"Avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor- separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite-  deciziile vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior", se arata in Raportul publicat joi de BNR.  "Ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent", se mai spune in Raport.

O decizie in sensul integrarii, care parea evidenta in urma cu cativa ani, a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro. Totusi, considera autorii documentului, punand in balanta argumentele economico-financiare, geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat.  "Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea eurozonei nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara. Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative. "Devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: (i) de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau (ii) de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica", mai spun autorii Raportului BNR.

Sediul central al bancii Societe Generale, situat in cartierul La Defense din Paris, a fost perchezitionat, martea trecuta, de reprezentanti ai Oficiului central de lupta impotriva infractiunilor financiare si fiscale, in urma dezvaluirilor din scandalul Panama Papers. Banca franceza este vizata in scandal dupa ce ar fi deschis aproape 1.000 de societati offshore prin intermediul firmei panameze de avocatura Mossack Fonseca, sustin surse judiciare franceze, citate de AFP....

Perchezitiile de marti au avut loc in cadrul unei anchete preliminare privind "frauda fiscala agravata", ancheta demarata de Parchetul francez.  Cotidianul francez Le Monde a scris ca Societe Generale ar ocupa locul al patrulea in clasamentul bancilor care au creat cele mai multe societati offshore prin intermediul cabinetului panamez de avocatura Mossack Fonseca, dupa HSBC, UBS si Credit Suisse. Le Monde a scris ca Societe Generale ar detine 979 de societati offshore create prin intermediul cabinetului de avocatura Mossack Fonseca.  Societe Generale s-a mai aflat in centrul unui imens scandal in anul 2008, cand banca a descoperit o frauda de 4,9 miliarde de euro cauzata de un trader al institutiei.

Guvernul federal german a pus pe masă 6 miliarde de euro pentru găzduirea refugia­ţilor. Cancelaria are mai multe motive pentru a fi generoasă, unele evident politice, altele economice, scrie publicaţia franceză La Tribune. Generozitatea germană faţă de refugiaţi nu se dezminte. La o reuniune de criză la care au participat cele trei partide de coaliţie (conservatoarea Uniune Creştin-Democrată, bavareza Uniune Creştin-Socială şi Partidul Social Democrat), guvernul federal a anunţat că pune la dispoziţia landurilor, pentru 2016, 3 miliarde de euro pentru gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi că alocă încă 3 miliarde de euro pentru sine. Un plan de 6 miliarde de euro nu este deloc nesemnificativ deoarece reprezintă aproape 60% din cheltuielile suplimentare prevăzute iniţial pentru bugetul federal pe 2016. Această criză a refugiaţilor devine astfel principala forţă care face ca Germania să cheltuiască mai mult. Iar aceasta este o veste bună pentru întreaga Europă, chiar dacă sumele puse pe masă nu vor avea un impact macroeconomic de amploare.  Cheltuielile vin de la un stat criticat că investeşte prea puţin, chiar şi de federaţiile patronale. Cheltuielile suplimentare sunt deci un semn pozitiv.

"Banco Santander" SA, cel mai mare grup bancar spaniol, intenţionează să închidă aproximativ 450 de sucursale mici din ţara sa de origine, în acest an, ca parte a programului de restructurare, conform unei note interne lansate de conducerea instituţiei, obţinută de agenţia Reuters. Sucursalele afectate reprezintă aproximativ 13% din cele 3.467 de agenţii pe care le are banca în Spania.  Măsura priveşte în special agenţiile care au între unu şi trei angajaţi. Pe de altă parte, "Santander" va moderniza alte aproximativ 350 de agenţii mai mari, urmând să le doteze cu ATM-uri moderne. În nota transmisă salariaţilor, directorul executiv al băncii, Jose Antonio Alvarez, a declarat: "În mod inevitabil, aceste măsuri vor duce la reducerea numărului angajaţilor din centrul corporate şi Santander Spania. Transformarea implică luarea de decizii dificile, dar este esenţial să ne asigurăm locul de lider în anii care vin". Potrivit sindicaliştilor, planul de restructurare va fi luat în discuţie cu lucrătorii, săptămâna aceasta. Ziarul Expansion scrie, fără să citeze sursa informaţiei, că aproape 1.000 de salariaţi "Santander" din cei peste 30.000 din Spania ar putea fi afectaţi de închiderea sucursalelor şi schimbările din centrul corporate. Luna trecută, "Banco Santander" SA a anunţat că va majora dividendul cu 5% în 2016, la 0,21 euro/acţiune, de la 0,20 euro, cât plăteşte pentru 2015. Ana Botin, preşedintele băncii (foto), a declarat recent că vrea să utilizeze profitul realizat în 2015 pentru acordarea unei proporţii mai mari din dividend în numerar şi pentru consolidarea capitalului instituţiei, respectiv pentru creşterea creditării.

