Într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, Schäuble, cunoscut pentru afirmaţiile sale fără ocolişuri, a răspuns fără menajamente faţă de cancelarul Merkel la o întrebare legată de deschiderea Germaniei faţă de migraţie. "'Şi noi, politicienii, suntem oameni. Şi noi facem greşeli. Dar putem învăţa din greşeli", a spus ministrul de Finanţe german.  Wolfgang Schäuble a mai afirmat că Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru ca sistemele de protecţie socială din statele membre să devină mai echilibrate, astfel încât refugiaţii să nu mai încerce să obţină rezidenţă în statele unde sistemul le oferă beneficii mai consistente.  Astfel de teme au fost considerate până acum "tabu" în Germania, a spus Wolfgang Schäuble.  Ministrul de Finanţe nu este la prima critică la adresa cancelarului Angela Merkel, subliniază Politico.  Afirmaţiile vin pe fondul scăderii de popularitate pe care formaţiunea creştin-democrată din care fac parte Merkel şi Schäuble o înregistrează, pe fondul ascensiunii partidului anti-imigranţi Alternativa pentru Germania AfD.  În septembrie 2016, AfD a învins partidul cancelarului la alegerile locale din Mecklenburg-Vorpommern. AGERPRES

În premieră în ultimii ani, în 2016, veniturile bugetului general consolidat al României au scăzut sub 30% din PIB. Potrivit ultimelor date ale Ministerului de Finanţe referitoare la execuţia bugetară, în anul 2016, veniturile colectate la bugetul consolidat au fost de 223,7 miliarde de lei, adică 29,5% dintr-un PIB de 758 de miliarde de lei.  Este o scădere dramatică faţă de anul precedent, ca procent din Produsul Intern Brut (veniturile bugetare au fost de 32,9% din PIB în anul 2015), dar şi în termeni nominali: statul a încasat cu 10 miliarde de lei mai puţin, la nivelul întregului an.  Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%.  Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre. Ministerul Finanţelor motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.  Nu doar că scăderea este dramatică în comparaţie cu anul precedent, în condiţiile unui PIB care a crescut, dar este o premieră cel puţin pentru perioada post-criză financiară: veniturile bugetului nu au scăzut niciodată sub 30% din PIB.

Iată cum au evoluat veniturile bugetare în ultimii ani, potrivit Ministerului Finanţelor:

An         Venituri (mld lei) PIB (mld lei)         Venituri/PIB (%)

