În ultimele zile ale lunii iunie, Gu­vernul păstorit de Dacian Cioloş, a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/28 iunie 2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care, practic, România este repusă pe harta roşie a maşinilor furate din străinătate şi din ţară. Chiar dacă s-a renunţat la anumite atribuţii ale Ministerului Transporturilor, prin RAR, ordonanţa adoptată de Guvernul Cioloş nu a fost avizată de fostul ministrul al Transporturilor, Dan Costescu. Potrivit noilor reglementări cuprinse în Ordonanţa 41, dovada certificării autenticităţii unui vehicul de către Registrul Auto Român se face de către instituţiile care se ocupă de operaţiuni de înmatriculare pentru o maşină utilizată, dobândită din străinătate. Potrivit noilor reglementări, pentru un vehicul înmatriculat în România, în momentul vânzării/cumpărării sale nu mai este necesar certificatul de autenticitate. Înainte de intrarea în vigoare a acestui document, Ordonanţa de nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, prin articolul 11, alineatul (5), impunea celor care vor să înmatriculeze o maşină din străinătate să facă dovada certificării autenticităţii vehiculului de Registrul Auto Român. „Certificarea autenticităţii vehicului este dovada faptului că maşina nu figurează în baza de date a Uniunii Europene ca fiind furată. Înainte de sfârşitul lunii iunie, cine vroia să înmatriculeze o maşină era obligat să depună la dosar certificatul de autenticitate al vehiculului. Cel mai important document al maşinii era eliberat de RAR până la sfârşitul lunii iunie. Începând cu luna iulie, numai cei care au achiziţionat maşina second-hand din străinătate sunt obligaţi să depună la dosar certificatul de autenticitate al autovehiculului. Pentru autovehiculele vechi, înmatriculate deja în România, dacă se vând, instituţia care se ocupă de înmatriculări nu mai solicită certificatul de autenticitate a vehiculului de la Registrul Auto Român. Cine verifică seria de carosierie şi alte elemente de identificare după aplicarea noi legi? Acum nu mai sunt obligaţi să verifice seriile“, ne-au explicat specialiştii din domeniu.

In Bucureşti au fost identificate un număr de 2.563 de clădiri care au nevoie de consolidări structurale, fiind vulnerabile în caz de cutremur. Cele mai multe locuinţe vulnerabile la un seism sunt cele construite înainte de 1960.  Ministerul Dezvoltării vrea ca prin noua Lege a Locuinţei să fie interzisă locuirea în clădiri nesigure. Evacuare din apartamentele care stau să cadă la primul cutremur major se va face în baza legii, cu o clauză prin care se doreşte asigurarea unei locuinţe temporare sau acordarea unor vouchere/subvenţii prin care familiile să poată locui cu chirie până la finalizarea lucrărilor de consolidare.  "În cazul în care mutarea proprietarilor din locuințele nesigure (care reprezintă pericol pentru viața proprietarilor/locatarilor) nu este posibilă datorită refuzului proprietarilor, se propune instituirea unui mecanism de expropriere și consolidare a respectivelor locuințe", se arată în Strategia Naţională de Locuire. Mare parte din valoarea consolidării unui imobil va veni de la bugetul de state şi de la cele locale, însă şi proprietarii vor contribui cu sume, în funcţie de venituri. Familiile cu venituri mici nu vor contribui cu mai mult de 10% din venitul întreg al familiei. Cei cu venituri mai mari vor acoperi integral cota parte din valoarea lucrărilor de reabilitare

Un fost ofiţer al Biroului Central de Investigaţii din Polonia susţine că „Europa de Vest este moartă”, cauza fiind politica stabilită de Angela Merkel în domeniul migraţiei. Jacek Wrona a criticat răspunsul guvernului german la atacurile teroriste, comparând situaţia cu cea de la căderea Imperiului Roman: „Europa se află la sfârşitul existenţei sale. Aceşti oameni trăiesc într-un vid, fără idei”. De asemenea, el consideră că Europa suferă din cauza corectitudinii politice: „Cea mai gravă problemă a serviciilor este corectitudinea politică. Avem nevoie de o hotărâre dură”, a declarat Wrona, care a făcut aceste observaţii alături de istoricul militar Dr. Rafal Brzeski pe un chat polonez. Comentariile au apărut în contextul celor cinci incidente separate care au avut loc în Germania între 18 iulie şi 26 iulie.  Două dintre acestea, care au fost revendicatre de statul islamic, a dus la zeci de răniţi şi au distrus iluziile conform cărora ţara este imună la atrocităţile teroriste. Dr. Brzeski a acuzat Germania de autocenzură atunci când se raportează la atacurile terorist, afirmând că „nu este nimic mai rău decât autocenzura în jurnalism”. Cea mai sângeroasă scenă a fost cea a atacurilor germane, la 22 iulie, în care un adolescent de 18 ani a ucis nouă persoane.

