De regulă, francul elveţian creşte puternic în vremuri de criză, deoarece este perceput ca investiţie cu grad foarte ridicat de siguranţă. De un statut similar se bucură şi yenul japonez, aurul sau obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor bogate.  Cu un an în urmă, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele renunţând la limitarea cursului de schimb la 1,20 franci/euro, introdusă în septembrie 2011, la apogeul crizei datoriilor de stat din zona euro, când francul ajunsese la paritate cu euro, situaţie alarmantă pentru exportatorii elveţieni. Imediat după eliminarea limitei, francul a crescut cu 20% faţă de euro şi ajunsese, din nou, la paritate cu moneda europeană. A fost cea mai volatilă mişcare a CHF din ultimii 40 de ani şi a transmis o undă de şoc pe pieţele valutare.  Prin relaxarea agresivă a politicii monetare şi intervenţii discrete în piaţă, Banca Naţională a Elveţiei a reuşit, până la jumătatea anului trecut, să aducă şi să stabilizeze cursul aproape de 1,1 franci/euro, nivel considerat încă puternic supraapreciat de către instituţie, dar tolerabil. În prezent, un euro se tranzacţionează la 1,09 franci elveţieni.  Între timp, în România, leul se prăbuşea, pe 15 ianuarie 2015, cu peste 20% faţă de franc, cursul urcând, pe interbancar, de la 3,74 lei în 14 ianuarie la 4,51 lei în ziua fatidică. Pe 25 ianuarie, a fost atins maximul istoric de 4,5781 lei/franci. Astfel, în doar câteva zile, ratele românilor cu credite în CHF urcau cu peste 20%. De notat şi că în anii de boom ai creditării, când au fost contractate cele mai multe credite ipotecare în franci elveţieni, cursul era în jur de 2 lei/franc, coborând chiar sub 1,9 lei în anul 2007.  Astfel, românii cu credite în franci le-au cerut băncilor să le convertească în lei datoriile la un curs mai scăzut faţă de cel din piaţă. Cea mai vizibilă revendicare a fost reducerea datoriilor, la conversia în lei, cu 20%, ceea ce ar fi provocat pierderi de aproximativ un miliard de euro pentru bănci, potrivit estimărilor BNR.  În discuţie s-au implicat, pe rând, miniştri şi parlamentari, cu proiecte care vizau fie conversia creditelor din valută în lei la cursul din ziua conversiei, apoi aplicarea unui discount de 15% pe suma rezultată, fie conversia la un curs preferenţial mai redus, fie acordarea de garanţii de stat pe jumătate din suma rezultată din conversie, după modelul Prima Casă. În cele din urmă, băncile au iniţiat negocieri directe cu clienţii, venind cu oferte de conversie cu discount care au fost acceptate de o mare parte din împrumutaţi.

“Criza imigranţilor: Germania restricţionează intrarea migranţilor din Austria”, titrează BBC.com

“Autorităţile germane resping un număr tot mai mare de migranţi ce vin dinspre Austria cu intenţia de a ajunge în ţările scandinave, a anunţat luni poliţia austriacă. “Numărul zilnic al migranţilor respinşi a ajuns de la 60 în luna decembrie la 200 la începutul acestui an”, a indicat David Furtner, purtător de cuvânt al poliţiei din provincia Austria Superioară. Această provincie este tranzitată de majoritatea migranţilor care doresc să intre pe teritoriul german, ceea ce înseamnă între 1.000 şi 2.000 de persoane în fiecare zi. Cei mai mulţi migranţi respinşi de Germania “nu doresc să ceară azil în această ţară şi sunt afgani care încearcă să ajungă în Suedia sau Danemarca, dar şi marocani şi algerieni”, a precizat Furtner. Înăsprirea condiţiilor de intrare în Germania coincide cu introducerea unor măsuri mai stricte de control de către Suedia şi Danemarca la propriile frontiere şi are loc în contextul violenţelor produse la Koln şi în alte oraşe germane în noaptea de Anul Nou, printre presupuşii autori fiind şi imigranţi. Unii migranţi au fost respinşi la frontieră întrucât nu deţineau documente de identitate valabile, a explicat reprezentantul poliţiei austriece. Pe de altă parte, cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat, într-un interviu apărut marţi în cotidianul Kronen Zeitung, introducerea unor controale mai stricte la graniţa cu Slovenia. Dacă legea va autoriza acest lucru, controalele vor viza “trierea între refugiaţii economici şi refugiaţii de război”, a precizat şeful Executivului de la Viena.”

