Operatiunea "bail-in" a intrat în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la 1 ianuarie 2016. Măsura, susţinută de Germania, presupune, pe scurt, că salvarea băncilor se va face cu banii depondenţilor. Adică în cazul în care o bancă ajunge într-o situaţie critică, nu este salvată de stat, ci de oamenii care au bani la bancă, bani pe care-i pierd.  Măsura este văzută ca un beneficiu pentru cetăţeni, pentru că dacă o bancă ar ajunge în situaţia critică, nu ar plăti toţi cetăţenii, ci doar cei care au bani în respectiva bancă. Măsura ar putea duce însă la situaţia în care cetăţenii și-ar depune bani în alte bănci din ţări unde nu se aplică această directivă. Banii vor pleca din Europa, ceea ce ar duce la devalizarea băncilor.  În Italia, legea deja-și face efectul: micii deponenţi au fost expropiaţi la prima decontare bancară. Temeiul juridic este dreptul european. Mecanismul se  aplică în toată Uniunea Europeană. Aproximativ 10.500 de deţinători de obligaţiuni subordonate și acţiuni din Italia acum nu mai au absolut nimic. Big Bangul  afectează în special pensionarii și deponenţii mici din Italia și, posibil, așa va fi în toată Uniunea Europeană. Sunt afectaţi mai ales cei care și-au depus  economiile la bănci care au credite neperfomante. În Italia, prima ţară care pare a fi extrem de afectată de această măsură, Guvernul caută "o soluţie  umanitară", un fond de finanţare de până la 100 de milioane de euro. Insuficient însă. Au fost distruse operaţiuni subordonat de 450 de milioane de euro și acţiuni de 300 de milioane de euro, scrie deutsche-wirtschafts-nachrichten.de.

Guvernul german a condamnat astăzi cele aproximativ o sută de agresiuni sexuale comise la Koln în noaptea Sfântului Silvestru și atribuite de poliție unor bărbați de origine nord-africană, însă a respins orice fel de "instrumentalizare" ce i-ar viza pe refugiați, transmite AFP.  Cazul, care a luat amploare pe măsură ce s-au multiplicat plângerile din partea victimelor, a suscitat o puternică emoție în Germania, dat fiind o "dimensiune nouă" a acestor acte care implică "peste o mie de persoane" ce ar fi agresat sau i-ar fi protejat pe agresori, potrivit ministrului german al justiției, Heiko Maas.  "Este vorba de o nouă formă de criminalitate organizată și va fi nevoie să analizăm, să ne gândim la mijloacele care ar trebui puse în aplicare pentru a face față situației", a subliniat Maas astăzi, în fața presei. În condițiile în care martori au descris mai mulți suspecți ca fiind "de apartenență arabă sau nord-africană", potrivit poliției, ministrul justiției a atenționat împotriva oricărei "instrumentalizări" a acestui caz în cadrul dezbaterii privind afluxul de imigranți în Germania.  Aparențele acestor agresori "nu trebuie să ducă la o suspiciune generală la adresa refugiaților, care, indiferent de originea lor, vin să caute protecție la noi", a întărit ministrul de interne al Germaniei, Thomas de Maiziere. Agresiunile, atribuite unui grup de 20-30 de tineri în stare de ebrietate care își încercuiau victimele, au avut loc în special în jurul Catedralei și a gării centrale din Koln, însă poliția a semnalat de asemenea zeci de plângeri la Hamburg.

