"În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani", a declarat un oficial din cadrul Executivului UE citat de site-ul agenţiei ANSA.  Conform altor surse europene, citate de site-ul TGcom.it, Comisia Europeană ar putea propune oficial suspendarea Schengen cu ocazia viitorului summit al Consiliului European.  Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în contextul crizei imigraţiei.  Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau zilele trecute că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.  "Avem la dispoziţie două luni pentru a aduce sub control situaţia imigraţiei: Consiliul European din martie va fi ultima ocazie de a verifica funcţionarea strategiei noastre. Altfel, ne vom confrunta cu o criză precum prăbuşirea Schengen", declara Donald Tusk.  Preocupări similare a exprimat şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. "În acest moment, există risc asupra Schengen, mâine vor apărea întrebări referitoare la necesitatea de a avea o monedă comună: Uniunea Europeană este ameninţată la bază, iar noi abia dacă ne dăm seama de acest lucru", a spus Juncker. Jean-Claude Juncker avertiza că cetăţenii Uniunii Europene vor găsi mai greu locuri de muncă, iar economia comunitară va avea de suferit în cazul în care Spaţiul Schengen s-ar destrăma din cauza crizei imigraţiei. La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro.

La finele săptămânii trecute, România a înregistrat un vârf de consum de gaze naturale, din cauza temperaturilor extrem de scăzute. Potrivit ministrului Energiei, Victor Grigorescu, românii au consumat în această perioadă 62 de milioane de metri cubi pe zi. Într-o zi normală de iarnă, consumul se situează în jurul valorii de 50 de milioane de metri cubi.  (sursa RL).  Exxon a investit acolo 1,3 miliarde de euro și a săpat șapte sonde. Nimeni pe lumea asta nu ar duce la capăt un astfel de program de investiții dacă nu ar fi confirmat deja potențialul acelei zone, unde se estimează peste 100 de miliarde de metri cubi”, a spus Iancu, în cadrul unei conferințe pe tema cogenerării și eficienței sistemului de termoficare, anunţă Agerpres.   Acesta a precizat că, în cadrul discuțiilor de la summitul COP 21 de la Paris, concluziile au propulsat gazul natural drept combustibil al viitorului, în condițiile în care cărbunele și petrolul sunt mult mai poluante. „Ca element de noutate, discuțiile de la Paris impun un plan de acțiune, în cadrul căruia marii perdanți sunt cărbunele și petrolul, iar regele resurselor devine gazul natural”, a adăugat deputatul.Compania românească OMV Petrom și americanii de la ExxonMobil explorează o zonă de mare adâncime în apele românești ale Mării Negre, parteneriat care a început în 2008. În 2012, cele două companii au anunțat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun. Potrivit informațiilor publicate până acum de OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale care se estimează a fi de 42 până la 84 de miliarde de metri cubi.  Totodată, Iancu a amintit că, în apropierea perimetrului explorat de Exxon și Petrom, Lukoil a confirmat un alt zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi. România a importat zilele trecute gaze din Rusia la un preț mai mic decât cel al gazelor din producția internă, în condițiile în care, anii trecuți, prețul de import era de 530 de dolari pe mia de metri cubi (mai mult decât dublu față de cel autohton – n.r.), a declarat Iulian Iancu.  „Zilele trecute, când a fost ger, am avut o surpriză foarte mare să constatat că am importat 5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, în vârf de consum, la un preț sub cel de producție internă, față de 530 de dolari pe mia de metri cubi, cât plăteam pe vremuri”, a spus Iancu. (Sursa Agerpress)

