Romania, prin 3 promotori de proiecte - comania de stat Electorcentrale Bucuresti (ELCEN) si firmele prvate Bio Farm Crucea si Regional Air Services - a transmis la Bruxelles 5 proiecte, in valoare toatala de 484 milioane de euro, pentru a fi finantate in cadrul Planului Juncker. Cele 5 proiecte se afla in stadiul de "screening", on care Comisia Europeana analieaza daca acestea pot sa fie sau nu finantate prin Planul Juncker. Vicepresedintele pentru investitii al Comisiei Europene, Jyrky Katainen, a declarat, recent, pentru HotNews, ca Planul Juncker  finanteaza proiecte private sau in parteneriat-public privat. "Finantarea EFSI acopera proiecte private sau proiecte in parteneriat public-privat, nu guvernamentale" - a explicat fostul prim-ministru al Finlandei, intr-o declaratie acordata in exclusivitate HotNews, la Bruxelles. De altfel, acesta este si motivul pentru care Comisia Europeana nu a luat in considerare o lista de proiecte in totalitate publice, in valoare totala de circa 60 miliarde euro, avansata de fostul Guvern Ponta, in anul 2014, in cadrul Planului Juncker. "Aceea a fost mai degraba o lista de dorinte (wish list) a statelor membre" -a explicat  Katainen. Prin Planul Juncker, lansat in 2014, investitii publice si private de 315 miliarde de euro mai ales in infrastructura de transport, energie, internet in banda larga, IMM-uri si educatie, precum si 1,3 milioane de noi locuri de munca sustine Comisia Europeana ca vor fi generate in economia blocului comunitar in perioada 2015-2017. In fine, iata ca Romania are 5 proiecte trimise la Bruxelles pentru finantare din Planul Juncker, care se afla inca in analiza Comisiei Europene.

Migranţi ilegali din Rusia, Ucraina şi alte state şi-au cumpărat dreptul să trăiască în Marea Britanie folosind documente false, produse de o reţea infracţională internaţională, potrivit unei investigaţii The Times.  Conform publicaţiei, banda încasa 1.000 de lire de sterline pentru furnizarea unui paşaport românesc, care îi permitea cumpărătorului să lucreze în orice stat membru UE.   Europarlamentarul PSD, Ioan Mircea Paşcu, a reacţionat pe contul său de Facebook şi spune că România a devenit o ţintă pentru Marea Britanie. De asemenea, cataloghează scandalul paşapoartelor româneşti false ca fiind un "război hibrid", care are loc înainte de referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din Uninea Europeană. Conform domniei sale, dacă "britanicii ies din UE, România va fi considerată una din cauze, rămânând astfel stigmatizată pe veci".  Totodată, europarlamentarul acuză serviciile secrete româneşti pentru neimplicare în acest scandal: "am o mica intrebare: "serviciili" noastre chiar nu au ştiut nimic? Sau sunt ocupate complet cu "lupta anti-corupţie"? Că, aşa ocupate cum sunt, ne fac alţii arşice între timp!" Conform The Times, un jurnalist sub acoperire a reuşit să primească paşaportul la un an de la momentul când a răspuns unui anunţ dintr-un ziar londonez. Capul operaţiunii s-a lăudat că procesa zece aplicaţii în fiecare dimineaţă   Jurnalistul Kateriba Kravtsova s-a întâlnit la Londra cu un intermediar, Oleg Grişko, care s-a lăudat că mii de oameni din alte ţări au primit cetăţenie română cu ajutorul său şi chiar i-a prezentat un fost client jurnalistei. "Este aproape legal", a arătat el.  Grişko a ajutat-o pe jurnalista sub acoperire să meargă în România, unde s-a întâlnit cu creierul operaţiunii, Grigori Volkov.  Acesta a dus-o pe Kravtsova la Biroul Teritorial al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Galaţi, unde a fost audiată. "Sub privirile complicilor săi, Grigori Volkov le-a împărţit pachete de documente celor care au plătit să obţină cetăţenie română, ilegal, pentru a-şi îndeplini visul unei vieţi în Marea Britanie, Germania sau Italia", a scris reporterul britanic. "Acest oraş de frontieră (Galaţi - n.r.) a devenit o uşă din spate către bogăţiile Uniunii Europene", a adugat jurnalista.  Ioan Mircea Paşcu a mai notat, potrivit stiripesurse: "Deci, operaţiune rusească 100%: de la «jurnalista britanică» de la The Times, nu vreun ziar de provincie, Kravtsova, prin intermediarul Grisko, la capul reţelei din... România, domnul Volkov!  Unde are loc "operaţiunea"? în Marea Britanie! Adică tocmai acolo unde suntem huliţi pe toate drumurile, pentru că avem de gând să le umplem ţara cu români!? Când? Cu două zile înainte de referendum!  (De ce să îţi dezvălui propria «afacere», care îţi aduce bani cu carul - câte 1000 de lire de paşaport - aruncând-o practic în aer, dacă nu ai organizat-o exact în acest scop?)  Consecinţa? În caz că britanicii ies din UE, România va fi considerată una din cauze, ramânând astfel stigmatizaţi pe veci!  Dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat numai în Marea Britanie, mai puteai argumenta credibil că este vorba de o operaţiune rusească tipică de compromitere a României, dar când ea începe pe teritoriul României, în birourile unei autorităţi româneşti, e aproape imposibil de pretins că nu eşti şi tu implicat".

