taxe și impozite undeva sub 26% din PIB, pe când în Uniunea Europeană e de 40%. Și chiar dacă ne comparăm cu istoria noastră, tot am avea un nivel minim istoric. Aceasta este o constrângere majoră și, indiferent cum ai împărți banii și oricare ar fi prioritățile, banii tot nu ar ajunge. Când ai o distanță atât de mare între nivelul la care colectăm în România versus mediile europene, discuția de buget în România este foarte complicată", spunea acum câteva zile preşedintele Consiului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, care s-a întâlnit vineri seară cu Donald Trump, a declarat că vrea o „relaţie specială" între Londra şi Washington. „Marea Britanie a fost în echilibru cu Europa. Dar acum devine un stat vasal, un partener de rang inferior al Statelor Unite", a afirmat Emmanuel Macron, potrivit site-ului FranceCulture.fr.   Primele măsuri luate de Donald Trump indică asumarea unui rol „destabilizator" la nivel mondial, consideră Emmanuel Macron, fost ministru francez al Economiei şi candidat la funcţia de preşedinte al Franţei...Marea Britanie nu are dreptul de a semna acorduri comerciale de tip bilateral atât timp cât încă este membră a Uniunii Europene, avertizează Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene...."Este vorba de o situaţie juridică foarte simplă. Toată lumea poate discuta cu toată lumea, dar poţi semna acorduri bilaterale cu un stat terţ abia după ieşirea din UE. Până atunci, nu se poate", a declarat Frans Timmermans, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Echipa noului preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, va analiza studiile EPA (”Environmental Protection Agency”), inclusiv cele legate de încălzirea globală, toate proiectele fiind momentan blocate.  Directorul de comunicaţii intermediar pus de Donald Trump la EPA (Environmental Protection Agency), Doug Ericksen, a spus miercuri, 25 ianuarie, că toate cercetările de pe site-ul agenţiei vor fi investigate, inclusiv cercetările ştiinţifice cu privire la emisiile de carbon şi încălzirea globală, scrie ABC News.  Acesta a venit cu o completare referitoare la o declaraţie anterioară, conform căreia, investigatori numiţi politic vor analiza lucrările înainte de a fi publicate.  Deocamdată, nu există mai multe menţiuni cu privire la eventualele modificări, dar cei care au lucrat pentru EPA atât sub administraţii republicane cât şi democrate spun că nu a existat niciodată ceva asemănător în materie de restricţii.

Atunci când Ericksen a fost întrebat de datele culese de cercetători, precum monitorizarea polurării aerului şi a apei, acesta a răspuns că „orice este subiectul verificării”.  Scott Pruitt, nominalizatul lui Trump pentru administraţia EPA, a susţinut în Senat că nu este de acord cu declaraţiile preşedintelui actual conform cărora încălzirea globală este o farsă pusă la cale de chinezi pentru a afecta economia Statelor Unite. Dar la fel ca Trump, Pruitt a pus la îndoială validitatea ştiinţei din spatele schimbării climatice.  Aceste măsuri nu sunt privite cu ochi buni de mulţi oameni de ştiinţă, chiar şi de foşti administratori ai EPA. Spre exemplu, Eilliam K. Reilly, care a condus agenţia în timpul preşedintelui republican George H.W. Bush, subliniază că ceea ce pare să se întâmple cu ştiinţa la EPA „merge pe un drum foarte întunecat”. Această măsură contravine documentului de integritate de 14 pagini al EPA, printre care se menţionează că lucrările ştiinţifice trebuie să rămână necompromise de politică sau de alţi factori externi.