Statele membre UE au acceptat marți propunerea Comisiei Europene (CE) de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte de infrastructură energetică transeuropene, anunță CE. Din această sumă, Transgaz va primi 179,3 milioane de euro pentru dezvoltarea pe teritoriul României a unei conducte de gaze care va lega România de Bulgaria și Ungaria, parte din gazoductul BRUA, destinat a ajunge în Austria.  Din cele 15 proiecte selectate de Comisie, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar cumulat de 207 milioane de euro) și 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor total de 10 milioane de euro). Împărțite pe alte considerente, din cele 15 proiecte, doar două sunt lucrări de construcție, cu finanțarea totală de 188 de milioane de euro. Celelalte 29 de milioane de euro vor asigura necesarul de finanțare pentru componenta de studii și analize pentru 13 proiecte.  “Cu această finanțare vom ajuta la asigurarea livrărilor și vom integra pe deplin piața energetică europeană prin conectarea rețelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea rețelelor noastre energetice pentru a aduce orice țară în continuare izolată în piața energetică europeană”, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.  În total, pentru perioada 2014-2020, au fost alocate 5,35 miliarde de euro pentru infrastructura energetică trans-europeană în contul Proiectele de Interes Comun.

BCE urmează să analizeze în primăvară şi "parametrii tehnici" ai programului de achiziţii de active.  Analiştii au afirmat că BCE ar putea regla programul de achiziţii de active pentru a elimina perturbările pe care le produce pe unele pieţe mai mici, precum cea a obligaţiunilor garantate.  În cazul în care perspectivele pentru inflaţie şi creşterea economică globală continuă să se înrăutăţească, BCE ar putea utiliza această analiză pentru a aduce programului modificări mai importante, precum creşterea achiziţiilor lunare sau extinderea gamei de active care pot fi cumpărate, au afirmat analiştii.  Declaraţia lui Draghi a cauzat rapid deprecierea euro în raport cu dolarul şi au susţinut pieţele de capital din Europa.  Pieţele financiare au fost dezamăgite de ultima extindere, anunţată în decembrie, a programului de achiziţie de active al BCE, iar analiştii au considerat că banca centrală ar putea autoriza noi măsuri de sprijin dacă situaţia economică se înrăutăţeşte.  Draghi a afirmat, în discursul susţinut în deschiderea conferinţei de presă, că recentele turbulenţe de pe pieţele financiare au amplificat riscurile privind atingerea ţintei de inflaţie de către banca centrală.  "Cred că se apropie şi mai mult de o posibilă schimbare în martie. Consider că este şi mai probabil să vedem o reducere mai puternică a dobânzii", a declarat şeful diviziei de strategie pentru piaţa valutară la UniCredit Bank, Vasileios Gkionakis.  BCE a menţinut joi, în linie cu aşteptările pieţei, dobânda de politică monetară la 0,05%, dobânda acordată pentru depozitele băncilor la -0,3%, iar pe cea pentru facilitatea marginală de creditare la 0,3%.  Efectul declaraţiei lui Draghi a fost resimţit şi pe bursa de la Bucureşti, care urmează de obicei în astfel de momente evoluţia pieţelor dezvoltate din Europa. Avansul principalilor indici ai BVB s-a accelerat de la aproximativ 1% la aproape 2%.

Criza refugiaţilor extra-comunitari compromite supravieţuirea spaţiului Schengen, avertizează Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional. Ea se alătură astfel valului de oficiali europeni care prezic colapsul acestui acord. Potrivit unor surse, Comisia Europeană ia în considerare suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, transmite B1TV. Administrată adecvat, criza migranţilor ar putea aduce avantaje economice pentru unele ţări, este de părere şefa FMI. În caz contrar însă, Lagarde avertizează că: „Gestionarea crizei imigraţiei riscă să conducă la suspendarea Tratatului Schengen, dar este opinia mea strict personală. Din punct de vedere economic, Europa este, în mod clar, într-o situaţie mai bună decât anul trecut."  Punctul de vedere al directorului general FMI se alătură astfel altor avertismente asemănătoare lansate de mai mulţi lideri europeni care au declarat că afluxul masiv de imigranţi în Europa ar putea compromite supravieţuirea instituţiilor europene. De altfel, Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în acest context.  Mai mult decât atât, Austria a propus suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia pentru oprirea imigraţiei. Ideea de a accepta refugiaţi este privită cu reticenţă şi de Japonia. În 2015, această ţară a acceptat doar 27 de refugiaţi, 99% din solicitările de azil fiind respinse.  Guvernul german a pierdut urma a 600.000 de refugiaţi, adică mai bine de jumătate dintre refugiaţii sosiţi în Germania de când a pornit criza imigranţilor. Oficialităţile de la Berlin spun că o parte dintre aceştia ar putea călători prin Europa, folosind multiple identităţi.