Firmele mici si mijlocii romanesti din agrcultura vor putea accesa mai usor credite bancare, printr-un imprumut de 15 milioane de euro acordat de banca Europeana pentru Investitii unei instituti financiare din Romania, primul de acest fel in cadrul Planului Juncker, sectiunea pentru IMM-uri, a informat, luni, Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. BEI a oferit vineri, 29 iulie, un imprumut de 15 milioane de euro companiei Agricover Credit IFN pentru a finanta proiectele de dimensiuni reduse implementate de inreprinderile mici si mijlocii din domeniul agricol. Acesta este primul acord incheiat in Romania in cadrul Fondului european pentru investitii strategice (FEIS), pilonul central al Planului de investitii pentru Europa, lansat de Comisia Juncker  - a precizat sursa citata.  "Anuntul facut de BEI, de a furniza finantarea de tip capital de stat (seed finance) pentru IMM-urile romanesti din agricultura, ofera un binevenit impuls investitiilor, crearii de locuri de munca si cresterii economice in zonele rurale. Acest proiect ar trebui sa functioneze drept model de baza pentru cele similare, in asteptare, in intreaga Europa rurala", a declarat comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Phil Hogan. Agricover Credit IFN este, in prezent, singura institutie financiara din Romania axata in mod exclusiv pe finantarea agricultorilor si a proiectelor lor. Imprumutul de la BEI va ajuta la gasirea de solutii pentru lipsa finantarilor necesare IMM-urilor agricole din Romania si va contribui, astfel, la mai buna utilizare a potentialului agriculturii romanesti.

Banca Angliei pare pregătită să taie dobânda cheie în această săptămână, pentru prima oară după 2009, încercând să stopeze efectele negative asupra economiei ale votului prin care britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană (Brexit), conform traderilor. Reuniunea de politică monetară a Băncii Angliei este programată în 4 august, iar traderii anticipează că instituţia va decide să reducă dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, la 0,25%. Conform Bloomberg, probabilitatea ca Banca Angliei să micşoreze dobânda săptămâna aceasta este de 96%.  Amintim că, luna trecută, economistul şef al Băncii Angliei, Andrew Haldane, declara că banca centrală britanică trebuie să acţioneze "prompt şi consistent" ca să stimuleze economia şi să crească încrederea. În primul său discurs public după ce Marea Britanie a votat pentru Brexit, Haldane a apreciat că Banca Angliei trebuie să vină cu un "pachet de măsuri complementare de relaxare a politicii monetare" la şedinţa de politică din 4 august. "Acest răspuns monetar, dacă vrea să consolideze aşteptările şi încrederea, trebuie să fie livrat prompt şi consistent. Prin prompt vreau să spun luna viitoare", a subliniat economistul şef al Băncii Angliei.

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, trage un semnal de alarmă cu privire la acţiunile clasei politice.  Expertul BNR se referă la strategia „România Competitivă”, elaborată de specialişti ai BNR, Guvernului şi Academiei, al cărei principal obiectiv este să ducă România spre o creştere economică sustenabilă de 5%. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, spune că actuala creştere economică este una provenită dintr-o economie „dopată cu stimulente” şi care va genera dezechilibre, potrivit Digi24.

Cum se obţine o creştere economică sănătoasă?

„Până acum, prin eliminare, s-a ajuns la formula cea mai simplă: relaxări fiscale şi creşteri salariale. Aceste tipuri de stimulente durează un timp limitat şi provoacă dezechilibre. Strategia se concentrează asupra factorilor de producţie: forţa de muncă, investiţiile şi productivitatea muncii”, a spus Lazea.