Banca Centrală Europeană (BCE) nu va reduce dobânzile până la un nivel "absurd" în teritoriu negativ, declară Benoit Coeure, membru în board-ul executiv al instituţiei, adău¬gând că dobânzile negative nu reprezintă un instrument de politică principal al BCE, chiar dacă nu pot fi excluse tăieri viitoare.  Coeure a declarat, citat de cotidianul Politico: "Deşi ratele negative ar putea reduce profitabilitatea băncilor, creditorii şi-au majorat, de fapt, marjele de dobândă anul trecut, când dobânda la depozite era deja negativă. Băncile ar trebui să se simtă încurajate de cele mai recente măsuri ale BCE". Reprezentantul instituţiei a menţionat: "Băncile ştiu că noi nu vom duce dobânzile la un nivel absurd în teritoriu negativ. Dar, nu putem exclude niciodată măsuri viitoare. Acest lucru nu ar fi credibil".  Coeure a subliniat că dobânzile negative nu sunt un instrument de bază al BCE, ele doar sprijină politica instituţiei, per ansamblu. Amintim că, luna aceasta, Peter Praet, alt membru al conducerii BCE, a declarat că instituţia poate să reducă din nou dobânzile, dacă relansarea economică a zonei euro nu va accelera. "Dobânzile nu au atins încă limita minimă", a afirmat Praet

Programul-cadru de emisiuni titluri de stat "Medium Term Notes" va fi extins cu două miliarde euro, de la 18 miliarde euro la 20 miliarde euro, pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2016 - 2017, informează un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP) trimis redacţiei. MFP a publicat, pentru consultare, pe site-ul propriu, proiectul de Hotărâre privind modificarea HG nr. 1264/2010 pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes".  Potrivit sursei citate, programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentaţii contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.  MFP precizează că urmăreşte continuarea unor politici de finanţare predictibile şi transparente, care să asigure creşterea sustenabilităţii datoriei publice şi să conducă la reducerea costurilor pe termen mediu şi lung. În contextul implementării planului anual de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, pentru 2016 MFP are în vedere emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro (echivalent).   "Până în prezent, au fost emise pe pieţele externe euroobligaţiuni de 1,25 miliarde de euro. Între 1,75 - 2 miliarde de euro se vor atrage de pe pieţele externe până la finalul acestui an. După rambursarea celor 1,5 miliarde de euro, contravaloarea euroobligaţiunilor scadente în iunie 2016, valoarea disponibilă din Programul MTN în cadrul căreia pot fi emise euroobligaţiuni va ajunge la 3,2 miliarde de euro. În prezent, pentru 2017 se estimează un necesar de finanţare de pe pieţele externe între 2,7 miliarde euro şi 3 miliarde de euro. În concluzie, pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2016 - 2017 se impune majorarea valorii Programului MTN cu aproximativ 2 miliarde euro", se mai arată în comunicat. 

Mult timp impasibil, Draghi a ripostat joi atacurilor germane. Lipsa de actiune a BCE, respectiv o politica "nu la tot", arconduce la o "deflatie dezastruoasa", a explicat el. Acesta, care se exprima de obicei exclusiv in engleza in cursul traditionalelor sale conferinte de presa, a pronuntat expresia in germana ("nein zu allem").  Pentru cotidianul spaniol El Pais, "mesajul codificat al Berlinului" a fost joi "semnalul cel mai important al BCE".  "Nu trebuie sa uitam ca BCE are ca misiune conducerea unei politici monetare pentru intreaga zona euro, nu doar pentru Germania", recunoaste Marcel Fratzscher, presedintele institutului german DIW.  Dar "noi suntem in continuare intr-o logica a statelor nationale si fiecare incearca sa vada: 'ce inseamna toate astea pentru mine'", arata Klude.
Iar germanii nu sunt singurii ingrijorati. Presa olandeza foloseste acelasi ton in ceea ce priveste soarte economisirilor, iar in Finlanda tabloidul Ila-Sanomat critica o politica ce permite Italiei sa "supravietuiasca cu muntele sau de datorii" in timp ce economia finlandeza "sufera".