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) - fondul de salvare al zonei euro - a aprobat acordarea următoarei tranşe de împrumut pentru Grecia, în valoare de 7,5 miliarde de euro, banii urmând să fie transferaţi către Atena săptămâna viitoare, a anunţat ieri pe Twitter şeful ESM, Klaus Regling, transmite DPA, citată de Agerpres.  Banii sunt necesari pentru achitarea împrumuturilor de la FMI, a bondurilor care ajung la scadenţă de la BCE şi a facturilor neplătite din ţară.  Miniştrii de Finanţe ai zonei euro, care sunt guvernatorii Mecanismului European de Stabilitate, s-au întâlnit la Luxemburg, pentru adunarea anuală a conducerii ESM. Joi, miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat deblocarea unei noi tranşei din programul de asistenţă financiară cu Grecia, după ce autorităţile elene au adoptate în ultimele luni reformele cerute de creditorii internaţionali.   Cei 7,5 miliarde de euro sunt prima parte din tranşa totală de 10,3 miliarde de euro pe care o va obţine Grecia conform acordului încheiat în mai cu miniştrii de Finanţe ai zonei euro. Restul de 2,8 miliarde de euro vor fi plătiţi în următoarele luni, după ce Atena adoptă noi reforme în sectorul energiei, al guvernanţei bancare şi vinde active de stat. 

 

Cea mai îndatorată ţară din UE este în prezent exclusă din programul de achiziţii de active al BCE iar din 2015 băncile elene nu mai au acces la principalele operaţiuni de refinanţare derulate de BCE şi se bazează pe o facilitate care permite furnizarea de lichiditate în situaţii de urgenţă (ELA), dar în cadrul căreia dobânzile percepute sunt estimate a fi cu 100 până la 150 de puncte de bază peste dobânda de referinţă a BCE. Reprezentanţii BCE nu au comentat informaţia.  Şi ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos, şi-a exprimat recent speranţa că Atena va intra rapid în programul de relaxare cantitativă al BCE (QE). În martie 2015, Banca Centrală Europeană a demarat mult-aşteptatul program de relaxare cantitativă (QE), menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 80 de miliarde de euro.  "Unul dintre obiectivele noastre în această evaluare era intrarea în programul de relaxare cantitativă al BCE, ceea ce sperăm că va veni foarte curând", le-a declarat jurnaliştilor Euclid Tsakalotos, după ce Eurogrupul a aprobat acordarea unei tranşe de 10,3 miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari) Greciei din pachetul de asistenţă financiară şi a prezentat o ofertă pentru reducerea poverii datoriei acesteia.   Atenuarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, introduse în iunie 2015, va depinde de revenirea banilor în depozitele bancare, a afirmat Euclid Tsakalotos.  În ultimele luni, Banca Centrală Europeană a redus plafonul finanţării de urgenţă destinată băncilor greceşti (ELA), după ce restricţiile asupra mişcărilor de capital şi acordul dintre Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali au dus la diminuarea retragerilor de depozite din bănci.   Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.                                                                                                                                                                                                                                         

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut ieri neschimbat nivelul dobânzii de referinţă, la 0,25-0,5%, în linie cu aşteptările analiştilor, pe fondul încetinirii pieţei muncii, şi a reiterat faptul că anticipează creşterea dobânzii cheie în două etape în 2016. "Informaţiile primite de la întâlnirea din aprilie indică faptul că ritmul de îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii a încetinit, în timp ce creşterea activităţii economice pare să fi accelerat", se arată în comunicatul Fed privind decizia de politică monetară.  Totodată, Fed atrage atenţia că inflaţia se menţine sub nivelul nivelul de 2%, ţintit pe termen lung, pe fondul declinuli preţurilor energetice şi al preţurilor pentru produsele non-energetice de import. Instituţia nu a sugerat când ar putea relua însăsprirea politicii monetare, însă analiştii anticipează că o decizie de acest fel ar putea fi adoptată abia în septembrie. Analiştii anticipau menţinerea dobânzii la nivelul anterior, în condiţiile în care datele recente privind piaţa muncii au dezamăgit, iar riscul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană (UE), în urma referendumului programat pe 23 iunie, crează incertitudini legate de perspectivele economiei globale. 

Parlamentul Elveţiei a decis să invalideze aplicaţia din 1992 pentru aderarea la Uniunea Europeană, la numai o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie legat de rămânerea în UE. Votul a fost de 27 pentru şi 13 împotrivă, cu două abţineri, în favoarea retragerii aplicaţiei Elveţiei pentru Uniunea Europeană, informează Russia Today. După rezultatul votului din Parlament, Elveţia a înştiinţat Uniunea Europeană în mod oficial de retragerea aplicaţiei, potrivit ministrului de externe elveţian Didier Burkhalter.  Moţiunea originală de retragere a aplicaţiei la UE a fost propusă de Partidul Poporului din Elveţia, un partid conservator, şi s-a bucurat de mare popularitate în rândul legislatorilor.Aplicaţia de aderare la UE a Elveţiei nu a avut un impact semnificativ asupra politicii ţării în ultimii 20 de ani, în condiţiile în care negocierile au fost suspendate încă din 1992, în contextul unui referendum pentru aderarea la zona Economică Europeană, când elveţienii au votat respingerea unor legături mai apropiate cu Uniunea Europeană.