miercuri, 13 ianuarie 2016

 Potrivit analizei, 2015 este primul an după 2011 în care indicele BET s-a depreciat, după ce în perioada 2012 - 2014 a crescut în medie cu 11,21% pe an.   Singurii indici locali care au crescut în 2015 au fost ROTX, indice dezvoltat împreună cu Bursa de Valori din Viena, şi BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, cu 6,64% şi, respectiv cu 2,12%, aceştia fiind ajutaţi de evoluţia titlurilor Erste, care s-au apreciat în anul curent cu 52,33%.   Lichiditatea în 2015 a scăzut semnificativ fata de 2014, valoarea tranzacţiilor pe segmentul principal al BVB însumând 8,803 miliarde lei, cu 32,23% mai mică faţă de anul trecut.  Potrivit analizei Puls Capital, pe primul loc în topul celor mai tranzacţionate acţiuni s-au aflat titlurile Fondului Proprietatea, cu o valoare a tranzacţiilor de 2,030 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de acţiunile Banca Transilvania şi Romgaz, cu 1,615 miliarde lei şi respectiv cu 1,488 miliarde lei.   "Dacă în primul trimestru pieţele europene au crescut semnificativ pe fondul programului de relaxare cantitativă derulat de către Banca Centrala Europeană, piaţa de capital de la Bucureşti nu a urmat aceeaşi direcţie. Indicele BET a fost influenţat negativ în principal de evoluţia titlurilor OMV Petrom şi cele ale Fondului Proprietatea. Acţiunile OMV Petrom s-au corectat în TI 2015 pe fondul scăderii preţului petrolului, acest lucru conducând şi la scăderea acţiunilor FP, compania petrolieră fiind una din deţinerile principale ale Fondului", se arată în analiza Puls Capital.

marți, 12 ianuarie 2016

În 2015, din 75 de companii tranzacţionate în prezent pe segmentul principal al bursei, 43 au încheiat anul în creştere. Dintre acţiunile lichide, performanţe foarte bune au fost înregistrate în rândul băncilor. Astfel, titlurile Erste, Banca Transilvania şi BRD au crescut în 2015 cu 51,16%, 45,56% şi, respectiv, cu 38,29%. Randamentele obţinute de titlurile bancare se datorează performanţelor financiare din 2015. Acestea au fost mai bune ca în 2014, pe fondul diminuării costurilor de risc şi a veniturilor din tranzacţiile cu titluri de stat, în cazul Băncii Transilvania.  "La polul opus s-au aflat acţiunile companiilor OMV Petrom si Romgaz, care au încheiat anul cu scăderi de 28,92% şi, respectiv, de 23,08%. Cele doua companii au suferit de pe urma scăderii preţului la petrol şi a cererii slabe de gaz. Evoluţiile slabe ale acestor companii au contribuit la scăderile înregistrate pe acţiunile Fondului Proprietatea. Acestea s-au depreciat în 2015 cu 9,60%. Evoluţii mai bune în rândul companiilor energetice şi de utilităţi s-au înregistrat în rândul acţiunilor Electrica, de plus 7,30% şi Transgaz, de plus 5,36%. O altă companie cu creşteri semnificative, dar mai puţin lichidă, a fost Conpet. Titlurile Conpet au crescut în 2015 cu 39,87%, compania obţinând in 2015 rezultate financiare foarte bune, în urma creşterii veniturilor din transport şi a reducerii principalelor cheltuieli", menţionează analiza realizată de Puls Capital.   Din rândul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), SIF Muntenia este singura care a avut o evoluţie negativă a preţului acţiunilor în 2015. În schimb, lider a fost SIF Banat-Crişana, cu un randament de 29,55%. Societăţile au beneficiat de pe urma unor hotărâri de a distribui dividende în anul 2015. Investitorii nu au fost însă foarte interesaţi de SIF-uri, lichiditatea pe aceste titluri fiind în scădere semnificativă faţă de anul 2014. Interesul ar putea reveni însă în 2016, dacă se va mari pragul de deţineri între SIF-uri, de la valoarea de 5% din momentul de faţă.

