"Ca să fiu sincer, nu am făcut prea multe planuri de urgenţă pentru eventualitatea ieşirii din UE, cu excepţia măsurilor imediate de asigurare a stabilităţii financiare", a declarat cancelarul George Osborne, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Guvernul de la Londra a anunţat acum câteva luni că nu va elabora planuri de urgenţă, iar Osborne a explicat că eforturile se concentrează pe menţinerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Un vot în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană va forţa Parlamentul să dezbată ani întregi legi diferite de cele comunitare, a atras atenţia ministrul Finanţelor. "Dacă vom vota pentru ieşirea din Uniunea Europeană, Camera Comunelor nu va mai face altceva mulţi, mulţi ani", a spus Osborne.

Judecătorii Tribunalului de Înalta Instanţa Paris au considerat mărturia fostei directoare BNP Paribas atât de importantă în desfăşurarea proceselor din instanţă, încât au trimis-o tuturor clienţilor cu credite în CHF ai BNP care sunt în proces cu banca. Aceştia i-au întrebat clienţii băncii care se află în procese civile cu instituţia de credit dacă sunt dispuşi să aştepte până la finalul procedurii penale, care ar putea dura câţiva ani, sau dacă doresc să continue judecata acum.  Potrivit avocaţilor, un proces penal nu este secret, dar nu este nici public, iar acesta poate fi făcut public doar în cazul în care este de interes public.  Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanţă din Paris au redactat Rechizitoriul introductiv în primăvara anului 2013, acuzaţia adusă băncii, fiind practici comerciale înşelătoare. În vara anului trecut, Preşedintele Director General al BNP Paribas Personal Finance, Thierry Laborde, a fost adus la interogatoriu. Magistraţii l-au înştiinţat că, în ocazia comercializării contractelor de împrumut imobiliar în franci elveţieni numite «Helvet Immo», banca a comis o practică comercială înşelătoare, în oferta de credit şi în argumentele comerciale, insistând pe indicaţii şi prezentări false sau de natură să inducă în eroare în privinţa preţului şi a condiţiilor de plată, în special costul creditului şi planul de rambursare a creditului, şi omiţând, disimulând sau furnizând într-o manieră neinteligibilă, ambiguă sau în contra-timp, ţinând cont de limitele specifice mijloacelor de comunicare utilizate şi de circumstanţe, informaţia esenţială privind speţa, mai ales cea privind costul creditului şi planul de rambursare. Rechizitoriul procurorilor precizează că banca a omis să precizeze sau a indicat în termeni neinteligibili şi ambigui existenţa unui risc de schimb în sarcina exclusivă şi totală a împrumutatului, prezentând cursul de schimb CHF/euro ca fiind stabil, deşi francul elveţian se apreciase deja semnificativ, antrenând intervenţia Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, instituţia de credit nu a indicat în termeni inteligibili eventualitatea unei creşteri a ratelor în ultimii 3-5 ani ai creditului în cazul unei evoluţii defavorabile a cursului de schimb şi existenţa unui risc de creştere a capitalului restant datorat în euro, prezentând creditul în franci elveţieni ca pe un credit care asigură securitatea şi stabilitatea bugetului împrumutatului, în vreme ce era vorba de un credit care comportă un dublu risc în sarcina împrumutatului, rezultat din dobânda variabilă şi din riscul de schimb valutar. După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, preşedintele BNP Paribas PF a răspuns: "Personal, sunt foarte şocat de această punere sub acuzare a băncii, ţinând cont de elementele pe care mi le-aţi prezentat, dar şi de elementele care ne disculpă".

Statele UE ar putea fi sancţionate cu până la 250.000 de euro pentru fiecare imigrant pe care refuză să-l primească, potrivit unei noi propuneri a Comisiei Europene.  În conformitate cu Regulamentul de la Dublin, ţara în care un solicitant de azil îşi depune prima oară cererea este responsabilă de procesarea acesteia.  Însă acest sistem s-a dovedit a fi ineficient sub presiunea crizei migraţiei şi în contextul refuzului statelor membre de a reloca refugiaţii în interiorul Blocului comunitar, au spus Timmermans şi Comisarul european pentru Migraţie, Dmitris Avramopoulos.  Statele UE s-au angajat să primească 66.400 de refugiaţi, ale căror cereri de azil au fost aprobate în Grecia, însă numai 500 de persoane au fost relocate. “Vechiul Regulament de la Dublin este mort“, a spus Avramopoulos. "Aş spune că a fost ucis de această presiune fără precedent. Atunci când Regulamentul de la Dublin a fost adoptat, situţia era total diferită faţă de ceea ce se întâmplă astăzi", a continuat acesta.  "Ştiu că vor exista mereu state membre care nu agreează ideea de a împărtăşi responsabilităţi şi nici sistemul automat (n.r. de distribuire a cotelor de imigranţi), dar...Regulamentul de la Dublin nu funcţionează deoarece statele membre au fost lăsate de capul lor", a subliniat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.  "Motivul pentru care, în mare parte, Grecia şi Italia nu au făcut ce trebuia este că aceste ţări au cerut ajutor şi nu au primit niciun alt răspuns decât invocarea Regulamentului de la Dublin, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că li s-a comunicat că trebuie să se descurce singure", a continuat reprezentantul CE.

