Guvernul irlandez trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice, conform unei evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), potrivit datelor transmise Ministerului Economiei de Biroul de Promovare Comercială Economică (BPCE) din Dublin, potrivit Agerpres. "Conform celei mai recente evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), guvernul trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro doar pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice. Estimarea sa reflectă presiunile probabile asupra cheltuielilor generate de inflaţie, de schimbările de salarii din sectorul public şi de o populaţie îmbătrânită. În evaluarea respectivă, IFAC a apreciat că previziunile economice pe termen mediu ale Guvernului au «subevaluat semnificativ» aceste presiuni şi nu a reuşit să dea o imagine clară a finanţelor publice după anul 2016", menţionează BPCE Dublin.  Potrivit acesteia, în raportul său, IFAC a apreciat ca impresionantă redresarea economiei irlandeze, cu o combinaţie de creare rapidă de locuri de muncă şi rate scăzute ale dobânzilor care au contribuit la atenuarea moştenirii crizei.  "Acesta a salutat, de asemenea, angajamentul menţionat în programul de guvernare de a respecta normele fiscale ale UE. Cu toate acestea, Consiliul a declarat că documentului îi lipsesc detalii esenţiale în ceea ce priveşte calcularea costurilor măsurilor şi modul în care iniţiativele politice se încadrează în spaţiul fiscal disponibil", informează BPCE Dublin. 

Teorie - sau nu -  la doar câteva ore după ce Marea Britanie a votat ieşirea din din Uniunea Europeană. Se pare că parlamentarii britanici nu îşi vor asuma Brexitul.  Dacă toată omenirea vorbeşte despre costurile şi efectele extrem de mari ale acestui Brexit, aleşii din Marea Britanie se pregătesc să detoneze bomba. Nu isi vor asuma o asemenea votare si vor decide ca Marea Britanie sa ramana in UE, anunță wall-street.ro. Intrucat referendumul are statut consultativ, Parlamentul poate invoca acest lucru si poate decide ca iesirea Marii Britanii din Uniune ar avea consecinte mult prea mari pentru a putea fi posibila. Mai multe surse spun că aceasta varianta este intens discutata si ca ar fi, din punct de vedere economic, cea mai buna alegere:"Tot mai multi realizeaza ca votul a fost unul emotional si a avut la baza argumente populiste, intens promovate in campania pro-exit."  Nigel Farage, seful partidului extremist UKIP si un vehement sustinator al iesirii din UE, a declarat ca unul dintre cele mai puternice argumente pentru exit a fost o greseala, conform Metro.co.uk. Dupa ce in campania pro-Brexit s-a sustinut ca Marea Britanie da 350 milioane lire saptamanal Uniunii, desi ar putea sa ii directioneze catre sistemul de sanatate, Farage a declarat ca a fost o greseala facuta de campanie si ca nu ar fi facut niciodata aceasta afirmatie.

Statul ar putea plăti chiria în locul chiriaşilor. La recomandarea Băncii Mondiale, România ar trebui să înfiinţeze un program de vouchere pentru închirierea de locuinţe de pe piaţa liberă, în absenţa unui fond suficient de locuinţe de stat, se arată într-un raport întocmit la cererea Guvernului României, potrivit Digi24.ro.  Recomandările Băncii au fost cerute de Guvernul României şi au fost obţinute în vara anului trecut, sub forma unui raport extins la nivelul politicilor de locuire din România, de care se va ţine cont în elaborarea strategia naţională de locuire, proiect care va veni cu un pachet de măsuri legislative şi un program de investiţii. Strategia ar trebui să intre în dezbatere publică în maxim două luni, potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Joi a avut loc in Marea Britanie referendumul decisiv pentru soarta tarii, dar si pentru soarta UE: britanicii voteaza daca raman sau nu in UE. Pe buletinele de vot, cetatenii britanici trebuie sa raspunda la intrebarea: "Ar trebui ca Marea Britanie sa ramana in Uniunea Europeana sau sa paraseasca UE?". Primul ranspuns pentru care pot opta britanicii este "sa ramana in UE", iar cel de al doilea "sa paraseasca UE". Ultimul sondaj arata un avans de doua puncte (51% fata de 49%) al taberei IN... Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona". Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.  Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor probleme majore pentru statul respectiv .  Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor membre.  Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate....Inceputa ca ceea ce s-a intitulat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), U.E.  a fost fondată în 1951 (Tratatul de la Paris), de Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda pentru a partaja resursele de oțel și cărbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou război european. CECO a devenit fundația pentru CEE redenumită ulterior Com. Europeană și în final Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht) .Franta si Germania trecand peste vechile rivalitati au format. cartelul metalurgiei si carbunelui,de ce sa ne miram ca toate combinatele, minele de la noi au fost distruse? In "mica Europa" a celor 6 nu intra si Anglia,dupa cum se vede. Intrarea celorlalte tari din est foste comuniste a fost un prilej sa-si dezvolte Franta si Germania industriile.  Romania, a fost desemnata  sa tina de "sase" la moneda lor euro, BCE - avand suprematie si dirijand dezvoltarea, sau mai bine zis interzicand dezvoltarea, controlind  finantele si creditele bancare ale Romaniei astfel incit,  creditele sa nu mearga la sectorul privat, dar nici la cel public . Romania traieste la limita ,indeplinind poruncile BEC,UE si ale lui Merkel/Putin, tarile din zona noneuro uitandu-se ca saracele la masa bogatei “Merkel”. In loc de industrei, mine si agricultura romaneasca, trebuie sa fim piata de consum, sa imbuibam pietele lor financiare. Cameron planuia sa sublinieze ca structurile UE sufera o "schimbare fundamentala", adaugand: "Este o prapastie intre UE si cetatenii sai, care a crescut dramatic in ultimii ani si care reprezinta o lipsa de responsabilitate si consimtamant democratice care - DA - se simt acut in Marea Britanie"...Daca in Marea Britanie se simt acut iresponsabilitatea si incalcarea  democratiei ,dar in Romania? Cameron vrea rol"angajat si activ"in UE.

