Miniştrii de externe german şi francez, Frank-Walter Steinmeier şi respectiv Jean-Marc Ayrault, au redactat un document de nouă pagini intitulat "O Europă puternică într-o lume a incertitudinilor", în care propun politici europene comune privind securitatea, migraţia şi întărirea convergenţei economice, informează Reuters. Televiziunea poloneză TVP - postul de stat - a făcut public documentul pe care Frank-Walter Steinmeier urmează să îl prezinte la Praga reprezentanţilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Polonia Cehia, Slovacia, Ungaria), potrivit site-ului inliniedreapta.net. Documentul are 9 pagini şi a fost publicat în întregime, în limba engleză, pe site-ul TVP. Pe scurt, el prevede ca, în urma Brexitului, UE să devină un superstat.   Astfel, ţările membre vor renunţa la armata proprie şi la serviciile speciale, vor adopta un cod penal comun şi un sistem fiscal comun, vor renunţa la valuta proprie (cei care nu au renunţat deja) şi la banca naţională a fiecărui stat.  De asemenea, politica în privinţa imigraţiei şi graniţelor va fi comună, "refugiaţii" urmând să fie distribuiţi ţărilor membre, iar politica internaţională faţă de terţe ţări şi organizaţii internaţionale va fi şi ea comună. Cea mai intersantă parte a documentului o reprezintă viziunea germano-franceză privind securitatea şi politica de apărare în UE.   În acest sens, documentul de poziţie al Franţei şi Germaniei nu menţionează nicăieri NATO, definind în schimb UE drept o "uniune de securitate".  Viziunea de apărare este precedată de o laudă a "negoţului" cu Iranul şi o altă laudă privind un "rezultat" UE în domeniul securităţii - Acordul de la Minsk, notează site-ul inliniedreapta.net. Din document se poate înţelege că tot ce ţine de apărare şi securitate va trebui tratat la nivel european, în cadrul unui Acord european de securitate, iarăşi fără vreo menţionare a NATO sau a vulnerabilităţilor specifice ale unei ţări. 

Cancelarul german Angela Merkel a cerut sâmbătă "negocieri lucide", fără grabă, cu "partenerul apropiat" Marea Britanie asupra ieşirii din Uniunea Europeană, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.  Miniştrii de externe ai celor şase membri fondatori ai UE au declarat mai devreme că Marea Britanie ar trebui să părăsească blocul cât mai curând posibil după ce britanicii au votat joi pentru a ieşi din blocul de 28 de membri.   Cu toate acestea, Merkel a adoptat un ton mai conciliant.
"Negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional", a declarat Merkel după o reuniune a partidului ei conservator la Hermannswerder, în afara oraşului Potsdam, la vest de Berlin. "Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legaţi din punct de vedere economic", a spus ea, adăugând că nu există nicio grabă ca Marea Britanie să invoce articolul 50 din Tratatul UE - primul pas pe care trebuie să-l ia pentru a pune în mişcare procesul de ieşire, mai notează Reuters.  "Este adevărat că nu ar trebui să dureze o veşnicie, dar eu nu mă lupt acum pentru un interval de timp scurt", a mai declarat Merkel, în contrast cu un apel mai urgent lansat de miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului care s-au întâlnit în nordul capitalei Germaniei.  Ei au insistat ca Marea Britanie să declanşeze procesul pentru ieşirea din bloc după ce britanicii au votat cu 52%, contra 48%, pentru a ieşi din UE, la care a aderat în urmă cu peste 40 de ani. 

Guvernul irlandez trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice, conform unei evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), potrivit datelor transmise Ministerului Economiei de Biroul de Promovare Comercială Economică (BPCE) din Dublin, potrivit Agerpres. "Conform celei mai recente evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), guvernul trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro doar pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice. Estimarea sa reflectă presiunile probabile asupra cheltuielilor generate de inflaţie, de schimbările de salarii din sectorul public şi de o populaţie îmbătrânită. În evaluarea respectivă, IFAC a apreciat că previziunile economice pe termen mediu ale Guvernului au «subevaluat semnificativ» aceste presiuni şi nu a reuşit să dea o imagine clară a finanţelor publice după anul 2016", menţionează BPCE Dublin.  Potrivit acesteia, în raportul său, IFAC a apreciat ca impresionantă redresarea economiei irlandeze, cu o combinaţie de creare rapidă de locuri de muncă şi rate scăzute ale dobânzilor care au contribuit la atenuarea moştenirii crizei.  "Acesta a salutat, de asemenea, angajamentul menţionat în programul de guvernare de a respecta normele fiscale ale UE. Cu toate acestea, Consiliul a declarat că documentului îi lipsesc detalii esenţiale în ceea ce priveşte calcularea costurilor măsurilor şi modul în care iniţiativele politice se încadrează în spaţiul fiscal disponibil", informează BPCE Dublin. 