2016     223.721,9          758.500,0                    29,5

2015     233.795,2          711.102,7                    32,9

2014     214,314.9          667.577.4                    32,1

2013     200.374,3          639.272,0                    31,3

2012     193.148,2          587.500,0                    32,9

2011     181.919,9          556.700,0                    32,7

2010     168.674,2          513.640,8                    32,8

2009     157.243,9          491.273,7                    32,0

2008     165,546.6          503,959.0                    32.8

Iar situaţia din 2016 poate deveni şi mai rea în acest an, potrivit avertizărilor Consiliului Fiscal.   "Avem venituri la minime istorice, probabil 2017 ne va aduce un nivel al veniturilor la buget la un minim istoric, în condițiile în care am avut reduceri de taxe agresive în ultimii ani, în special la TVA. Probabil că România va avea anul ăsta veniturile din taxe și impozite undeva sub 26% din PIB, pe când în Uniunea Europeană e de 40%. Și chiar dacă ne comparăm cu istoria noastră, tot am avea un nivel minim istoric. Aceasta este o constrângere majoră și, indiferent cum ai împărți banii și oricare ar fi prioritățile, banii tot nu ar ajunge. Când ai o distanță atât de mare între nivelul la care colectăm în România versus mediile europene, discuția de buget în România este foarte complicată", spunea acum câteva zile preşedintele Consiului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, care s-a întâlnit vineri seară cu Donald Trump, a declarat că vrea o „relaţie specială" între Londra şi Washington. „Marea Britanie a fost în echilibru cu Europa. Dar acum devine un stat vasal, un partener de rang inferior al Statelor Unite", a afirmat Emmanuel Macron, potrivit site-ului FranceCulture.fr.   Primele măsuri luate de Donald Trump indică asumarea unui rol „destabilizator" la nivel mondial, consideră Emmanuel Macron, fost ministru francez al Economiei şi candidat la funcţia de preşedinte al Franţei...Marea Britanie nu are dreptul de a semna acorduri comerciale de tip bilateral atât timp cât încă este membră a Uniunii Europene, avertizează Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene...."Este vorba de o situaţie juridică foarte simplă. Toată lumea poate discuta cu toată lumea, dar poţi semna acorduri bilaterale cu un stat terţ abia după ieşirea din UE. Până atunci, nu se poate", a declarat Frans Timmermans, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Echipa noului preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, va analiza studiile EPA (”Environmental Protection Agency”), inclusiv cele legate de încălzirea globală, toate proiectele fiind momentan blocate.  Directorul de comunicaţii intermediar pus de Donald Trump la EPA (Environmental Protection Agency), Doug Ericksen, a spus miercuri, 25 ianuarie, că toate cercetările de pe site-ul agenţiei vor fi investigate, inclusiv cercetările ştiinţifice cu privire la emisiile de carbon şi încălzirea globală, scrie ABC News.  Acesta a venit cu o completare referitoare la o declaraţie anterioară, conform căreia, investigatori numiţi politic vor analiza lucrările înainte de a fi publicate.  Deocamdată, nu există mai multe menţiuni cu privire la eventualele modificări, dar cei care au lucrat pentru EPA atât sub administraţii republicane cât şi democrate spun că nu a existat niciodată ceva asemănător în materie de restricţii.

Atunci când Ericksen a fost întrebat de datele culese de cercetători, precum monitorizarea polurării aerului şi a apei, acesta a răspuns că „orice este subiectul verificării”.  Scott Pruitt, nominalizatul lui Trump pentru administraţia EPA, a susţinut în Senat că nu este de acord cu declaraţiile preşedintelui actual conform cărora încălzirea globală este o farsă pusă la cale de chinezi pentru a afecta economia Statelor Unite. Dar la fel ca Trump, Pruitt a pus la îndoială validitatea ştiinţei din spatele schimbării climatice.  Aceste măsuri nu sunt privite cu ochi buni de mulţi oameni de ştiinţă, chiar şi de foşti administratori ai EPA. Spre exemplu, Eilliam K. Reilly, care a condus agenţia în timpul preşedintelui republican George H.W. Bush, subliniază că ceea ce pare să se întâmple cu ştiinţa la EPA „merge pe un drum foarte întunecat”. Această măsură contravine documentului de integritate de 14 pagini al EPA, printre care se menţionează că lucrările ştiinţifice trebuie să rămână necompromise de politică sau de alţi factori externi.

NIS, subsidiară a Gazprom, începe operaţiunile de foraj în perimetrele concesionate în vestul României

