Statele UE ar putea fi sancţionate cu până la 250.000 de euro pentru fiecare imigrant pe care refuză să-l primească, potrivit unei noi propuneri a Comisiei Europene.  În conformitate cu Regulamentul de la Dublin, ţara în care un solicitant de azil îşi depune prima oară cererea este responsabilă de procesarea acesteia.  Însă acest sistem s-a dovedit a fi ineficient sub presiunea crizei migraţiei şi în contextul refuzului statelor membre de a reloca refugiaţii în interiorul Blocului comunitar, au spus Timmermans şi Comisarul european pentru Migraţie, Dmitris Avramopoulos.  Statele UE s-au angajat să primească 66.400 de refugiaţi, ale căror cereri de azil au fost aprobate în Grecia, însă numai 500 de persoane au fost relocate. “Vechiul Regulament de la Dublin este mort“, a spus Avramopoulos. "Aş spune că a fost ucis de această presiune fără precedent. Atunci când Regulamentul de la Dublin a fost adoptat, situţia era total diferită faţă de ceea ce se întâmplă astăzi", a continuat acesta.  "Ştiu că vor exista mereu state membre care nu agreează ideea de a împărtăşi responsabilităţi şi nici sistemul automat (n.r. de distribuire a cotelor de imigranţi), dar...Regulamentul de la Dublin nu funcţionează deoarece statele membre au fost lăsate de capul lor", a subliniat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.  "Motivul pentru care, în mare parte, Grecia şi Italia nu au făcut ce trebuia este că aceste ţări au cerut ajutor şi nu au primit niciun alt răspuns decât invocarea Regulamentului de la Dublin, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că li s-a comunicat că trebuie să se descurce singure", a continuat reprezentantul CE.

Timmermans a respins sugestiile potrivit cărora suma de 250.000 de euro, pe care ar trebui să o achite statele UE pentru fiecare refugiat pe care refuză să îl primească, ar fi mită sau o formă de pedeapsă. Comisia a numit această sancţiune "plată de solidaritate".

Acesta a mai spus că plata se va face doar în "cazuri excepţional

O eventuală blocare de către Austria a frontierei sale cu Italia în pasul Brenner pentru a combate afluxul de migranţi ar fi o \'catastrofă politică\' pentru Europa, a avertizat sâmbătă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, relatează France Presse. Autorităţile austriece au ameninţat că vor pune în practică un dispozitiv anti-imigranţi în pasul Brenner dacă Italia nu adoptă măsuri mai eficiente pentru controlul fluxului de persoane care îi tranzitează teritoriul şi folosesc acest loc pentru a ieşi de pe teritoriul italian.  Însă pasul Brenner este un nod important pentru transportul european şi o poartă între Europa Meridională şi zona centrală şi nordică a continentului - a spus Juncker, într-un interviu acordat publicaţiilor din grupul media german Funke. ''Iată de ce orice decizie care ar bloca pasul Brenner ar avea nu doar consecinţe economice grave, dar mai ales consecinţe politice importante'', a accentuat şeful executivului comunitar. După ce anul trecut Austria a primit circa 90.000 de cereri de azil, la începutul anului a fost adoptat un prim set de măsuri pentru limitarea primirii migranţilor, plafonându-se la 80 numărul zilnic al celor care pot depune cereri de azil şi la 3.200 numărul celor care vor putea intra în fiecare zi pe teritoriul austriac pentru a-şi continua mai departe călătoria către alte state europene.: Agerpres

Comisia Europeană a publicat miercuri o propunere legislativă care prevede reformarea Sistemului Dublin, privind procedurile de azil. Propunerile prevăd activarea unui "mecanism echitabil" prin care cele 28 de state ale Uniunii Europene vor avea cote de primire a refugiaţilor.  Cotele vor fi stabilite în funcţie de criterii precum numărul de locuitori şi situaţia economică. În cazul în care un stat se va confrunta cu un aflux de solicitanţi de azil cu 50 la sută mai mare decât cota stabilită, va putea distribui extracomunitarii în alte ţări.  Un stat poate refuza refugiaţii timp de un an, dar va trebui să achite contribuţii de 250.000 de euro pentru fiecare persoană refuzată....Propunerile includ măsuri de accelerare a procesării solicitărilor de azil şi controale suplimentare asupra deplasărilor imigranţilor.  Proiectul va fi supus dezbaterii în Parlamentul European şi va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene.  Polonia, Ungaria şi Cehia resping noua propunere a CE privind distribuirea refugiaţilor  Polonia, Ungaria şi Cehia au anunţat, miercuri, că se opun iniţiativei Comisiei Europene de creare a unui sistem permament de distribuire a imigranţilor pe bază de cote obligatorii.  În cadrul unui comunicat comun, Polonia, Ungaria şi Cehia au respins iniţiativa Comisiei Europene  "Noua propunere nu are niciun sens, încalcă drepturile statelor membre UE", a acuzat ministrul polonez de Interne, Mariusz Blaszczak.  "Este vorba de o formă de şantaj. Este o propunere inacceptabilă şi noneuropeană", a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

Ministrul energiei din Arabia Saudită, Ali al Naimi, cel care a schimbat în 2014 politica OPEC şi a pus bazele unei schimbări radicale în piaţa energiei la nivel mondial, a demisionat, scrie Bloomberg. În vârstă de 80 de ani, având origini modeste de beduin, Al Naimi a condus ministerul vreme de 21 de ani, fiind la cârma celui mai mare producător de petrol la nivel mondial.

