"Banco Santander" SA, cel mai mare grup bancar spaniol, intenţionează să închidă aproximativ 450 de sucursale mici din ţara sa de origine, în acest an, ca parte a programului de restructurare, conform unei note interne lansate de conducerea instituţiei, obţinută de agenţia Reuters. Sucursalele afectate reprezintă aproximativ 13% din cele 3.467 de agenţii pe care le are banca în Spania.  Măsura priveşte în special agenţiile care au între unu şi trei angajaţi. Pe de altă parte, "Santander" va moderniza alte aproximativ 350 de agenţii mai mari, urmând să le doteze cu ATM-uri moderne. În nota transmisă salariaţilor, directorul executiv al băncii, Jose Antonio Alvarez, a declarat: "În mod inevitabil, aceste măsuri vor duce la reducerea numărului angajaţilor din centrul corporate şi Santander Spania. Transformarea implică luarea de decizii dificile, dar este esenţial să ne asigurăm locul de lider în anii care vin". Potrivit sindicaliştilor, planul de restructurare va fi luat în discuţie cu lucrătorii, săptămâna aceasta. Ziarul Expansion scrie, fără să citeze sursa informaţiei, că aproape 1.000 de salariaţi "Santander" din cei peste 30.000 din Spania ar putea fi afectaţi de închiderea sucursalelor şi schimbările din centrul corporate. Luna trecută, "Banco Santander" SA a anunţat că va majora dividendul cu 5% în 2016, la 0,21 euro/acţiune, de la 0,20 euro, cât plăteşte pentru 2015. Ana Botin, preşedintele băncii (foto), a declarat recent că vrea să utilizeze profitul realizat în 2015 pentru acordarea unei proporţii mai mari din dividend în numerar şi pentru consolidarea capitalului instituţiei, respectiv pentru creşterea creditării.

Grecia a cerut sâmbătă FMI "explicaţii" după publicarea de către Wikileaks a unui document asupra negocierilor dintre Atena şi creditorii ei, în care reprezentanţii Fondului evocă un posibil default al ţării, relatează AFP, citată de Agerpres.  "Guvernul grec cere explicaţii FMI pentru a şti dacă... un default al Greciei, cu puţin timp înaintea referendumului (asupra menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană), este poziţia oficială a Fondului", a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului Olga Gherovassili într-un comunicat. La scurt timp după aceea, biroul prim-ministrului Alexis Tsipras a anunţat că el va evoca această problemă cu şefa FMI şi liderii europeni. "Prim-ministrul va trimite imediat o scrisoare oficială Christinei Lagarde cu privire la acest subiect", a declarat biroul lui Tsipras. "Noi nu comentăm asupra unor scurgeri (de informaţii) sau presupuse rapoarte legate de discuţii interne", a reacţionat la rândul său FMI într-un comunicat prin e-mail.  "Am indicat clar ceea ce credem că este necesar pentru găsirea unei soluţii durabile la problemele economice cu care se confruntă Grecia", o soluţie "care să pună Grecia pe o traiectorie de creştere durabilă, susţinută de o serie de reforme credibile însoţite de reducerea datoriilor de la partenerii ei europeni", a adăugat FMI.  Sâmbătă mai devreme, Wikileaks a publicat ceea ce organizaţia prezintă a fi o transcriere a unei conferinţe telefonice ce a avut loc la 19 martie mai ales între Poul Thomsen, şeful departamentului Europa al Fondului, şi Delia Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Grecia  Ei discută despre strategia ce trebuie adoptată în negocieri, în timp ce FMI încă nu şi-a dat acordul la ultimul plan de ajutor pentru Atena, discuţiile împiedicându-se în special asupra reformei pensiilor şi reformei fiscale. Plângându-se de ritmul lent al discuţiilor şi diferenţele dintre previziunile economice pentru Grecia ale europenilor şi cele ale FMI, Thomsen întreabă: "Cum se va ajunge atunci la o decizie? În trecut, a fost luată numai o dată decizia şi a fost atunci când ei (grecii) duceau serios lipsă de bani intraţi în default"(incapacitate de plată, n.r.).