Grupul bancar italian UniCredit a anunţat luni seară că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei sale din Ucraina, Ukrsotsbank, cu ABH Holdings, parte a grupului rus Alfa, transmite Bloomberg. În schimbul JSCB Ukrsotsbank, UniCredit va primi noi acţiuni reprezentând 9,9% din capitalul ABHH, o companie cu sediul în Luxemburg care deţine grupul bancar rus Alfa-Bank şi băncile cu acelaşi nume din Ucraina, Kazahstan şi Belarus. ABHH este deţinut de Alfa Group, unul din cele mai mari grupuri de investiţii private din Rusia, printre ai cărui fondatori se numără şi miliardarul Mikhail Fridman.   Conform acordului anunţat luni seară, UniCredit va avea dreptul de a vinde acţiunile sale la ABHH într-o ofertă publică iniţială. Grupul bancar italian a precizat că în urma vânzării Ukrsotsbank va înregistra cheltuieli de 200 de milioane de euro în rezultatele pe trimestrul patru 2015, operaţiunea urmând să se încheie în 2016 şi nu va modifica raportul de capital al UniCredit.  Ucraina a fost singura ţară din regiunea CEE în care UniCredit a înregistrat pierderi în 2014 iar directorul general Federico Ghizzoni a promis că va vinde activele neperformante. Renunţarea la Ukrsotsbank, pe care a cumpărat-o în 2007 în urma unei tranzacţii care evalua compania la peste două miliarde de dolari, vine la trei ani după ce UniCredit şi-a vândut divizia din Kazahstan, ATF Bank, o investiţie de 2,1 miliarde de dolari făcută chiar înainte de criza financiară şi care a provocat pierderi.  UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est. 

 Al treilea faliment din ultimii doi ani al unei bănci cooperatiste din Polonia, SKOK Kujawiak, a sporit presiunile asupra câştigurilor băncilor poloneze, care se confruntă deja anul acesta cu o nouă taxă pe active şi cu cerinţe mai ridicate privind capitalul, transmite Bloomberg. Anul trecut, falimentul SKOK Wolomin, cea mai mare unitate bancară cooperatistă din Polonia, şi planul Guvernului de la Varşovia de a impune o nouă taxă pe active a redus capitalizarea bursieră a sectorului bancar cu 24%. Profitul combinat al băncilor a scăzut în perioada ianuarie-noiembrie 2015 cu 30%, la 10,8 miliarde de zloţi (2,7 miliarde de dolari), conform datelor Băncii Centrale a Poloniei. "Acesta nu este un semnal pozitiv şi situaţia altor bănci cooperatiste rămâne neclară. Industria bancară suferă de pe urma ieşirilor constante de fonduri", a declarat Marcin Materna, analist la Bank Millennium SA în Varşovia.  Potrivit Agerpres, Camera Inferioară a Parlamentului Poloniei a aprobat recent legea care prevede taxarea anuală cu 0,366% a activelor băncilor şi companiilor de asigurări. Legea este valabilă pentru băncile cu active de peste patru miliarde de zloţi şi firmele de asigurări cu active de peste două miliarde de zloţi.   Legea se va aplica băncilor interne, sucursalelor băncilor străine, diviziilor instituţiilor de creditare, caselor de economii, asiguratorilor şi reasiguratorilor.   În Polonia, sectorul bancar şi cel de retail sunt controlate de companii străine. Băncile se află sub presiune din cauza ratelor scăzute ale dobânzilor, iar investitorii sunt îngrijoraţi de posibilitatea adoptării unei legi privind conversia în zloţi a creditelor în valută, ale cărei costuri sunt estimate la peste 5,9 miliarde de dolari. Criticii susţin că impunerea unor noi taxe în sectorul bancar şi cel de retail vor avea consecinţe nedorite, deoarece costurile vor fi suportate de clienţi. 