Timmermans a respins sugestiile potrivit cărora suma de 250.000 de euro, pe care ar trebui să o achite statele UE pentru fiecare refugiat pe care refuză să îl primească, ar fi mită sau o formă de pedeapsă. Comisia a numit această sancţiune "plată de solidaritate".

Acesta a mai spus că plata se va face doar în "cazuri excepţional

O eventuală blocare de către Austria a frontierei sale cu Italia în pasul Brenner pentru a combate afluxul de migranţi ar fi o \'catastrofă politică\' pentru Europa, a avertizat sâmbătă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, relatează France Presse. Autorităţile austriece au ameninţat că vor pune în practică un dispozitiv anti-imigranţi în pasul Brenner dacă Italia nu adoptă măsuri mai eficiente pentru controlul fluxului de persoane care îi tranzitează teritoriul şi folosesc acest loc pentru a ieşi de pe teritoriul italian.  Însă pasul Brenner este un nod important pentru transportul european şi o poartă între Europa Meridională şi zona centrală şi nordică a continentului - a spus Juncker, într-un interviu acordat publicaţiilor din grupul media german Funke. ''Iată de ce orice decizie care ar bloca pasul Brenner ar avea nu doar consecinţe economice grave, dar mai ales consecinţe politice importante'', a accentuat şeful executivului comunitar. După ce anul trecut Austria a primit circa 90.000 de cereri de azil, la începutul anului a fost adoptat un prim set de măsuri pentru limitarea primirii migranţilor, plafonându-se la 80 numărul zilnic al celor care pot depune cereri de azil şi la 3.200 numărul celor care vor putea intra în fiecare zi pe teritoriul austriac pentru a-şi continua mai departe călătoria către alte state europene.: Agerpres

Comisia Europeană a publicat miercuri o propunere legislativă care prevede reformarea Sistemului Dublin, privind procedurile de azil. Propunerile prevăd activarea unui "mecanism echitabil" prin care cele 28 de state ale Uniunii Europene vor avea cote de primire a refugiaţilor.  Cotele vor fi stabilite în funcţie de criterii precum numărul de locuitori şi situaţia economică. În cazul în care un stat se va confrunta cu un aflux de solicitanţi de azil cu 50 la sută mai mare decât cota stabilită, va putea distribui extracomunitarii în alte ţări.  Un stat poate refuza refugiaţii timp de un an, dar va trebui să achite contribuţii de 250.000 de euro pentru fiecare persoană refuzată....Propunerile includ măsuri de accelerare a procesării solicitărilor de azil şi controale suplimentare asupra deplasărilor imigranţilor.  Proiectul va fi supus dezbaterii în Parlamentul European şi va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene.  Polonia, Ungaria şi Cehia resping noua propunere a CE privind distribuirea refugiaţilor  Polonia, Ungaria şi Cehia au anunţat, miercuri, că se opun iniţiativei Comisiei Europene de creare a unui sistem permament de distribuire a imigranţilor pe bază de cote obligatorii.  În cadrul unui comunicat comun, Polonia, Ungaria şi Cehia au respins iniţiativa Comisiei Europene  "Noua propunere nu are niciun sens, încalcă drepturile statelor membre UE", a acuzat ministrul polonez de Interne, Mariusz Blaszczak.  "Este vorba de o formă de şantaj. Este o propunere inacceptabilă şi noneuropeană", a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

Ministrul energiei din Arabia Saudită, Ali al Naimi, cel care a schimbat în 2014 politica OPEC şi a pus bazele unei schimbări radicale în piaţa energiei la nivel mondial, a demisionat, scrie Bloomberg. În vârstă de 80 de ani, având origini modeste de beduin, Al Naimi a condus ministerul vreme de 21 de ani, fiind la cârma celui mai mare producător de petrol la nivel mondial.

"În anii în care am fost ministru am văzut petrolul urcând de la 2 dolari barilul la 147 de dolari barilul, şi extrem de multa volatilitate între.   Am avut parte de perioade de boom si de crize", a declarat ministrul saudit.  Plecarea lui al Nami, care timp de decenii putea mişca pieţele cu numai câteva cuvinte, este cel mai nou semn al modului în care prinţul Mohanmed bin Salman vrea să se impună în schimbarea politicii de petrol a ţării.  Al Naimi va fi înlocuit de Khalid Al-Falih, un apropiat al regelui Salman si al prinţului Mahommed. Al-Falih este preşedintele companiei petroliere de stat Saudi Arabian Oil.  Este improbabil ca politica Arabiei Saudite să se schimbe radical odată cu această schimbare, ci mai degrabă să se continue politica de apărare a cotei de piaţă.