Cum este pedepsita Polonia de tilharii Bruxellezi - Pina mai anul trecut, Polonia era "copilul minune" al U.E. - Acum, a intrat in dizgratie datorita guvernului actual care a pus stavila delapidatorilor celui de-al 4-lea Rech  instituit de axa de la Bruxelles -iata - Calificativul pentru datoria suverană a Poloniei a fost redus de agenția de evaluare financiară Standard & Poor's la BBB+, de la A-, cu perspectivă negativă. În motivare se afirmă că guvernul conservator a slăbit independența unor instituții-cheie. Decizia vine după ce Polonia a promovat o taxă anuală pe activele bancare. Aceasta nu este singura decizie, președintele prezentând un proiect de lege de conversie în zloți a creditelor în franci elvețieni, ale cărui costuri sunt estimate la 32 miliarde zloți (7,32 miliarde euro).  Zlotul a căzut cu 1,50% la un nou minim al ultimilor 4 ani. Conform platformei de tranzacționare X-Trade Brokers, perechea valutară euro/zlot a atins nivelul de 4,48 zloți pentru un euro, în jurul orei 20.00, ora României, după ce cu numai două ore înainte se afla în zona de 4,40 zloți pentru un euro. Reacția pieței a venit în contextul în care agenția de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a tăiat neașteptat ratingul Poloniei la BBB+, de la A-, perspectiva negativă lăsând loc și altor retrogradări. Economiștii se așteaptă la o reacție și pe piața titlurilor de stat la redeschiderea piețelor în cursul zilei de luni.

Un articol excellent - sursa: D.W. - "La exact un an de la raidul poliţiei belgiene în rândul teroriştilor islamişti aciuiaţi la Verviers, când au fost împuşcaţi doi combatanţi, "repatriaţi" din Siria, ai statului islamic, arestaţi alţii şi confiscat un arsenal întreg, dar s-a ratat capturarea unui cap al masacrului de la Bataclan, e clar. Europa a devenit şi va rămâne de acum încolo un continent periculos. Şi nu arareori traumatizant. Nu doar pentru femeile violate sau hărţuite sexual, la Köln, de mase de nou veniţi manifestând ample dificulăţi în a se desprinde de un fundal cultural, social şi religios misogin. Ci pentru oricine, inclusiv şi nu în ultimul rând pentru musulmanii moderaţi.  Viaţa celor din urmă n-a devenit mai simplă după Charlie Hebdo, Paris, San Bernardino, Köln şi Istanbul. Sau Djakarta. Căci ştirile privindu-i pe islamişti, terorişti şi pe instigatorii la ură din moschei şi reţele de socializare au început să domine copios buletinele de ştiri globale. Băile de sânge teroriste, iar nu ştirile despre ele, cum se crede uneori, în mod eronat, provoacă frecvent reacţii de intoleranţă, sporind insecuritatea unor cetăţeni neobişnuiţi în Occident cu nivelul de violenţă cotidiană din alte zone ale lumii.  Extrem de angoasantă e, în context, revelaţia că nici poliţiile occidentale nu mai sunt ce-au fost. Ori ce ar trebui să fie. Atât poliţia de la Paris, cea din Köln sau din oraşe suedeze, cât şi cea californiană din San Bernardino s-au dovedit prea puţin capabile să facă faţă misiunii de a-i apăra pe cetăţeni, înainte de a se produce un masacru, ori de a preveni edificarea de oraşe ale crimei, precum în britanicul Rotherham. Treptat, americanii şi vesteuropenii au înţeles, ori sunt pe cale să înţeleagă că locuiesc pe continente mai ameninţate decât oricând. Deloc de mirare că mulţi au început să ia cu asalt magazinele de arme. Fenomenul n-a rămas neînregistrat, de pildă, de poliţia din Köln. Care s-a văzut inundată de un val imens de cereri de permise de port-armă, necesare, în Germania, nu doar achiziţiei de pistoale normale, ci şi dobândirii unor mijloace neletale, de autoapărare. De pildă a pistoalelor cu gaz, aer comprimat, cu bile sau a spray-urilor paralizante.  Achiziţia de arme – şi mai ales a celor de foc - ridică, fireşte, probleme de principiu. E notorie supărarea multor „oameni de bine”, care, mai cu seamă în Europa, sunt nu doar pacifişti militanţi, ci şi stăruitor angajaţi în a-i „ilumina” pe concetăţenii cu propensiuni autodefensive, eventual "barbare", lămurindu-i în legătură cu prezumtivul caracter pernicios al oricăror arme. Operaţiunile de îndoctrinare cu pricna includ, de regulă, şi porţii consistente de antiamericanism.  Nu puţini dintre promotorii lor afirmă şi reiterează, ca atare, până la saţietate, clişee. Între ele, cel potrivit căruia ar avea loc cu atât mai multe crime cu cât mai multe arme s-ar afla în posesia cetăţenilor. Prejudecata cu pricina stăruie, pe scurt, să sugereze, în răspăr cu realităţile documentate de statistici, că ţări ca SUA, Elveţia ori Israelul ar fi un soi de avanpost al infernului. Că, în state, în care mulţi dispun de puşti şi revolvere şi le şi poartă, uneori, asupra lor, ar avea loc mai multe delicte cu utilizarea armelor de foc, la mia de locuitori, decât în ţări cu un regim al armelor restrictiv. Realitatea e alta. În state americane precum Texas şi Vermont numărul armelor la mia de locuitori e aproape identică. Dar diferenţa dintre numărul crimelor comise în cele două state e uriaşă. Rata lor, în Vermont, ca şi în Germania, sau Elveţia, e de 20 de ori mai redusă decât în Texas. Şi e mult mai redusă chiar decât la New York, unde accesul la arme e, culmea, sever restricţionat. Cum se explică aceste diferenţe şi ciudăţenii? Din unghiul meu de vedere, explicaţia este de ordin social şi cultural. Răufăcătorii nu-şi procură armele legal. Iar cetăţenii crescuţi într-un spirit belicos sunt net mai înclinaţi să se folosească de arme decât cei educaţi în spiritul dialogului şi al înţelegerii mutuale.  Dar nu e poate util să se evite amocurile, prin îngreunarea accesului la arme de foc, aşa cum susţine preşedintele SUA? Greu de imaginat o inadecvare mai mare la realităţile date. Experţii ştiu că mulţi dintre inşii vulnerabili la un amoc suferă de un fetişism al armelor, fiind pistolari, sau puşcaşi maniaci. Nu puţini depun eforturi considerabile să-şi procure arsenale ample în răstimpul îndelungat necesar pregătirii amocului. A-i frâna presupune psihologi buni şi pedagogi angajaţi, nu legi mai severe într-o lume altminteri indiferentă.  Nu e cazul, fireşte, să se promoveze fenomene deplorabile, de autoîmputernicire abuzivă, precum vigilantismul, după cum i se spune în alte limbi. Constituirea de miliţii care să împartă arbitrar dreptatea, folosind forţa după bunul lor plac, nu convine, în principiu, statelor de drept. În care e normal ca poliţiile să deţină un monopol asupra exercitării forţei. Dar să stăm strâmb şi să judecăm drept. Acceptăm, ca toate societăţile civilizate din antichitate şi până azi, principiul legitimei apărări? Avem încredere în oameni? În responsabilitatea cetăţenilor liberi? Sau preferăm societăţi ale mefienţei reciproce totale?