Grecia a cerut sâmbătă FMI "explicaţii" după publicarea de către Wikileaks a unui document asupra negocierilor dintre Atena şi creditorii ei, în care reprezentanţii Fondului evocă un posibil default al ţării, relatează AFP, citată de Agerpres.  "Guvernul grec cere explicaţii FMI pentru a şti dacă... un default al Greciei, cu puţin timp înaintea referendumului (asupra menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană), este poziţia oficială a Fondului", a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului Olga Gherovassili într-un comunicat. La scurt timp după aceea, biroul prim-ministrului Alexis Tsipras a anunţat că el va evoca această problemă cu şefa FMI şi liderii europeni. "Prim-ministrul va trimite imediat o scrisoare oficială Christinei Lagarde cu privire la acest subiect", a declarat biroul lui Tsipras. "Noi nu comentăm asupra unor scurgeri (de informaţii) sau presupuse rapoarte legate de discuţii interne", a reacţionat la rândul său FMI într-un comunicat prin e-mail.  "Am indicat clar ceea ce credem că este necesar pentru găsirea unei soluţii durabile la problemele economice cu care se confruntă Grecia", o soluţie "care să pună Grecia pe o traiectorie de creştere durabilă, susţinută de o serie de reforme credibile însoţite de reducerea datoriilor de la partenerii ei europeni", a adăugat FMI.  Sâmbătă mai devreme, Wikileaks a publicat ceea ce organizaţia prezintă a fi o transcriere a unei conferinţe telefonice ce a avut loc la 19 martie mai ales între Poul Thomsen, şeful departamentului Europa al Fondului, şi Delia Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Grecia  Ei discută despre strategia ce trebuie adoptată în negocieri, în timp ce FMI încă nu şi-a dat acordul la ultimul plan de ajutor pentru Atena, discuţiile împiedicându-se în special asupra reformei pensiilor şi reformei fiscale. Plângându-se de ritmul lent al discuţiilor şi diferenţele dintre previziunile economice pentru Grecia ale europenilor şi cele ale FMI, Thomsen întreabă: "Cum se va ajunge atunci la o decizie? În trecut, a fost luată numai o dată decizia şi a fost atunci când ei (grecii) duceau serios lipsă de bani intraţi în default"(incapacitate de plată, n.r.).

Eforturile depuse de băncile centrale pentru a-şi deprecia monedele eşuează, ceea ce ridică noi îngrijorări legate de abilitatea autorităţilor de reglementare de a ţine sub control pieţele financiare, scrie Wall Street Journal.  Acesta a fost cazul Japoniei joi, când dolarul a scăzut cu 1,1% faţă de yen. În ciuda eforturilor Băncii Japoniei de a-şi deprecia moneda şi de a impulsiona economia cu dobânzi negative, yenul a crescut cu 8% de la începutul anului şi este la cel mai puternic nivel faţă de dolar din octombrie 2014.  Băncile centrale europene au probleme similare în încercarea de a ţine sub control aprecierea euro şi a altor valute.  Aceste dificultăţi ne aduc aminte de perioada lungă de dobânzi extrem de scăzute, ca răspuns la criza financiară din 2008, şi cum acestea au creat o distorsiune în piaţă care ar putea fi dificil de controlat de bancheri.