Romania, prin 3 promotori de proiecte - comania de stat Electorcentrale Bucuresti (ELCEN) si firmele prvate Bio Farm Crucea si Regional Air Services - a transmis la Bruxelles 5 proiecte, in valoare toatala de 484 milioane de euro, pentru a fi finantate in cadrul Planului Juncker. Cele 5 proiecte se afla in stadiul de "screening", on care Comisia Europeana analieaza daca acestea pot sa fie sau nu finantate prin Planul Juncker. Vicepresedintele pentru investitii al Comisiei Europene, Jyrky Katainen, a declarat, recent, pentru HotNews, ca Planul Juncker  finanteaza proiecte private sau in parteneriat-public privat. "Finantarea EFSI acopera proiecte private sau proiecte in parteneriat public-privat, nu guvernamentale" - a explicat fostul prim-ministru al Finlandei, intr-o declaratie acordata in exclusivitate HotNews, la Bruxelles. De altfel, acesta este si motivul pentru care Comisia Europeana nu a luat in considerare o lista de proiecte in totalitate publice, in valoare totala de circa 60 miliarde euro, avansata de fostul Guvern Ponta, in anul 2014, in cadrul Planului Juncker. "Aceea a fost mai degraba o lista de dorinte (wish list) a statelor membre" -a explicat  Katainen. Prin Planul Juncker, lansat in 2014, investitii publice si private de 315 miliarde de euro mai ales in infrastructura de transport, energie, internet in banda larga, IMM-uri si educatie, precum si 1,3 milioane de noi locuri de munca sustine Comisia Europeana ca vor fi generate in economia blocului comunitar in perioada 2015-2017. In fine, iata ca Romania are 5 proiecte trimise la Bruxelles pentru finantare din Planul Juncker, care se afla inca in analiza Comisiei Europene.

Migranţi ilegali din Rusia, Ucraina şi alte state şi-au cumpărat dreptul să trăiască în Marea Britanie folosind documente false, produse de o reţea infracţională internaţională, potrivit unei investigaţii The Times.  Conform publicaţiei, banda încasa 1.000 de lire de sterline pentru furnizarea unui paşaport românesc, care îi permitea cumpărătorului să lucreze în orice stat membru UE.   Europarlamentarul PSD, Ioan Mircea Paşcu, a reacţionat pe contul său de Facebook şi spune că România a devenit o ţintă pentru Marea Britanie. De asemenea, cataloghează scandalul paşapoartelor româneşti false ca fiind un "război hibrid", care are loc înainte de referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din Uninea Europeană. Conform domniei sale, dacă "britanicii ies din UE, România va fi considerată una din cauze, rămânând astfel stigmatizată pe veci".  Totodată, europarlamentarul acuză serviciile secrete româneşti pentru neimplicare în acest scandal: "am o mica intrebare: "serviciili" noastre chiar nu au ştiut nimic? Sau sunt ocupate complet cu "lupta anti-corupţie"? Că, aşa ocupate cum sunt, ne fac alţii arşice între timp!" Conform The Times, un jurnalist sub acoperire a reuşit să primească paşaportul la un an de la momentul când a răspuns unui anunţ dintr-un ziar londonez. Capul operaţiunii s-a lăudat că procesa zece aplicaţii în fiecare dimineaţă   Jurnalistul Kateriba Kravtsova s-a întâlnit la Londra cu un intermediar, Oleg Grişko, care s-a lăudat că mii de oameni din alte ţări au primit cetăţenie română cu ajutorul său şi chiar i-a prezentat un fost client jurnalistei. "Este aproape legal", a arătat el.  Grişko a ajutat-o pe jurnalista sub acoperire să meargă în România, unde s-a întâlnit cu creierul operaţiunii, Grigori Volkov.  Acesta a dus-o pe Kravtsova la Biroul Teritorial al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Galaţi, unde a fost audiată. "Sub privirile complicilor săi, Grigori Volkov le-a împărţit pachete de documente celor care au plătit să obţină cetăţenie română, ilegal, pentru a-şi îndeplini visul unei vieţi în Marea Britanie, Germania sau Italia", a scris reporterul britanic. "Acest oraş de frontieră (Galaţi - n.r.) a devenit o uşă din spate către bogăţiile Uniunii Europene", a adugat jurnalista.  Ioan Mircea Paşcu a mai notat, potrivit stiripesurse: "Deci, operaţiune rusească 100%: de la «jurnalista britanică» de la The Times, nu vreun ziar de provincie, Kravtsova, prin intermediarul Grisko, la capul reţelei din... România, domnul Volkov!  Unde are loc "operaţiunea"? în Marea Britanie! Adică tocmai acolo unde suntem huliţi pe toate drumurile, pentru că avem de gând să le umplem ţara cu români!? Când? Cu două zile înainte de referendum!  (De ce să îţi dezvălui propria «afacere», care îţi aduce bani cu carul - câte 1000 de lire de paşaport - aruncând-o practic în aer, dacă nu ai organizat-o exact în acest scop?)  Consecinţa? În caz că britanicii ies din UE, România va fi considerată una din cauze, ramânând astfel stigmatizaţi pe veci!  Dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat numai în Marea Britanie, mai puteai argumenta credibil că este vorba de o operaţiune rusească tipică de compromitere a României, dar când ea începe pe teritoriul României, în birourile unei autorităţi româneşti, e aproape imposibil de pretins că nu eşti şi tu implicat".