joi, 12 ianuarie 2017

 

Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.
 
Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.  Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

miercuri, 11 ianuarie 2017

Documentul, care se numeşte Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law („Luptând cu pungăşii împotriva corupţiei: asaltul României asupra statului de drept”), dezvăluie practici ce demonstrează continuitatea cu practicile comuniste.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de pildă, este un participant activ în luptele politice şi există o strânsă legătură între cei vizaţi de acuzaţii şi interesele celor de la putere, se arată în raportul respectiv.  Astfel, prin intermediul DNA, politicienii pot exercita influenţe asupra unor funcţii-cheie şi pot dirija derularea anchetelor importante. În plus, se menţionează şi implicarea serviciilor secrete, care, împreună cu DNA, subminează independenţa justiţiei.....Politicienii români sunt implicaţi în reglări de conturi şi grave violări ale drepturilor omului, deghizate sub forma eforturilor anticorupţie, se arată într-un raport al think tank-ului The Henry Jackson Society.  Politicienii români sunt implicaţi în reglări de conturi şi grave violări ale drepturilor omului, deghizate sub forma eforturilor anticorupţie, se arată într-un raport al think tank-ului The Henry Jackson Society.

marți, 10 ianuarie 2017

Bucuresti - "Măsurile anunţate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare şi vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB", a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.
România trebuie să se încadreze într-o ţintă de deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, altfel riscă să fie sancţionată de către Comisia Europeană pentru deficit bugetar excesiv.  Guvernul a aprobat, vineri, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu data de 1 februarie, pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună, reprezentând 8,735 lei/oră.   'Astfel, valoarea salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată creşte cu 16% faţă de sfârşitul anului 2016, respectiv de la 1.250 de lei la 1.450 de lei', se arată într-un comunicat al Executivului.  Conform sursei citate, măsura va avea efecte pozitive asupra creşterii economice cu circa 0,2 puncte procentuale şi asupra stimulării ocupării şi reducerii muncii la negru. Totodată, măsura are un impact social important, asigurând creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale, se arată în comunicatul citat. 'Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel aprobat de Guvern astăzi, respectiv 1.450 lei lunar, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 300 lei la 2.000 lei', mai precizează Guvernul.

luni, 9 ianuarie 2017

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut vineri, la ora 15:00, un briefing de presă la sediul instituţiei pentru a explica deciziile de politică monetară adoptate de Consiliul de Administraţie al BNR în şedinţa de vineri.  El a apreciat că riscurile interne asupra inflaţiei sunt legate de situaţia postelectorală şi, în special bugetul pe 2017, care, în prezent, reprezintă o incertitudine, programul de guvernare anticipând o construcţie bugetară cu multe noutăţi.   Guvernatorul BNR a declarat că salută declaraţia noului ministru al Finanţelor cu privire la menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB, pe care o consideră un angajament. 
Referitor la impactul măsurilor cuprinse în programul de guvernare asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare, care presupun cheltuieli suplimentare consistente, guvernatorul a răspuns în aceeaşi manieră: "Aşteptăm construcţia bugetară". "Pentru a răspunde la această întrebare, avem nevoie să vedem care va fi construcţia bugetară. Ea nu există în prezent. (...) Aşteptăm construcţia bugetară să vedem cum sunt acomodate toate aceste propuneri. Credem că Guvernul va face totul să le integreze. O construcţie bugetară este o treabă grea, nu una pe care putem să o discutăm dacă nu avem cifrele în faţă. Programul de guvernare, dacă este citit cu atenţie, are multe aspecte care îndeamnă la o construcţie bugetară cu multe noutăţi", a adăugat Isărescu.  Pe de altă parte, el a subliniat că măsurile anunţate până în prezent sunt doar câteva dintre cele cuprinse în programul de guvernare. "Acestea sunt numai unele măsuri, urmează şi altele...s-a anunţat un adevărat calendar", a mai spus Isărescu. 

duminică, 8 ianuarie 2017

Guvernul Sorin Grindeanu a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură. Sumele colectate suplimentar ar fi de 2 miliarde de lei. bani care de altfel, vor fi folosiţi pentru acoperirea majorărilor salariale pentru artişti (cu 50%) pentru creşterea pensiei minime la 500 de lei şi dublarea burselor pentru studenţi. Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator.Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. "Toate ţările din europa au plafonare. Benificiul e liminat, nu poate contribuţia să fie nelimitată. Logica existenţei unui plafon nu o poate contesta nimeni. Sunt şanse ca o parte din angajaţi să se orienteye către alte forme de a-ş primi banii, respectiv pe firmă, a declarat pentru Capital Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.
 
Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.

sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, vineri, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an.
BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.  De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.   Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015. 
AGERPRES