 Potrivit analizei, 2015 este primul an după 2011 în care indicele BET s-a depreciat, după ce în perioada 2012 - 2014 a crescut în medie cu 11,21% pe an.   Singurii indici locali care au crescut în 2015 au fost ROTX, indice dezvoltat împreună cu Bursa de Valori din Viena, şi BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, cu 6,64% şi, respectiv cu 2,12%, aceştia fiind ajutaţi de evoluţia titlurilor Erste, care s-au apreciat în anul curent cu 52,33%.   Lichiditatea în 2015 a scăzut semnificativ fata de 2014, valoarea tranzacţiilor pe segmentul principal al BVB însumând 8,803 miliarde lei, cu 32,23% mai mică faţă de anul trecut.  Potrivit analizei Puls Capital, pe primul loc în topul celor mai tranzacţionate acţiuni s-au aflat titlurile Fondului Proprietatea, cu o valoare a tranzacţiilor de 2,030 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de acţiunile Banca Transilvania şi Romgaz, cu 1,615 miliarde lei şi respectiv cu 1,488 miliarde lei.   "Dacă în primul trimestru pieţele europene au crescut semnificativ pe fondul programului de relaxare cantitativă derulat de către Banca Centrala Europeană, piaţa de capital de la Bucureşti nu a urmat aceeaşi direcţie. Indicele BET a fost influenţat negativ în principal de evoluţia titlurilor OMV Petrom şi cele ale Fondului Proprietatea. Acţiunile OMV Petrom s-au corectat în TI 2015 pe fondul scăderii preţului petrolului, acest lucru conducând şi la scăderea acţiunilor FP, compania petrolieră fiind una din deţinerile principale ale Fondului", se arată în analiza Puls Capital.

În 2015, din 75 de companii tranzacţionate în prezent pe segmentul principal al bursei, 43 au încheiat anul în creştere. Dintre acţiunile lichide, performanţe foarte bune au fost înregistrate în rândul băncilor. Astfel, titlurile Erste, Banca Transilvania şi BRD au crescut în 2015 cu 51,16%, 45,56% şi, respectiv, cu 38,29%. Randamentele obţinute de titlurile bancare se datorează performanţelor financiare din 2015. Acestea au fost mai bune ca în 2014, pe fondul diminuării costurilor de risc şi a veniturilor din tranzacţiile cu titluri de stat, în cazul Băncii Transilvania.  "La polul opus s-au aflat acţiunile companiilor OMV Petrom si Romgaz, care au încheiat anul cu scăderi de 28,92% şi, respectiv, de 23,08%. Cele doua companii au suferit de pe urma scăderii preţului la petrol şi a cererii slabe de gaz. Evoluţiile slabe ale acestor companii au contribuit la scăderile înregistrate pe acţiunile Fondului Proprietatea. Acestea s-au depreciat în 2015 cu 9,60%. Evoluţii mai bune în rândul companiilor energetice şi de utilităţi s-au înregistrat în rândul acţiunilor Electrica, de plus 7,30% şi Transgaz, de plus 5,36%. O altă companie cu creşteri semnificative, dar mai puţin lichidă, a fost Conpet. Titlurile Conpet au crescut în 2015 cu 39,87%, compania obţinând in 2015 rezultate financiare foarte bune, în urma creşterii veniturilor din transport şi a reducerii principalelor cheltuieli", menţionează analiza realizată de Puls Capital.   Din rândul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), SIF Muntenia este singura care a avut o evoluţie negativă a preţului acţiunilor în 2015. În schimb, lider a fost SIF Banat-Crişana, cu un randament de 29,55%. Societăţile au beneficiat de pe urma unor hotărâri de a distribui dividende în anul 2015. Investitorii nu au fost însă foarte interesaţi de SIF-uri, lichiditatea pe aceste titluri fiind în scădere semnificativă faţă de anul 2014. Interesul ar putea reveni însă în 2016, dacă se va mari pragul de deţineri între SIF-uri, de la valoarea de 5% din momentul de faţă.

