Bancile reinvie creditul cu buletinul si intra pe nisa IFN-urilor. Banci mari, care pana de curand nici nu se gandeau foarte serios la creditele de consum, au inceput campanii agresive pe zona imprumuturilor de nevoi personale. Mai interesant este ca sumele pe care ele le ofera au scazut pana in apropiere de nivelul celor acordate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN). Cel putin patru cinci banci mari desfasoara in acest moment campanii sustinute pentru promovarea creditelor de consum. Unele dintre ele, cum este, de exemplu Bancpost, au inceput deja, prin intermediul agentilor, sa distribuie fluturase in care isi expun oferta, uneori foarte apropiata, ca suma oferite de zona ocupata in mod traditional de IFN-uri. Astfel, bancile ofera astazi sume chiar si mai mici de 5000 de lei in baza creditelor de consum. O fac institutii de credit ca BCR, Raiffeisen, Banca Romaneasca, BRD, ING sau Bancpost. Pe de alta parte, Alpha Bank ofera si ea finantari de nivel redus, insa o face in baza unor imprumuturi cu destinatie fixa, cum ar fi achizitia de electrocasnice, informeaza Capital.

Compania Naţională KazMunayGas Kazahstan şi CEFC (China Energy Company Limited) au semnat, ieri, un acord, care atestă angajamentul de a efectua tranzacţia de cumpărare a 51% din acţiunile KMG International, anunţată în aprilie, potrivit unui comunicat de presă al celor două companii. "După o perioadă în care ambele părţi au clarificat anumite aspecte tehnice şi juridice ale acordului, KMG NC şi CEFC au reafirmat angajamentul de a sprijini implementarea planurilor de dezvoltare KMGI în România şi în regiunea Mării Negre", se arată în comunicatul citat.   Unele dintre aspectele care trebuiau clarificate erau legate, probabil, de faptul că, în mai, procurorii DIICOT au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane. La data respectivă, Azamat Zhangulov, senior vicepresident al KMG International, spunea că tranzacţia cu chinezii nu ar trebui să fie afectată de anchetă. Ulterior, au apărut în presă informaţii că DNA îl cercetează pe fostul premier Victor Ponta, cu privire la memorandumul Rompetrol.  Memorandumul prevede faptul că Rompetrol (actualmente KMG International) va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare, dar şi înfiinţarea unui fond comun de investiţii de un miliard de dolari. Ministrul Energiei Victor Grigorescu a spus, în septembrie, că Guvernul ar putea prelungi memorandumul semnat cu Rompetrol, care expiră la finele acestui an, însă analizează şi alte soluţii, deşi senatorii din Comisia economică, industrii şi servicii dăduseră aviz negativ proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. la 15 februarie 2013. Cu toate acestea, comunicatul de ieri al Companiei Naţionale KazMunayGas Kazahstan şi CEFC nota: "Susţinem ferm toate angajamentele noastre derivate din Memorandumul de Înţelegere cu statul român, inclusiv stabilirea unui Fond de Investiţii Româno-Kazah în valoare de până la 1 miliard de dolari, în funcţie de condiţiile de piaţă în cursul perioadei de investiţie de 7 ani.

Sistemul bancar poate pierde 14% din fondurile proprii dupa majorarea dobanzilor. Raportul de stabilitate financiara realizat de BNR arata ca in cazul majorarii dobanzilor cu 200 de puncte de baza, bancile pierd 13,9% din totalul fondurilor proprii. Numai din majorarea dobanzilor la titlurile de stat, pierderea este de 10,47% din fondurile proprii, in conditiile in care aproximativ 23% din activele sistemului bancar erau blocate in titluri de stat cu dobanda fixa. De pierdut ar avea si persoanele fizice cu depozite cu dobanda fixa. Epoca dobanzilor mici si implicit a costurilor de finantare reduse pentru imprumuturile statului par sa se apropie de sfarsit, scrie Economica.  Consumul individual efectiv al romanilor in context european. Romania a ajuns in 2015 la 59% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arata datele comunicate de Eurostat. In varianta mai cunoscuta de masurare a nivelului de trai, care consta in PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumparare standard, ne-am situat la 57% din media UE. Datele au fost revizuite fata de cele prezentate anterior, astfel incat tara noastra a intrat in grupul statelor care au cunoscut o crestere continua a AIC si a trecut pe primul loc in Uniune in ceea ce priveste cresterea consumului individual efectiv intre 2013 si 2015, cu nu mai putin de cinci puncte