Lucrările de forare la prima sondă de explorare a ţiţeiului şi gazelor naturale în perimetrul EX-7 Periam din Bazinul Panonic, din vestul României, au început pe 21 ianuarie 2017. Sonda va fora la o adâncime de 2.500 de metri, iar lucrările de forare şi testare a sondei vor dura între 50 şi 60 de zile, în conformitate cu standardele ecologice, se arată în anunţul companiei.  Firma NIS, subsidiară a gigantului rusesc Gazprom, împreună cu firma canadiană East West Petroleum, are în concesiune patru perimetre petroliere în Bihor şi Timiş (EX-2 Tria, EX-3 Baile Felix, EX-7 Periam şi EX-8 Biled) cu o suprafaţă de peste 4.000 de km pătraţi în Bazinul Panonic. Arealul a fost anterior controlat de Petrom, dar nu a fost activ explorat în ultimii 20 de ani. Perimetrele sunt deţinute în proporţie de 85% de NIS şi 15% de compania canadiană  NIS va finanţa 100% din cheltuieli şi va duce East West prin fazele 1 şi 2 ale explorării, în schimbul a 85% din perimetru, spune East West Petroleum, companie listată pe Bursa de la Toronto.  În octombrie 2011, East West Petroleum a intrat într-un acord cu Naftna Industrija Srbije (NIS), subsidiară a gigantului Gazprom, care va finanţa în totalitate costul primei faze a programului, estimat de canadieni la 60 de milioane de euro. Această primă fază include date seismice 3D şi forarea a 12 sonde, pe o perioadă de doi ani.  Dacă partenerii extind lucrările la oricare dintre cele patru perimetre în cea de-a doua fază, NIS va continua să finanţeze costurile de explorare, estimate tot la 60 de milioane de euro.  Sârbii de la NIS a început 2014 operaţiunile de explorare petrolieră în perimetrele Periam şi Biled şi au realizat lucrări de prospectare seismică.NIS mai deţine în România, pe lângă concesiunea perimetrelor din vestul ţării, şi o reţea de benzinării, operată sub brandul Gazprom.(sursa NIS press)

Învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite a fost primită cu precauţie de unii lideri străini, relatează Reuters, care prezintă o parte dintre reacţii.  Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, dacă noua administraţie americană va începe un război comercial cu China, a subliniat vicecancelarul Sigmar Gabriel, într-un avertisment în privinţa protecţionismului, la câteva ore după ce Trump a fost învestit în funcţie, potrivit News.ro.
     "Ceea ce am auzit astăzi (vineri - n.r.) au fost tonuri naţionaliste înalte", a spus Gabriel într-un interviu acordat pentru ZDF. "Cred că trebuie să ne pregătim pentru o perioadă grea", a adăugat el, în prima reacţie a unui oficial german la învestirea lui Trump în funcţie.   Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto l-a felicitat pe Trump pentru învestirea în funcţie, spunând că ar vrea o consolidare a relaţiilor. El a avertizat, însă, că suveranitatea, interesul naţional şi protecţia mexicanilor vor fi priorităţile sale. Pena Nieto, criticat pentru că l-a invitat pe Trump la Ciudad de Mexico anul trecut, după ce omul de afaceri i-a insultat pe mexicani pe tot parcursul campaniei electorale, a subliniat pe Twitter că va căuta un dialog "respectuos" cu noul Guvern american. Guvernul canadian, dornic să evite eventuale politici protecţioniste impuse de SUA, a subliniat că este încrezător că Trump va încerca să colaboreze strâns cu Ottawa, în beneficiul ambelor ţări. "Suntem încrezători că noua administraţie va vedea că parteneriatul Canadei cu Statele Unite consolidează reciproc ţările noastre şi oferă oportunităţi reale pentru creşterea economiilor noastre", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe, Joseph Pickerill.  Papa Francisc l-a îndemnat pe Trump să se ghideze după valorile etice, insistând că acesta trebuie să aibă grijă de cei săraci şi de cei izolaţi în timpul mandatului său. Într-un comunicat, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas l-a felicitat pe noul lider de la Casa Albă şi a adăugat: "Sunt nerăbdător să lucrez cu el, pentru pace, securitate şi stabilitate într-o lume care este tulburată şi într-o regiune care trăieşte o eră tragică, dar şi să contribui la crearea unui viitor sigur pentru toţi".
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO şi în prezent consilier al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, a declarat într-un interviu telefonic pentru Reuters: "Speram şi mă aşteptam la un discurs mai orientat internaţional. În schimb, am avut un discurs orientat spre interior, anti-sistem". Acesta a adăugat că Trump ar trebui să îşi dea seama că a devenit şi liderul lumii lidere şi că de aceea se uită la discursul de învestitură oameni din toată lumea.