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă autorităţilor din România adoptarea cât mai rapidă a legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat şi stabilirea unei liste cu potenţiale listări la bursă sau privatizări, a declarat, luni, şeful misiunii FMI în România Reza Baqir, la finalul misiunii în România.

"Misiunea recomandă adoptarea şi implementarea rapidă a legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative la companiile de stat. De asemenea, recomandăm restructurarea masivă a companiilor de stat aflate într-o situaţie financiară îngrozitoare şi stabilirea unei liste de potenţiale companii care pot fi listate la bursă sau privatizate", a explicat reprezentantul FMI, într-o conferinţă de presă.  Potrivit sursei citate, aceste reforme vor ajuta la îmbunătăţirea managementului profesionist în aceste companii, la alocarea mai eficientă a resurselor, la creşterea profitabilităţii, la transferuri mai mici de bani dinspre buget şi la limitarea datoriilor statului. În plus, reprezentanţii misiunii au apreciat eforturile autorităţilor în lupta împotriva corupţiei şi le încurajează să continue în acelaşi ritm. "Îmbunătăţirea guvernanţei şi lupta împotriva corupţiei nu sunt doar chestiuni economico-sociale cheie, ci sunt cruciale şi din perspectivă macroeconomică. Reducerea corupţiei va ajuta la combaterea evaziunii fiscale şi va reduce pierderile din banii contribuabililor. De asemenea, va ajuta la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi va duce la atragerea investitorilor străini", a adăugat oficialul FMI.

Demnitarii și vizitatorii kazahi își vor lăsa telefoanele mobile la intrarea clădirilor guvernamentale începând cu 31 martie pentru a preveni scurgerile de informații clasificate, după cum se arată într-un document divulgat presei, scrie Reuters.  "Au fost înregistrate cazuri din ce în ce mai frecvente de scurgere a informațiilor confidențiale prin intermediul aplicației WhatsApp", se arată în documentul divulgat presei, prin care oficialii statului sunt instruiți să prevină scurgerile de informații prin folosirea unor telefoane de bază, fără camere, aplicații mobile sau acces la internet, conform news.ro.  Scurgerile de informații în Kazahstan sunt destul de frecvente, după cum demostrează și documentul despre divulgarea informațiilor confidențiale, care a apărut însă imediat în presa kazahă. Documentele divulgate privesc tot felul de informații, de la planuri de privatizare și modificări ale bugetelor companiilor de stat, care pot duce la devalorizarea acestora, până la videoclipuri și imagini elocvente de la locurile crimelor.

Calmul fragil de pe pietele financiare mondiale ar putea fi linistea dinaintea unei furtuni care mocneste de mult timp, in conditiile in care investitorii se tem ca bancile centrale au ramas fara munitie in fata unei cresteri economice dezamagitoare si a unei inflatii care refuza de decoleze, avertizeaza Banca Reglementelor Internationale, in raportul sau anual, scrie The Guardian.  "Anul 2016 a inceput cu unul dintre cele mai proaste valuri de lichidari observate vreodata", a afirmat Claudio Borio, seful departamentului monetar si economic al BRI, o institutie considerata drept "banca centrala a bancilor centrale", potrivit comentariilor care insotesc raportul institutiei, arata publicatia elvetiana Le Temps.  In conditiile in care investitorii digerau ridicarea dobanzii de interventie anuntata de banca centrala americana Federal Reserve la jumatatea lui decembrie, pietele au suferit turbulente puternice doua saptamani mai tarziu, pe fondul semnalelor de incetinire venite din China, care au starnit temeri legate de o fragilitate mai generala a economiilor emergente.  Aceasta prima faza de turbulente a fost urmata de un al doilea val, in februarie, "mai scurt, dar poate mai preocupant", motivat de aceasta data de ingrijorarile legate de sanatatea bancilor. Nelinistea a mai crescut cu un grad dupa ce banca Japoniei a decis la randul ei sa impuna dobanzi negative.