Teorie - sau nu -  la doar câteva ore după ce Marea Britanie a votat ieşirea din din Uniunea Europeană. Se pare că parlamentarii britanici nu îşi vor asuma Brexitul.  Dacă toată omenirea vorbeşte despre costurile şi efectele extrem de mari ale acestui Brexit, aleşii din Marea Britanie se pregătesc să detoneze bomba. Nu isi vor asuma o asemenea votare si vor decide ca Marea Britanie sa ramana in UE, anunță wall-street.ro. Intrucat referendumul are statut consultativ, Parlamentul poate invoca acest lucru si poate decide ca iesirea Marii Britanii din Uniune ar avea consecinte mult prea mari pentru a putea fi posibila. Mai multe surse spun că aceasta varianta este intens discutata si ca ar fi, din punct de vedere economic, cea mai buna alegere:"Tot mai multi realizeaza ca votul a fost unul emotional si a avut la baza argumente populiste, intens promovate in campania pro-exit."  Nigel Farage, seful partidului extremist UKIP si un vehement sustinator al iesirii din UE, a declarat ca unul dintre cele mai puternice argumente pentru exit a fost o greseala, conform Metro.co.uk. Dupa ce in campania pro-Brexit s-a sustinut ca Marea Britanie da 350 milioane lire saptamanal Uniunii, desi ar putea sa ii directioneze catre sistemul de sanatate, Farage a declarat ca a fost o greseala facuta de campanie si ca nu ar fi facut niciodata aceasta afirmatie.

Statul ar putea plăti chiria în locul chiriaşilor. La recomandarea Băncii Mondiale, România ar trebui să înfiinţeze un program de vouchere pentru închirierea de locuinţe de pe piaţa liberă, în absenţa unui fond suficient de locuinţe de stat, se arată într-un raport întocmit la cererea Guvernului României, potrivit Digi24.ro.  Recomandările Băncii au fost cerute de Guvernul României şi au fost obţinute în vara anului trecut, sub forma unui raport extins la nivelul politicilor de locuire din România, de care se va ţine cont în elaborarea strategia naţională de locuire, proiect care va veni cu un pachet de măsuri legislative şi un program de investiţii. Strategia ar trebui să intre în dezbatere publică în maxim două luni, potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Joi a avut loc in Marea Britanie referendumul decisiv pentru soarta tarii, dar si pentru soarta UE: britanicii voteaza daca raman sau nu in UE. Pe buletinele de vot, cetatenii britanici trebuie sa raspunda la intrebarea: "Ar trebui ca Marea Britanie sa ramana in Uniunea Europeana sau sa paraseasca UE?". Primul ranspuns pentru care pot opta britanicii este "sa ramana in UE", iar cel de al doilea "sa paraseasca UE". Ultimul sondaj arata un avans de doua puncte (51% fata de 49%) al taberei IN... Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona". Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.  Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor probleme majore pentru statul respectiv .  Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor membre.  Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate....Inceputa ca ceea ce s-a intitulat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), U.E.  a fost fondată în 1951 (Tratatul de la Paris), de Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda pentru a partaja resursele de oțel și cărbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou război european. CECO a devenit fundația pentru CEE redenumită ulterior Com. Europeană și în final Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht) .Franta si Germania trecand peste vechile rivalitati au format. cartelul metalurgiei si carbunelui,de ce sa ne miram ca toate combinatele, minele de la noi au fost distruse? In "mica Europa" a celor 6 nu intra si Anglia,dupa cum se vede. Intrarea celorlalte tari din est foste comuniste a fost un prilej sa-si dezvolte Franta si Germania industriile.  Romania, a fost desemnata  sa tina de "sase" la moneda lor euro, BCE - avand suprematie si dirijand dezvoltarea, sau mai bine zis interzicand dezvoltarea, controlind  finantele si creditele bancare ale Romaniei astfel incit,  creditele sa nu mearga la sectorul privat, dar nici la cel public . Romania traieste la limita ,indeplinind poruncile BEC,UE si ale lui Merkel/Putin, tarile din zona noneuro uitandu-se ca saracele la masa bogatei “Merkel”. In loc de industrei, mine si agricultura romaneasca, trebuie sa fim piata de consum, sa imbuibam pietele lor financiare. Cameron planuia sa sublinieze ca structurile UE sufera o "schimbare fundamentala", adaugand: "Este o prapastie intre UE si cetatenii sai, care a crescut dramatic in ultimii ani si care reprezinta o lipsa de responsabilitate si consimtamant democratice care - DA - se simt acut in Marea Britanie"...Daca in Marea Britanie se simt acut iresponsabilitatea si incalcarea  democratiei ,dar in Romania? Cameron vrea rol"angajat si activ"in UE.