Învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite a fost primită cu precauţie de unii lideri străini, relatează Reuters, care prezintă o parte dintre reacţii.  Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, dacă noua administraţie americană va începe un război comercial cu China, a subliniat vicecancelarul Sigmar Gabriel, într-un avertisment în privinţa protecţionismului, la câteva ore după ce Trump a fost învestit în funcţie, potrivit News.ro.
     "Ceea ce am auzit astăzi (vineri - n.r.) au fost tonuri naţionaliste înalte", a spus Gabriel într-un interviu acordat pentru ZDF. "Cred că trebuie să ne pregătim pentru o perioadă grea", a adăugat el, în prima reacţie a unui oficial german la învestirea lui Trump în funcţie.   Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto l-a felicitat pe Trump pentru învestirea în funcţie, spunând că ar vrea o consolidare a relaţiilor. El a avertizat, însă, că suveranitatea, interesul naţional şi protecţia mexicanilor vor fi priorităţile sale. Pena Nieto, criticat pentru că l-a invitat pe Trump la Ciudad de Mexico anul trecut, după ce omul de afaceri i-a insultat pe mexicani pe tot parcursul campaniei electorale, a subliniat pe Twitter că va căuta un dialog "respectuos" cu noul Guvern american. Guvernul canadian, dornic să evite eventuale politici protecţioniste impuse de SUA, a subliniat că este încrezător că Trump va încerca să colaboreze strâns cu Ottawa, în beneficiul ambelor ţări. "Suntem încrezători că noua administraţie va vedea că parteneriatul Canadei cu Statele Unite consolidează reciproc ţările noastre şi oferă oportunităţi reale pentru creşterea economiilor noastre", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe, Joseph Pickerill.  Papa Francisc l-a îndemnat pe Trump să se ghideze după valorile etice, insistând că acesta trebuie să aibă grijă de cei săraci şi de cei izolaţi în timpul mandatului său. Într-un comunicat, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas l-a felicitat pe noul lider de la Casa Albă şi a adăugat: "Sunt nerăbdător să lucrez cu el, pentru pace, securitate şi stabilitate într-o lume care este tulburată şi într-o regiune care trăieşte o eră tragică, dar şi să contribui la crearea unui viitor sigur pentru toţi".
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO şi în prezent consilier al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, a declarat într-un interviu telefonic pentru Reuters: "Speram şi mă aşteptam la un discurs mai orientat internaţional. În schimb, am avut un discurs orientat spre interior, anti-sistem". Acesta a adăugat că Trump ar trebui să îşi dea seama că a devenit şi liderul lumii lidere şi că de aceea se uită la discursul de învestitură oameni din toată lumea. 

Lira sterlina s-a apreciat marti, cunoscand cea mai mare crestere dupa votul pentru Brexit de la referendumul din iunie, dupa ce premierul britanic Theresa May a promis un vot in Parlamentul de la Londra asupra acordului final negociat cu UE pentru iesirea tarii din uniune si a subliniat ca va incerca sa mentina Marea Britanie ca partener economic cheie al Uniunii, informeaza Reuters.
Lira sterlina castigase deja un procent inainte ca May sa inceapa discursul mult asteptat, in conditiile in care fragmente din discurs fusesera deja scurse in presa. Lira s-a apreciat apoi cu 2 procente, fiind cotata la 1,2278 dolari.  De asemenea, a castigat circa 0,8 procente fata de euro, ajungand pana 87,36 pence per euro.  FTSE 100, care a avut tendinta de a creste in timp ce lira a scazut, a inregistrat in timpul discursului o scadere, conduusa de exportatori si companiile de minerit.

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA).În Produsul Intern Brut (PIB), consumul casnic deţine o pondere de 69,7%, cheltuielile guvernamentale – 6,7%, investiţiile de capital fix – 25,2%, investiţiile în stocuri – 0,3%, exporturile – 40,9%. În acelaşi timp, importurile generează un minus de 42,5%.  Potrivit estimărilor pe 2016 privind structura economiei pe sectoare, serviciile contribuie cu 61,3% la formarea PIB, industria cu 35,4%, iar agricultura cu 3,3%.  Forţa de muncă nu este distribuită însă proporţional cu aceste contribuţii. Datele CIA pe 2014 (cele mai recente la acest capitol) arată că în servicii lucrează 42,8% din forţa de muncă, în industrie 28,9%, iar în agricultră nu mai puţin de 28,3%.  Rata şomajului este estimată la 6,7% în 2016, în scădere uşoară faţă de anul precedent, când nivelul era de 6,8%. Din punctul de vedere al şomajului, România se situează pe locul 76 dintr-un total de 208 ţări într-un clasament descrescător (ţara cu cea mai mică rată a şomajului e pe primul loc, iar cea cu rata cea mai mare – pe ultimul loc).  Rata inflaţiei estimată pentru anul trecut se află în teritoriu negativ (-1,1%), estimarea afişată pentru 2015 fiind de -0,6%. La acest capitol, România se clasează pe locul 4 în lume, doar trei ţări având o inflaţie mai "bună", de fapt o scădere mai mare a indicelui preţurilor.   Estimarea pentru 2016 vizează o datorie publică de 39,3% din PIB, în creştere faţă de 2015, când nivelul a fost de 38,4% din PIB. După acest criteriul, România ocupă locul 121 din 180 de ţări, într-un clasament descrescător, pe primul loc fiind Japonia cu cea mai mare consistentă datorie publică, 234,7% din PIB.  CIA estimează pentru România o creştere a exporturilor (de la 54,52 miliarde dolari în 2015 la 56,03 miliarde dolari în 2016), precum şi a importurilor (de la 63,12 miliarde de dolari în 2015 la 66,45 miliarde de dolari în 2016).

