Greece's lenders, especially the IMF, want the Greek parliament to adopt a €3.6 billion package of austerity measures that would be implemented only if Greece missed its primary surplus target for 2018, set at 3.5 percent of GDP by the bailout memorandum signed last year.

The primary surplus is the budget surplus before the state has to repay interests on its debt.

The Greek government, which said legislating in advance was unconstitutional, has proposed to commit to take measures in the future if fiscal data approved by Eurostat show that the target will be missed.  A more political argument is that the quartet's request for a contingency package goes beyond what was agreed by eurozone leaders last July and then written down in the bailout memorandum of understanding signed in August. That is why Tsipras, who always said he would do "nothing more and nothing less" than what was agreed last summer, is trying to push the discussion back to the highest political level.  A eurozone summit is however unlikely, as EU leaders have been willing to let their finance ministers deal with the Greek crisis. The leaders took over the talks last year only when a Greek exit from the eurozone became a real danger.

Prețul gazelor importate a atins nivelul celor din producția internă, iar în situația actuală nu se mai impune menținerea unui calendar de liberalizare a prețurilor gazelor naturale pentru consumatorii casnici, a declarat președintele ANRE, Niculae Havrileț. Cu toate acestea, pentru a pune punct calendarului anterior, o modificare a legislației este necesară, a argumentat el.

“Prețurile de pe piețele internaționale au scăzut în mod semnificativ și continuă să scadă mai mult decât prețurile stabilite în calendarul de liberalizare. Deci, este un moment bun pentru liberalizarea timpurie a pieței gazelor. Părerea mea este că, odată ce am ajuns la convergența prețurilor, menținerea unui calendar de liberalizare în cazul în care există prețuri mai mari în reglementat decât în piața liberă nu mai este necesară”, a declarat președintele Nicolae Havrileț, citat de Agerpres.  Un preț reglementat mai mare decât cel de pe piața liberă poate fi interpretat ca un ajutor pentru operatorii economici implicați în segmentul de piață dedicat clienților pentru care prețul este stabilit de ANRE, a mai subliniat președintele autorității de reglementare.

Consiliul Concurenţei a câştigat definitiv procesele cu toate cele şase companii petroliere sancţionate în anul 2011 şi care au contestat în instanţă decizia autorităţii de concurenţă, respectiv OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL, potrivit unui comunicat publicat astăzi pe site-ul instituţiei. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a confirmat irevocabil că şi compania Lukoil România a încălcat legea concurenţei prin participarea la o înţelegere de tip cartel, alături de alte companii active pe piaţa carburanţilor. Instanţa a redus amenda aplicată de Consiliul Concurenţei de la 136,8 milioane lei la 109,5 milioane lei.  "Toate cele şase cazuri au fost confirmate de Înalta Curte, ceea ce reprezintă recunoaşterea faptului că deciziile noastre sunt corecte şi bine fundamentate, similar autorităţilor de concurenţă din alte ţări. Regulile europene de concurenţă se aplică strict în România atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de instanţe şi nici chiar cele mai mari companii nu sunt deasupra legii. A fost o procedură complicată şi de lungă durată, timp în care echipa noastră de experţi a depus eforturi deosebite", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.   La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amenda de 891 milioane lei (205 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. Aceasta a fost cea mai mare amendă dată în istoria Consiliului Concurenţei.  În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane de pe piaţă a sortimentului de benzina Eco Premium.  OMV Petrom, care la data încălcării legii opera benzinării Petrom şi Petrom V, a fost amendată cu 366,5 milioane de lei, OMV Petrom Marketing a luat o amendă de 137,2 milioane de lei (opera benzinăriile OMV), Rompetrol Downstream a primit o sancţiune de 159,5 milioane de lei, Lukoil România a plătit 136,8 milioane de lei, MOL România - 80,2 milioane de lei, iar Eni România - 11,1 milioane de lei.  Amenzile au fost executate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), precizează Consiliul Concurenţei.

