Curtea de Apel Bucureşti, la solicitarea Primăriei Sectorului 1, obligă Guvernul României să adopte, în regim de urgenţă, regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.  Instanţa de judecată obligă Ministerul Afacerilor Interne ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, să elaboreze procedura de ridicare a maşinilor oprite/staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice, aşa cum este prevăzută la art. 64 şi art. 97 alin 1 lit. d) şi alin. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2002 republicată. Totodată, Curtea de Apel Bucureşti obligă Guvernul României ca, în termen de 30 de zile de la comunicarea proiectului de reglementare întocmit de Ministerul Afacerilor Interne, să adopte regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar pe partea carosabilă. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. "Primăria Sectorului 1 va solicita Guvernului României şi ministerului de resort să pună în aplicare hotărârea Curţii de Apel şi să adopte regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar. Acest regulament trebuie adoptat în cel mai scurt timp posibil având în vedere importanţa sa pentru decongestionarea traficului şi siguranţa pietonilor", se arată în comunicat. Din data de 25 mai 2015, în Sectorul 1 nu se mai ridică maşinile parcate neregulamentar. Decizia a fost luată de Primăria Sectorului 1 ca urmare a pronunţării hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale. Ca urmare a hotărârii Înaltei Curţi, Primăria Sectorului 1 a chemat în judecată Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Interne solicitând instanţei de judecată să oblige aceste instituţii să adopte regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar. 

Dacă Parlamentul nu va fi mulțumit de activitatea Băncii Naționale a României (BNR) poate demite tot Consiliul de Administrație, potrivit unui proiect de lege depus, ieri, de către senatorul Cristiana Anghel. „În fiecare an BNR prezintă raportul de activitate, iar noi nu trebuia decât să spunem că am luat act de acest raport. Ei bine, dacă proiectul de lege va fi aprobat, în cazul în care nu suntem mulțumiți de activitatea băncii centrale putem schimba conducerea”, a declarat pentru Libertatea, senatorul Cristiana Anghel.  Potrivit propunerii legislative, membrii Consiliului de Administrație al BNR vor fi numiți tot pe 5 ani, dar fără posibilitatea reînnoirii mandatului, ca în prezent. „Nu țin neapărat ca mandatul lor să fie de cinci ani, poate să fie și de nouă ani ca la Curtea Constituțională sau pe șapte ani, pe trei, pe cât se va decide”, a mai afirmat senatorul.

 Cotaţiile petrolului brut au scăzut ieri, pe pieţele externe, după ce, în ziua precedentă, principalii exportatori de profil din lume nu au reuşit să ajungă la un acord privind îngheţarea producţiei la nivelul din ianuarie.  Eşecul negocierilor a fost determinat de tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran, iar acest rezultat al întrunirii dintre marii producători, care a avut loc la Doha (Qatar), a alimentat temerile că principalele state producătoare îşi vor intensifica eforturile de majorare a cotei de piaţă.  Duminică, statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi exportatori s-au întâlnit ca să discute pe marginea îngheţării producţiei de petrol la nivelul din ianuarie, în încercarea de a sprijini preţul ţiţeiului, pe o piaţă suprasaturată. Dar, participanţii nu au reuşit să ajungă la un acord, după ce Arabia Saudită i-a cerut Iranului, ai cărui reprezentanţi nu au venit la Doha, să semneze înţelegerea. Însă, Iranul a exclus îngheţarea producţiei sale. Iranul, care îşi redresează exporturile petroliere după ridicarea sancţiunilor internaţionale (în ianuarie), a exclus orice limitare a producţiei sale înainte să ajungă la nivelul anterior impunerii sancţiunilor. Oficialii de la Teheran cred că ideea alăturării la un acord de îngheţare a producţiei este "ridicolă".
Reprezentantul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a declarat că regatul său nu îşi va diminua producţia dacă alţi producători majori nu îşi iau acelaşi angajament.