Eforturile depuse de băncile centrale pentru a-şi deprecia monedele eşuează, ceea ce ridică noi îngrijorări legate de abilitatea autorităţilor de reglementare de a ţine sub control pieţele financiare, scrie Wall Street Journal.  Acesta a fost cazul Japoniei joi, când dolarul a scăzut cu 1,1% faţă de yen. În ciuda eforturilor Băncii Japoniei de a-şi deprecia moneda şi de a impulsiona economia cu dobânzi negative, yenul a crescut cu 8% de la începutul anului şi este la cel mai puternic nivel faţă de dolar din octombrie 2014.  Băncile centrale europene au probleme similare în încercarea de a ţine sub control aprecierea euro şi a altor valute.  Aceste dificultăţi ne aduc aminte de perioada lungă de dobânzi extrem de scăzute, ca răspuns la criza financiară din 2008, şi cum acestea au creat o distorsiune în piaţă care ar putea fi dificil de controlat de bancheri.  

 Banca Centrală Europeană (BCE) nu va reduce dobânzile până la un nivel "absurd" în teritoriu negativ, declară Benoit Coeure, membru în board-ul executiv al instituţiei, adău¬gând că dobânzile negative nu reprezintă un instrument de politică principal al BCE, chiar dacă nu pot fi excluse tăieri viitoare.  Coeure a declarat, citat de cotidianul Politico: "Deşi ratele negative ar putea reduce profitabilitatea băncilor, creditorii şi-au majorat, de fapt, marjele de dobândă anul trecut, când dobânda la depozite era deja negativă. Băncile ar trebui să se simtă încurajate de cele mai recente măsuri ale BCE". Reprezentantul instituţiei a menţionat: "Băncile ştiu că noi nu vom duce dobânzile la un nivel absurd în teritoriu negativ. Dar, nu putem exclude niciodată măsuri viitoare. Acest lucru nu ar fi credibil".  Coeure a subliniat că dobânzile negative nu sunt un instrument de bază al BCE, ele doar sprijină politica instituţiei, per ansamblu. Amintim că, luna aceasta, Peter Praet, alt membru al conducerii BCE, a declarat că instituţia poate să reducă din nou dobânzile, dacă relansarea economică a zonei euro nu va accelera. "Dobânzile nu au atins încă limita minimă", a afirmat Praet

Programul-cadru de emisiuni titluri de stat "Medium Term Notes" va fi extins cu două miliarde euro, de la 18 miliarde euro la 20 miliarde euro, pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2016 - 2017, informează un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP) trimis redacţiei. MFP a publicat, pentru consultare, pe site-ul propriu, proiectul de Hotărâre privind modificarea HG nr. 1264/2010 pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes".  Potrivit sursei citate, programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentaţii contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.  MFP precizează că urmăreşte continuarea unor politici de finanţare predictibile şi transparente, care să asigure creşterea sustenabilităţii datoriei publice şi să conducă la reducerea costurilor pe termen mediu şi lung. În contextul implementării planului anual de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, pentru 2016 MFP are în vedere emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro (echivalent).   "Până în prezent, au fost emise pe pieţele externe euroobligaţiuni de 1,25 miliarde de euro. Între 1,75 - 2 miliarde de euro se vor atrage de pe pieţele externe până la finalul acestui an. După rambursarea celor 1,5 miliarde de euro, contravaloarea euroobligaţiunilor scadente în iunie 2016, valoarea disponibilă din Programul MTN în cadrul căreia pot fi emise euroobligaţiuni va ajunge la 3,2 miliarde de euro. În prezent, pentru 2017 se estimează un necesar de finanţare de pe pieţele externe între 2,7 miliarde euro şi 3 miliarde de euro. În concluzie, pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2016 - 2017 se impune majorarea valorii Programului MTN cu aproximativ 2 miliarde euro", se mai arată în comunicat. 

Mult timp impasibil, Draghi a ripostat joi atacurilor germane. Lipsa de actiune a BCE, respectiv o politica "nu la tot", arconduce la o "deflatie dezastruoasa", a explicat el. Acesta, care se exprima de obicei exclusiv in engleza in cursul traditionalelor sale conferinte de presa, a pronuntat expresia in germana ("nein zu allem").  Pentru cotidianul spaniol El Pais, "mesajul codificat al Berlinului" a fost joi "semnalul cel mai important al BCE".  "Nu trebuie sa uitam ca BCE are ca misiune conducerea unei politici monetare pentru intreaga zona euro, nu doar pentru Germania", recunoaste Marcel Fratzscher, presedintele institutului german DIW.  Dar "noi suntem in continuare intr-o logica a statelor nationale si fiecare incearca sa vada: 'ce inseamna toate astea pentru mine'", arata Klude.
Iar germanii nu sunt singurii ingrijorati. Presa olandeza foloseste acelasi ton in ceea ce priveste soarte economisirilor, iar in Finlanda tabloidul Ila-Sanomat critica o politica ce permite Italiei sa "supravietuiasca cu muntele sau de datorii" in timp ce economia finlandeza "sufera".