"În anii în care am fost ministru am văzut petrolul urcând de la 2 dolari barilul la 147 de dolari barilul, şi extrem de multa volatilitate între.   Am avut parte de perioade de boom si de crize", a declarat ministrul saudit.  Plecarea lui al Nami, care timp de decenii putea mişca pieţele cu numai câteva cuvinte, este cel mai nou semn al modului în care prinţul Mohanmed bin Salman vrea să se impună în schimbarea politicii de petrol a ţării.  Al Naimi va fi înlocuit de Khalid Al-Falih, un apropiat al regelui Salman si al prinţului Mahommed. Al-Falih este preşedintele companiei petroliere de stat Saudi Arabian Oil.  Este improbabil ca politica Arabiei Saudite să se schimbe radical odată cu această schimbare, ci mai degrabă să se continue politica de apărare a cotei de piaţă.

Conform unor documente secrete, Uniunea Europeana va fi nevoita sa scada considerabil nivelul standardelor din domeniile social, legislativ si ecologic, pentru ca produsele americane sa fie acceptate pe piata UE. Daca este sa dam crezare documentelor secrete, precizeaza Suddeutsche Zeitung, SUA aproape ca recurge la santaj pentru a determina blocul sa recurga la concesii.

Potrivit publicatiei mentionate, Washingtonul ameninta sa reduca exportul de automobile din UE in SUA daca blocul va refuza sa cumpere mai multe produse agroalimentare. In plus, SUA nu intentioneaza sa cedeze in chestiunea legata de inlocuirea tribunalelor de arbitraj cu instante nationale pentru judecarea unor litigii comerciale si de investitii.  Documentele secrete la care face referire Suddeutsche Zeitung arata, de asemenea, ca SUA vor sa anuleze principiul UE conform caruia produsele pot primi aprobare pentru comercializare numai daca se dovedeste ca nu dauneaza sanatatii omului si mediului inconjurator. Ca atare, pe piata europeana ar putea sa ajunga produse si plante modificate genetic, explica ziarul....Greenpeace iese la atac cu dezvăluiri incendiare. Organizația a publicat mai multe documente secrete. Statele Unite au exercitat presiuni asupra Uniunii Europene pentru eliminarea sau modificarea legislaţiei privind sănătatea alimentară în vederea negocierilor pentru Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), se arată în documente secrete făcute publice. Presa germană citează deja informaţii conţinute în cele 240 de pagini ale documentelor privind negocierile interne SUA-UE, documente care vor fi publicate luni de organizaţia Greenpeace, potrivit Rador.

RUSIA - Cea mai mare bursă de mărfuri a ţării, al cărei preşedinte este aliatul lui Putin Igor Sechin, încearcă să atragă traderi internaţionali de petrol pe piaţa sa emergentă de contracte futures. Obiectivul este de a creşte veniturile din ţiţeiul Ural prin deconectarea mecanismului de stabilire a preţului de cel mai utilizat benchmark la nivel mondial, ţiţeiul Brent, dar şi de a nu mai exprima preţul petrolului în dolari americani. Dacă Rusia vrea să atragă participanţi internaţionali, Kremlinul va trebui să-i convingă însă pe traderi că nu încearcă pur şi simplu să împingă preţurile în sus, spun unii analişti din sectorul energiei. Guvernul rus depinde de veniturile din petrol pentru a-şi finanţa bugetele. „Scopul este de a crea un sistem unde preţul petrolului rusesc este stabilit corect şi unde petrolul rusesc este tranzacţionat corect”, a declarat Alexei Ribnikov, preşedinte al Spimex.  Rusia, care-şi exportă aproximativ jumătate din ţiţei, se plânge de mult timp cu privire la dimensiunea discounturilor pentru petrolul Ural de calitate mai scăzută în raport cu preţurile Brent. În condiţiile în care preţurile petrolului la nivel mondial s-au înjumătăţit în ultimii doi ani, Rusia ar putea înregistra cel mai pronunţat deficit bugetar ca procent din producţia economică din 2010 şi din acest motiv ţara are nevoie disperată de veniturile din petrol. Existenţa unei pieţe locale futures ar îmbunătăţi situaţia. „Realitatea este că probabilitatea ca Kremlinul să fie adânc implicat în industria petrolului din Rusia este întotdeauna foarte ridicată”, spune Richard Mallinson, analist al Energy Aspects. “Astfel, apar temeri că propunerile ar avea menirea de a genera preţuri mai mari”.  Moscova nu este singura care încearcă să schimbe modul în care sunt stabilite preţurile petrolului la nivel mondial. China, care concurează cu SUA pentru titlul de cel mai mare importator de ţiţei al lumii, încearcă de două decenii să introducă un cadru propriu de tranzacţionare, în timp ce Iranul şi Venezuela, membre ale OPEC, au făcut apel pentru tranzacţionarea petrolului în alte monede decât dolarul american