Continuăm să-i tutelăm, mental şi legislativ, pe oameni, aşa cum cere tradiţia în Europa, un continent care s-a eliberat mult mai târziu şi mai precar decât America şi în care statul şi colectivitatea au continuat să exercite o pondere net mai mare şi mai reprobabilă asupra individului şi a cetăţeanului decât în lumea nouă? Ştim că nu există o securitate de sută la sută. Dar, în context, e util să se releve că, la fel ca mafioţii, ori delincvenţii profesionişti, teroriştii n-au nevoie să avanseze cereri elaborate de permise port-armă. Nu sunt siliţi să-şi asume corvoada unor teste de aptitudine şi sănătate şi a unor drumuri la magazin spre a-şi procura armele cu care-şi ameninţă şi asasinează pretutindeni semenii de toate religiile.  La rândul său, statul îi poate selecta cu grijă pe cei îndrituiţi să obţină dreptul achiziţiei de arme, eliminându-i pe cei cu labilităţi psihice. În fine, s-a probat, în ţări ca Israelul, confruntate frecvent cu acte de terorism, că posesia de arme de foc de către cetăţeni, fie ei militari, poliţişti sau civili, are, indiscutabil, cel puţin un merit major. Dacă nu e în măsură să prevină agresiunile extremiste, are, măcar, virtutea, deloc neglijabilă, de a le pune capăt înainte de a se transforma în masacre de amploarea celui parizian. Autoare/Autor Petre M. Iancu

Fostul președinte conservator francez, Nicholas Sarkozy, a apreciat că spațiul de liberă circulație Schengen practic nu mai există și a cerut Uniunii Europene să-și schimbe abordarea privind criza provocată de afluxul de migranți extracomunitari, relatează joi ediția electronică a publicației britanice Daily Express, potrivit Agerpres.  'Schengen a murit. Este urgent nevoie de o politică comună privind imigrația', a indicat actualul lider al opoziției franceze la o conferință de presă desfășurată la Anvers, în Belgia. El a estimat totodată că islamismul radical este pentru Europa cea mai mare amenințare de la căderea Uniunii Sovietice, iar neincluderea în tratatele europene a unei clauze privind identitatea creștină a fost 'o lașitate'.  Referindu-se la referendumul prin care Marea Britanie va decide dacă mai rămâne în UE, fostul președinte francez a apreciat că acest referendum ar fi o oportunitate pentru a ne pune întrebări despre situația Europei. În acest context, Sarkozy consideră că guvernelor naționale trebuie să li se restituie atribuții care au fost transferate instituțiilor europene. El a avertizat și asupra consecințelor grave ce ar putea rezulta dacă Europa va continua politica "naivă" favorabilă primirii refugiaților.