Operatiunea "bail-in" a intrat în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la 1 ianuarie 2016. Măsura, susţinută de Germania, presupune, pe scurt, că salvarea băncilor se va face cu banii depondenţilor. Adică în cazul în care o bancă ajunge într-o situaţie critică, nu este salvată de stat, ci de oamenii care au bani la bancă, bani pe care-i pierd.  Măsura este văzută ca un beneficiu pentru cetăţeni, pentru că dacă o bancă ar ajunge în situaţia critică, nu ar plăti toţi cetăţenii, ci doar cei care au bani în respectiva bancă. Măsura ar putea duce însă la situaţia în care cetăţenii și-ar depune bani în alte bănci din ţări unde nu se aplică această directivă. Banii vor pleca din Europa, ceea ce ar duce la devalizarea băncilor.  În Italia, legea deja-și face efectul: micii deponenţi au fost expropiaţi la prima decontare bancară. Temeiul juridic este dreptul european. Mecanismul se  aplică în toată Uniunea Europeană. Aproximativ 10.500 de deţinători de obligaţiuni subordonate și acţiuni din Italia acum nu mai au absolut nimic. Big Bangul  afectează în special pensionarii și deponenţii mici din Italia și, posibil, așa va fi în toată Uniunea Europeană. Sunt afectaţi mai ales cei care și-au depus  economiile la bănci care au credite neperfomante. În Italia, prima ţară care pare a fi extrem de afectată de această măsură, Guvernul caută "o soluţie  umanitară", un fond de finanţare de până la 100 de milioane de euro. Insuficient însă. Au fost distruse operaţiuni subordonat de 450 de milioane de euro și acţiuni de 300 de milioane de euro, scrie deutsche-wirtschafts-nachrichten.de.

Guvernul german a condamnat astăzi cele aproximativ o sută de agresiuni sexuale comise la Koln în noaptea Sfântului Silvestru și atribuite de poliție unor bărbați de origine nord-africană, însă a respins orice fel de "instrumentalizare" ce i-ar viza pe refugiați, transmite AFP.  Cazul, care a luat amploare pe măsură ce s-au multiplicat plângerile din partea victimelor, a suscitat o puternică emoție în Germania, dat fiind o "dimensiune nouă" a acestor acte care implică "peste o mie de persoane" ce ar fi agresat sau i-ar fi protejat pe agresori, potrivit ministrului german al justiției, Heiko Maas.  "Este vorba de o nouă formă de criminalitate organizată și va fi nevoie să analizăm, să ne gândim la mijloacele care ar trebui puse în aplicare pentru a face față situației", a subliniat Maas astăzi, în fața presei. În condițiile în care martori au descris mai mulți suspecți ca fiind "de apartenență arabă sau nord-africană", potrivit poliției, ministrul justiției a atenționat împotriva oricărei "instrumentalizări" a acestui caz în cadrul dezbaterii privind afluxul de imigranți în Germania.  Aparențele acestor agresori "nu trebuie să ducă la o suspiciune generală la adresa refugiaților, care, indiferent de originea lor, vin să caute protecție la noi", a întărit ministrul de interne al Germaniei, Thomas de Maiziere. Agresiunile, atribuite unui grup de 20-30 de tineri în stare de ebrietate care își încercuiau victimele, au avut loc în special în jurul Catedralei și a gării centrale din Koln, însă poliția a semnalat de asemenea zeci de plângeri la Hamburg.