"În România, în condiţiile adâncirii integrării, a libertăţii mişcării forţei de muncă, cred că este inevitabilă creşterea salariilor. Din acest motiv şi pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun guvern nu va putea să-l evite decât cu mari riscuri, politice, sociale dar şi economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată şi nu foarte prudentă. Uitaţi, se întâmplă ceea ce nu este de dorit, două lucruri care nu este bine să intre în concubinaj au intrat, creşteri mari de venituri concomitent cu reduceri importante de impozite", a declarat Isărescu într-o conferinţă de presă, organizată după o şedinţă de politică monetară. Un risc pentru anul 2016, un an electoral, ar fi ca autorităţile să dea prea mult, a spus Isărescu. "Politic, tot timpul trebuie să dai ceva şi în orice caz nu trebuie să iei. Întrebarea este aşa: Dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia? (...) Cine mai are curajul politic să iasă să spună: Trebuie luat că s-a dat prea mult? Ca să nu ajungem într-o astfel de situaţie, care înseamnă o ajustare de piaţă, în care ia piaţa, întrucât echilibrele se restabilesc în economie, (...) este bine să se dea câte puţin, cu prudenţă, ca să nu fim în situaţia să luăm, mai ales într-un an electoral este greu de luat. Este greu de luat oricând. O viziune mai atentă cu procentele de creştere şi la venituri şi la alte lucruri care se dau este necesară", a afirmat el.  Autorităţile ar trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încât creşterea economică să nu fie erodată mai târziu de creşteri de dobânzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs, a spus guvernatorul. "Macrostabilitatea este precum sănătatea: îţi dai seama cât de importantă este când o pierzi. Când o ai şi este şi din plin crezi că este un fapt de viaţă şi că o ai pentru totdeauna. Numai când începi să dai cu capul de pereţi şi să ajungi prin spitale îţi dai seama cât de important este să păstrezi sănătatea. Nu trebuie să ajungem într-o asemenea situaţie", a declarat Isărescu. De asemenea, guvernatorul a apreciat rediscutarea în vara anului trecut a unora dintre aspectele relaxării fiscale, întrucât actualul guvern se află, chiar şi după aceste modificări, la limita deficitului bugetar pentru anul următor. "Este bine şi ce s-a câştigat în urma disputelor de astă-vară, s-a mai tuns aşa, s-a mai bretonat, s-a mai atenuat relaxarea fiscală. Dacă ar fi să lansăm o cifră, vedeţi că şi Guvernul actual, cu 2,95%, adică cu obiectivul să nu depăşească 3%, stă pe undeva în cei 0,4-0,5% cât au reuşit să se economisească după dezbaterile de astă-vară", a spus Isărescu.

Guvernul a decis, în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste un milion de români, inclusiv bugetarii.

La 1 ianuarie au intrat in vigoare mai multe masuri de relaxare fiscala, cea mai importanta fiind reducerea TVA, de la 24% la 20%. sursa mediafax

Previziuni terifiante atribuite celebrei ghicitoare Baba Vanga. Anul 2016 ar putea fi marcat de atacuri teroriste fără precedent, dar şi de un aflux şi mai mare al imigranţilor în Europa, transmite B1TV.  Baba Vanga ar mai fi spus că în acest an continentul nostru ar putea fi victima unor atacuri chimice din partea extremiştilor islamici.  Profetiile prezicatoarei Baba Vanga nu sunt deloc optimiste pentru 2016. Femeia oarba din Bulgaria care a murit in urma cu 20 de ani a prezis ascensiunea gruparii teroriste ISIS și a susținut că în acest an vor avea loc atacuri fără precedent ale jihadistilor asupra statelor europene.  Aceştia ar putea folosi chiar şi armele chimice. Potrivit prezicătoarei, la finalul anului continentul nu va mai exista.  Clarvăzătoarea Vanga, pe numele ei adevărat Vangelia Pandeva Dimitrova, s-a născut în 1911 şi a decedat pe 11 august 1996. Ea a devenit cunoscută după ce mai mult de 80% dintre predicţiile ei s-au adeverit. Baba Vanga a aflat că poate vedea viitorul încă de pe când era copil şi a descoperit o oaie din turma tatălui care dispăruse.  La 12 ani, a rămas fără vedere în urma unui accident. La maturitate, Vanga a prezis unele dintre cele mai importante momente din istoria umanităţii: cel de-Al Doilea Război Mondial, căderea comunismului şi moartea lui Stalin.