Cineva va dezimformeaza foarte grav:Cat timp industria romaneasca a fost capabila sa produca un transportor (SAUR2) care a obtinut certificarile NATO privind protectia (pe banii angajatilor, ca de statul dintr-o data nu a mai avut bani) sa incerci sa cumperi altceva mi se pare o grava subminare a securitatii nationale:

-costul contractului pt. transportoare este intre 2-3 MILIARDE DE EURO + alte MILIARDE mentenanta care se intind pe zeci de ani, daca se importa iar daca s-ar cumpara SAUR2 sau finanteaza progranul TBT undeva sub un miliard cu mentinea ca sute de milioane din acesti bani se intorc la buget prin taxe si impozite plus alte locuri de munca generate in industriea care ar produce pt. SAUR2 sau TBT (pe zeci de ani datorita mentenantiei care uneori este profitabila decat vanzarea);

-cum fondurile pt. buget sunt mici armata nu ar putea importa nici jumatate din nr. celor care ar putea fi achizitionate din tara (SAUR2 sau programul TBT-ul). Ce faci cu restul de soldati ii trimiti pe jos sau in ARO?; -Romania nu are aparare antiaeriana, cum este posibil ca sa fie exportati 2-3 miliarde de euro + probabil inca pe atat in mentenanta pt. trasportoare daca sunt gen PIRANHA, care nu ar avea prea mare importanta pe campul de lupta cand avioanele inamice ar zbura nestingherite si ar face tinte de antrement cu nemaipomenitate transportoare, deci noi oferim inamicilor tinte de 2-3 miliarde in loc sa folosim acesti bani pt. a ne cumpara armament antiaeriam (fara el poti sa ai cele mai bune echipamnete le pierzi rapid)?. Logic ar fi sa se cumpere SAUR2 sau finantat/cumparat TBT-ul iar cu restul de bani, 2 -3 miliarde (plus sutele de milioane care ar revenii la buget prin taxe si impozite), sa se cumpare armanent antiaerian. Asa avem si tranportoare si AA.

Daca nu miroase a ce avem acum, Romania nu mai produce munitie si o importa de la tari care au legaturi stranse cu Rusia, interesant nu?. Oare aceste tari ne vor da munitie in eventualitatea unui conflict?.

Prim-vicepreşedintele Lukoil, Vladimir Nekrasov, i-a transmis ministrului român al Energiei, Victor Grigorescu, că Lukoil va continua lucrările de explorare în perimetrul Trident din Marea Neagră, unde evaluările preliminare arată prezenţa unor zăcăminte de gaze ce depăşesc 32 de miliarde de metri cubi, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.  Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, s-a întâlnit, ieri, cu Vladimir I. Nekrasov, prim-vicepreşedinte al Companiei ruse Lukoil, aflat într-o vizită de lucru în România. În cadrul discuţiilor au fost abordate teme legate de producţia şi activitatea curentă a companiei Lukoil, investiţiile necesare pentru eficienţa energetică şi de mediu, precum şi perspectivele de dezvoltare viitoare ale Rafinariei Lukoil din Ploieşti. "Oficialul rus a prezentat şi o parte din programele viitoare ale companiei în România, punând accent pe continuarea activităţilor de explorare în cadrul Consorţiului din care mai fac parte firma americană PanAtlantic şi Romgaz a zăcământului de gaze Lira din perimetrul Trident din Marea Neagră, conform contractului de concesiune existent. În baza evaluărilor preliminare, rezervele de gaze evidenţiate până în prezent depăşesc 32 miliarde m.c., iar cercetările vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni", se arată în comunicat. Ministrul Victor Grigorescu a prezentat acţiunile întreprinse de Ministerul Energiei pe linia reactualizării Strategiei Energetice a României şi a subliniat atenţia pe care o acordă evaluării resurselor energetic, în care un rol important îl pot avea posibilele rezerve de hidrocarburi din Marea Neagră. 

 Banca Centrală Europeană analizează modul în care poate renunţa la bancnota de 500 de euro, dar încă nu a luat o decizie, transmite Bloomberg. Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat, în februarie, că autorităţile examinează controversata bancnotă de 500 de euro, în contextul îngrijorărilor că ar facilita activităţile infracţionale şi finanţarea teroriştilor. Doris Schneeberger, şefa diviziei de management valutar, a afirmat că momentan BCE analizează detaliile tehnice legate de scoaterea din uz a bancnotei. "Nu am decis încă ce vom face. Cred că oamenii încă folosesc bancnota de 500 de euro şi încă au încredere în ea, dar vedem că cererea se diminuează", a declarat Schneeberger la Paris, mai scrie Bloomberg.