Ministrul Alexander Dobrindt a citat Alfa Romeo, Chevrolet, Dacia, Fiat, Hyundai, Jaguar, Jeep, Landrover, Nissan et Suzuki, dar si germanii Opel, Volkswagen, Porsche, Audi si Mercedes si francezii Renault, pe care o sursa guvernamentala ii evocase anterior. Constructorii germani vor rechema in Europa 630.000 de masini, a confirmat el.   Acesta a prezentat rezultatele unei anchete demarate anul trecut dupa dezvaluirile legate de un soft care pacalea emisiile diesel la motoare Volkswagen.  Decizia privind eventuala rechemare a marcilor straine va trebui luata in tarile in care unde marcile avute in vedere au depus cererea de autorizare pentru UE.  Dar niciuna dintre neregulile constatate nu arata aceeasi inselatorie ca cea de la Volkswagen, care si-a echipat motoarele cu un soft pentru a pacali testele de noxe, a subliniat ministrul.  La vehiculele incriminate, sistemul de filtrare a emisiilor poluante este sistematic dezactiva cand temperatura externa coboara sub un anumit prag. Or, in virtutea normelor europene, aceasta procedura nu este autorizata decat pentru a permite evitarea unui accident sau a unor probleme asupra motorului.  Guvernul german a cerut constructorilor sa revada acest mecanism. Dobrindt a cerut de asemenea adaptarea regulilor europene, "pentru a putea face mai bine diferenta intre mecanismele autorizate si cele care nu sunt".  Ca si Germania, alte tari au lansat anchete in urma scandalului Volkswagen. Marea Britanie a ajuns la rezultate similare - nu exista o inselaciune similara celei de la Volkswagen dar se constata frecvent depasiri ale plafoanelor de emisie. In alte tari, precum Italia si Franta, concluziile nu au fost inca anuntate.

Presedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a anuntat deschiderea acestor discutii cand a sosit la Amsterdam, unde participa la o reuniune a celor 19 ministri de Finante din uniunea monetara, alaturi de sefa FMI, Christine Lagarde.
"Chestiunea datoriei este o discutie pe care nu am avut-o inainte (...). Sunt fericit ca putem incepe aceasta dezbatere si e un pas bun inainte", a declarat ministrul olandez al Finantelor.
Discutie despre reducerea datoriei, care atinge aproape 180% din PIB, vine in conditiile in care Grecia si creditorii sai - UE, BCE si FMI - incearca de luni de zile sa ajunga la un acord in privinta reformelor necesare pentru atingerea obiectivelor bugetare.  Singurul lucru pe care l-am convenit pana acum este promisiunea ca, daca grecii se angajeaza complet intr-un program (de reforme), vom analiza masurile necesare in privinta datoriei", a adaugat Dijsselbloem, in fata ziaristilor, referindu-se la acordul incheiat in vara lui 2015 in ceea ce priveste al treilea plan de ajutor, in valoare de 86 miliarde euro.  Sefa FMI a subliniat ca acordul din 2015 "se bazeaza pe doi piloni". "Pe de o parte, trebuie sa existe reforme suficiente si progresam pe acest front, si pe de alta parte trebuie ca datoria greceasca sa fie sustenabila, pe acest front inca nu am inceput discutiile"  FMI a insistat intotdeauna asupra faptului ca, pentru a fi viabil, programul de reforme solicitate Greciei trebuie insotit de o reducere a datoriei. Germania, care a sustinut participarea FMI la programul de sustinere a Greciei, si-a exprimat in repetate randuri opozitia fata de orice reducere a datoriei.  Intrebat despre acest subiect, ministrul german al Finantelor Wolfgang Schauble a declarat: "Acest subiect nu este in prim plan si, inainte de toate, nu trebuie sa ne deturneze atentia de la ceea ce trebuie facut".

Europa a răsuflat uşurată când, în urma unor jocuri politice murdare, Frontul Naţional nu a obţinut victoria în alegerile regionale din Franţa. Expresia "scopul scuză mijloacele" a definit aceste alegeri şi va continua să fie crezul preşedintelui François Hollande până la alegerile generale de anul viitor.

Confruntat cu spectrul real al pierderii fotoliului de la Élysee, preşedintele francez a "instituit" relativ recent o nouă stare de urgenţă, de data aceasta economică, în scopul reducerii şomajului.  "Dacă nu voi avea succes cu reducerea şomajului până la sfârşitul mandatului, credeţi că mă voi prezenta în faţa cetăţenilor în 2017?", îl întreba François Hollande pe reporter, cu ocazia unui interviu televizat din noiembrie 2014. Declaraţia a fost interpretată în presă ca o promisiune a preşedintelui de a nu mai candida pentru un nou mandat. Între timp, Hollande a precizat că promisiunea a fost o "greşeală". Pe fondul stării de urgenţă economică, guvernul de la Paris a venit cu o serie de propuneri, extrem de timide, pentru liberalizarea pieţei muncii, care "funcţionează" pe baza unui Cod al Muncii de peste 2.000 de pagini. A fost anunţat şi un program de stimulare a angajărilor pentru persoa¬nele cu o calificare redusă, a cărui valoare este de 2 miliarde de euro.  Criticile din presa internaţională nu au întârziat să apară. Bloomberg scrie că "starea de urgenţă economică este un non-eveniment", în condiţiile în care "propunerile nu reprezintă decât vechi trucuri utilizate de toate guvernele franceze în ultimele decade", conform opiniilor preluate de agenţia de presă.