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu au existat deocamdată discuţii în ce priveşte o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi viitorul său omolog de la Casa Albă, Donald Trump.
Nu au existat discuţii despre o întâlnire deocamdată', a declarat Peskov duminică, pentru agenţia rusă de presă, potrivit Agerpres.  Purtătorul de cuvânt a fost rugat să comenteze în legătură cu informaţia apărută duminică în publicaţia Sunday Times potrivit căreia Trump le-ar fi spus unor oficiali britanici că un astfel de summit se află în pregătire şi ar putea avea loc în capitala Islandei, Reykjavik.

 Liderii europeni trebuia să ia în considerare limitarea accesului Marii Britanii la piaţa unică, atât timp cât Londra va refuza respectarea celor patru libertăţi ale UE în timpul negocierilor pentru Brexit, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit Reuters.  Declaraţiile cancelarului german pun mai multă presiune pe premierul britanic, Theresa May, care a devenit ţinta unor critici extrem de dure după ce a sugerat o posibilă ieşire dură a Regatului Unit din UE. Cea mai controversată libertate europeană pentru Marea Britanie râmâne libertatea de mişcare a persoanelor pe teritoriul UE.  "Nimeni nu poate să abordeze aceste negocieri alegând doar beneficiile, a declarat Merkel într-un discurs în faţa membrilor Asociaţiei Serviciului Civil din Germania din Koln. "O asemenea abordare ar avea consecinţe fatale pentru restul de 27 de state membre UE", a adăugat cancelarul german. Aceasta a subliniat: "Marea Britanie este cu siguranţă un partener important cu care am dori să avem relaţii bune chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană". Angela Merkel a menţionat: "Este clar că accesul la piaţa unică este posibil numai în condiţiile aderării la cele patru principii de bază. În caz contrar, cineva va trebui să negocieze anumite limite pentru acces". Premierul May a declarat luni că o rupere completă de piaţa unică nu este inevitabilă, comentariu care a cauzat o depreciere a lirei sterline, pe fondul posibilităţii unui "Brexit dur". Aceasta a mai precizat că Marea Britanie nu va putea să păstreze doar anumite "atribuţii" ale unui membru UE. Theresa May a spus că nu îşi va prezenta strategia pentru Brexit înainte de declanşarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona. 

Persoanele fizice care vor să-şi izoleze termic locuinţa vor putea cere de la stat o sumă nerambursabilă de până la 40.000 de lei, în cadrul programului „Casa verde Plus”, se arată într-un act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ce a fost publicat ieri în Monitorul Oficial. Totuşi, pentru a putea beneficia efectiv de bani, cetăţenii trebuie să aştepte stabilirea sesiunii de înscriere.  Regulile pentru participarea în programul denumit, pe scurt, „Casa verde Plus” sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 2.425/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice. Acesta a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 34 şi se aplică deja. Însă înscrierea cetăţenilor va fi posibilă abia după ce autorităţile vor stabili o perioadă anume în acest sens.

ADVERTISING

 

inRead invented by Teads

Prin intermediul programului „Casa verde Plus”, statul vrea să încurajeze folosirea materialelor izolatoare organic-naturale pentru a reduce consumul energetic al clădirilor, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea mediului. Banii nerambursabili vor fi acordaţi persoanelor fizice atât pentru casele aflate în construire, cât şi pentru cele deja existente, însă, aşa cum reiese din actul normativ, numai dacă acestea au cel mult parter şi două etaje.  Concret, persoanele fizice vor putea cere o sumă de până la 40.000 de lei (dar nu mai mult de 120 de lei pe metru pătrat izolat şi finisat), care va fi acordată sub forma unei prime de eficienţă energetică. „Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică în valoare de maximum 40.000 de lei, aferentă cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120 lei/mp izolat şi finisat, pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie şi pentru izolarea locuinţelor existente”, scrie în ordinul recent publicat, citat de avocatnet.ro.