Oare cât trebuie şters din "valoarea" contabilă a creditelor neperformante, înainte ca investitorii privaţi să cumpere titlurile securitizate? Această mare necunoscută l-a determinat, probabil, pe un director al companiei de investiţii BlackRock, care administrează fonduri cu o valoare totală de circa 5 trilioane de dolari, să declare la CNBC că "o soluţie privată pentru BMPS este tot mai puţin probabilă, iar băncile italiene reprezintă principalul motiv pentru care investitorii evită Europa".  Wall Street Journal scrie că un bail-out guvernamental este puţin probabil înainte de sfârşitul acestei săptămâni, însă intervenţia statului este aproape certă până la sfârşitul anului, mai ales că varianta a fost acceptată şi de Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank.  Oficialii italieni au încercat să obţină o prelungire a termenului de aplicare a planului de salvare de la BCE, însă au fost refuzaţi. Decizia Băncii Centrale Europene "provoacă furie în Italia", scria la sfârşitul săptămânii trecute Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph. "La Frankfurt nimeni nu răspunde la telefon, de parcă Italia ar fi o entitate ostilă", se preciza într-un articol din Corriere della Sera. Zvonurile privind o posibilă naţionalizare au condus la o volatilitate majoră a acţiunilor BMPS la Milano (vezi grafic). Apele s-au mai liniştit în ultimele zile (n.a. cotaţia de circa 20 de euro pe acţiune este rezultatul comasării a 100 de acţiuni vechi într-una nouă la sfârşitul lunii trecute), pe fondul formării unui nou guvern, condus de Paolo Gentiloni, unde au rămas mai mulţi miniştri din cabinetul anterior, inclusiv ministrul de finanţe Pier Carlo Padoan. "Viitorul băncii este foarte incert, însă este puţin probabil ca aceasta să dispară", scrie Frances Coppola în revista Forbes. Unul dintre motive ar fi "importanţa simbolică în calitate de cea mai veche bancă din lume", iar, în aceste condiţii, "nu dispariţia, ci naţionalizarea este cea mai probabilă opţiune pentru viitorul băncii". Dar nu reprezintă naţionalizarea BMPS tocmai o recunoaştere tacită a eşecului programelor europene de "soluţionare" a crizelor bancare? Oare când va fi recunoscută deschis şi adevărata problemă, astfel încât să poată fi pornită reconstrucţia sustenabilă? (sursa bursa )

 Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, a anunţat că a primit o cantitate de un milion de baril de ţiţei din Iran, în conformitate cu un contract spot cu livrare în portul italian Trieste, grupul austriac urmând să direcţioneze petrolul iranian spre cele două rafinării ale sale din Austria şi România, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres. Aceasta a fost prima livrare de petrol a Iranului către OMV după anul 2012, când au fost introduse sancţiuni internaţionale împotriva regimului de la Teheran. Majoritatea sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului a fost ridicată în luna ianuarie a acestui an, la şase luni după încheierea, în luna iulie 2015, a unui acord istoric care reglementează activităţile nucleare ale Iranului.  Un purtător de cuvânt al OMV a precizat că petrolul livrat ieri include ţiţei greu şi uşor, adăugând că grupul austriac poartă discuţii cu Iranul în legătură cu noi livrări, însă deocamdată nu a fost semnat un contract.

Politia greaca a gasit luni si ulterior a detonat controlat un dispozitiv explziv plasat in noaptea de duminica spre luni in fata sediului Ministerului Muncii de la Atena, in centrul Atenei, a declarat o sursa din Politie pentru Reuters. Dispozitivul a fost descoperitin urma unui apel telefonic catre un ziar.  Politia a gasit bomba intr-un rucsac sprijinit de geamurile ministerului, intr-o zona centrala din Atena. A fost una dintre cele 3 pachete suspecte pe care politia le-a examinat la fata locului si apoi le-a distrus controlat.  O echipa de genisti a efectuat cele trei detonari controlate in jurul orei locale 4:30.
Anterior, un apel telefonic anonim catre sediul unui ziar a avertizat ca explozia era iminenta. Incidentul nu a fost revendicat. Astfel de atacuri sunt obisnuite in Grecia, tara cu o lunga istorie de violente politice. Initial la scala mica, atacurile au inceput sa escaladeze dupa 2010, cand guvernul a adoptat prima data nepopularul pachet de masuri de austeritate, in schimbul fondurilr de bailout primite de la Uniunea Europeana si FMI.