Un eminent psihiatru german susține că Angela Merkel suferă de narcisism. În plus, încăpățânarea cancelarului german, care refuză să intervină în oprirea valului catastrofal de imigranți, ar indica o tulburare psihică severă.  Doar în 2015, în Germania au pătruns 1,1 milioane de imigranți, în contextul în care Angela Merkel a declarat că Germania deschide granițele pentru imigranții și refugiații din toată lumea. Situația a scăpat de sub control, dovadă stând și scandaloasele agresiuni sexuale de la Koln, dar  mai ales recenta declarație a autorităților germane cu privire la pierderea urmei a aproximativ 600.000 de persoane refugiate.  Potrivit evz.ro, psihiatrul german Hans-Joachim Maaz este de părere că Angela Merkel este atât de hotărâtă să nu-și recunoască eșecul produs de politica sa imigraționistă încât în momentul de față "contactul domniei sale cu realitatea pare complet pierdut". Specialistul în psihiatrie o descrie drept tipul performerului absolut gata să depășească orice limită pentru a obține validarea necesară, în condițiile unui respect de sine extrem de scăzut. Performerii, oamenii care vor să aibă succes cu orice preț în cariera lor, se hrănesc cu elogii și duc o luptă acerbă împotriva criticilor, mai spune doctorul Maaz, citat de Breitbart. Decizia de a deschide frontierele Germaniei a fost una emoțională iar aprecierea internațională care a venit după acest gest umanitar nu a făcut decât să-i hrănească narcisismul. În realitatea, spune dr. Maaz, pentru un ochi avizat doamna Merkel a arătat că nu este un lider autentic, care ia decizii dificile, dar raționale, ci unul care reacționează emoțional. Această imagine a generozității, a mamei răniților, este una mult distorsionată și tocmai din acest motiv, Angelei Merkel îi este atât de greu să recunoască că "marele său gest umanitar a fost de fapt" o mutare greșită care ar putea afecta Germania pe termen lung. Dr Maaz spune că, de regulă, performerii nu sunt imuni la critici, așa cum poate părea la prima vedere. Din contră, specialistul german este convins că în cazul Angelei Merkel "o prăbușire psihică și psihosomatică este iminentă" în viitorul apropiat.

Virusul Zika, virusul care speria o planetă întreagă după epidemia pornită în America Latină, a fost depistat și în Germania. Cinci cazuri de febră Zika au fost înregistrate în Germania în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016, a anunţat, vineri, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii german, potrivit agenţiei de presă Reuters, conform Mediafax. PUBLICITATE Cele cinci persoane care au fost diagnosticate cu febră Zika au vizitat America Latină şi insulele Caraibe în ultimele luni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania. Institutul Robert Koch, care este responsabil de controlarea şi prevenirea bolilor în Germania, a confirmat joi pentru site-ul thelocal.de că doi germani care s-au întors din Haiti au fost diagnosticaţi cu virusul Zika. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, un pacient din Bavaria "a petrecut ceva timp pe insula Martinica la începutul lunii ianuarie, dar se simte mai bine de atunci", relatează BBC News online.

 State membre ale Uniunii Europene au cerut astăzi Comisiei Europene să pregătească extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spaţiului Schengen pentru un termen de până la doi ani, în contextul crizei extracomunitarilor, afirmă ministrul olandez al Imigraţiei, Klaas Dijkhoff, potrivit Reuters. "În momentul de faţă, reinstaurarea controalelor temporare la frontiere poate fi pentru cel mult şase luni. Dar, valul fără precedent de solicitanţi de azil, care a forţat state membre să ia măsuri la graniţele naţionale, nu dă semne de scădere", a declarat Klaas Dijkhoff, coordonatorul reuniunii informale a miniştrilor europeni de Interne desfăşurată luni la Amsterdam. "În această situaţie, unele state membre au cerut Comisiei Europene să pregătească un cadru legal şi practic pentru prelungirea măsurilor temporare la frontiere până la doi ani", a adăugat ministrul olandez al imigraţiei, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  Potrivit Mediafax, Austria a propus vineri suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia, pledând, alături de Germania, Belgia, Suedia şi Danemarca pentru reintroducerea controalelor temporare în spaţiul de liberă circulaţie, pentru oprirea imigraţiei.  Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau săptămâna trecută că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.  La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a atras atenţia că o eventuală suspendare a Spaţiului Schengen va pune în pericol proiectul Uniunii Europene. 

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat Europa în privinţa dificultăţilor economice provocate de criza refugiaţilor şi a cerut autorităţilor să facă eforturi mai susţinute pentru asimilarea migranţilor, informează AFP.  Avalanşa de refugiaţi reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbţie a pieţei muncii din UE şi testează sistemele politice, se arată în ediţia revizuită a raportului "World Economic Outlook", publicată astăzi de FMI.  "Acţiuni politice pentru sprijinirea integrării migranţilor pe piaţa forţei de muncă sunt decisive pentru atenuarea temerilor privind excluziunea socială şi costurile fiscale pe termen lung. Eforturile pentru sprijinirea integrării migranţilor ar putea debloca beneficiile economice pe termen lung de pe urma fluxului de refugiaţi", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.  Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creşterea iar ministerele de Finanţe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiţii acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiaţi pune presiuni asupra Uniunii Europene fiind necesar să se asigure că migranţii îşi vor găsi un loc de muncă.