luni, 11 ianuarie 2016

"În România, în condiţiile adâncirii integrării, a libertăţii mişcării forţei de muncă, cred că este inevitabilă creşterea salariilor. Din acest motiv şi pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun guvern nu va putea să-l evite decât cu mari riscuri, politice, sociale dar şi economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată şi nu foarte prudentă. Uitaţi, se întâmplă ceea ce nu este de dorit, două lucruri care nu este bine să intre în concubinaj au intrat, creşteri mari de venituri concomitent cu reduceri importante de impozite", a declarat Isărescu într-o conferinţă de presă, organizată după o şedinţă de politică monetară. Un risc pentru anul 2016, un an electoral, ar fi ca autorităţile să dea prea mult, a spus Isărescu. "Politic, tot timpul trebuie să dai ceva şi în orice caz nu trebuie să iei. Întrebarea este aşa: Dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia? (...) Cine mai are curajul politic să iasă să spună: Trebuie luat că s-a dat prea mult? Ca să nu ajungem într-o astfel de situaţie, care înseamnă o ajustare de piaţă, în care ia piaţa, întrucât echilibrele se restabilesc în economie, (...) este bine să se dea câte puţin, cu prudenţă, ca să nu fim în situaţia să luăm, mai ales într-un an electoral este greu de luat. Este greu de luat oricând. O viziune mai atentă cu procentele de creştere şi la venituri şi la alte lucruri care se dau este necesară", a afirmat el.  Autorităţile ar trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încât creşterea economică să nu fie erodată mai târziu de creşteri de dobânzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs, a spus guvernatorul. "Macrostabilitatea este precum sănătatea: îţi dai seama cât de importantă este când o pierzi. Când o ai şi este şi din plin crezi că este un fapt de viaţă şi că o ai pentru totdeauna. Numai când începi să dai cu capul de pereţi şi să ajungi prin spitale îţi dai seama cât de important este să păstrezi sănătatea. Nu trebuie să ajungem într-o asemenea situaţie", a declarat Isărescu. De asemenea, guvernatorul a apreciat rediscutarea în vara anului trecut a unora dintre aspectele relaxării fiscale, întrucât actualul guvern se află, chiar şi după aceste modificări, la limita deficitului bugetar pentru anul următor. "Este bine şi ce s-a câştigat în urma disputelor de astă-vară, s-a mai tuns aşa, s-a mai bretonat, s-a mai atenuat relaxarea fiscală. Dacă ar fi să lansăm o cifră, vedeţi că şi Guvernul actual, cu 2,95%, adică cu obiectivul să nu depăşească 3%, stă pe undeva în cei 0,4-0,5% cât au reuşit să se economisească după dezbaterile de astă-vară", a spus Isărescu.
Guvernul a decis, în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste un milion de români, inclusiv bugetarii.
La 1 ianuarie au intrat in vigoare mai multe masuri de relaxare fiscala, cea mai importanta fiind reducerea TVA, de la 24% la 20%. sursa mediafax

duminică, 10 ianuarie 2016

Previziuni terifiante atribuite celebrei ghicitoare Baba Vanga. Anul 2016 ar putea fi marcat de atacuri teroriste fără precedent, dar şi de un aflux şi mai mare al imigranţilor în Europa, transmite B1TV.  Baba Vanga ar mai fi spus că în acest an continentul nostru ar putea fi victima unor atacuri chimice din partea extremiştilor islamici.  Profetiile prezicatoarei Baba Vanga nu sunt deloc optimiste pentru 2016. Femeia oarba din Bulgaria care a murit in urma cu 20 de ani a prezis ascensiunea gruparii teroriste ISIS și a susținut că în acest an vor avea loc atacuri fără precedent ale jihadistilor asupra statelor europene.  Aceştia ar putea folosi chiar şi armele chimice. Potrivit prezicătoarei, la finalul anului continentul nu va mai exista.  Clarvăzătoarea Vanga, pe numele ei adevărat Vangelia Pandeva Dimitrova, s-a născut în 1911 şi a decedat pe 11 august 1996. Ea a devenit cunoscută după ce mai mult de 80% dintre predicţiile ei s-au adeverit. Baba Vanga a aflat că poate vedea viitorul încă de pe când era copil şi a descoperit o oaie din turma tatălui care dispăruse.  La 12 ani, a rămas fără vedere în urma unui accident. La maturitate, Vanga a prezis unele dintre cele mai importante momente din istoria umanităţii: cel de-Al Doilea Război Mondial, căderea comunismului şi moartea lui Stalin.

sâmbătă, 9 ianuarie 2016

Impactul declinului preţurilor petrolului va fi că inflaţia va fi mai scăzută decât au anticipat marile bănci centrale ale lumii.  Reprezentanţii Rezervei Federale (Fed) americane, ai Băncii Angliei şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) insistă că urmăresc fluctuaţiile preţurilor petrolului şi ale altor mărfuri, ajustând dobânzile în funcţie de ceea ce se întâmplă cu inflaţia core, care exclude costurile energiei şi alimentelor.  Dar va fi dificil de majorat dobânzile dacă, din orice motiv, inflaţia va continua să se menţină sub estimările oficiale.  Mai important este faptul că există dovezi că declinul inflaţiei cauzat de petrolul ieftin are efect asupra salariilor.  Înainte de criză, inflaţia din Marea Britanie se afla la nivelul ţintei Băncii Angliei de 2%, iar angajatorii ofereau majorări salariale de 4%. Cu o inflaţie aflată în prezent în jurul nivelului zero, angajatorii nu văd niciun motiv să ofere creşteri ale salarilor de peste 2%.  Acest fapt contează, întrucât băncile urmăresc semnele de accelerare a majorării salariilor, după mai mulţi ani de creştere economică constantă şi de scădere a şomajului.  Dacă creşterea salariilor nu accelerează, sunt motive mai puţine pentru scumpirea creditelor.  În aceste condiţii, inflaţia şi dobânzile vor rămâne la un nivel scăzut o perioadă mai lungă decât s-a crezut iniţial.  Fed a majorat în decembrie dobânda de politică monetară pentru prima oară în 10 ani, dar va fi extrem de precaută în privinţa următoarei măsuri de acest gen. Banca Angliei nu va creşte încă dobânzile, iar banii ieftini vor susţine atât creditarea cât şi creşterea economică, pentru o perioadă.

vineri, 8 ianuarie 2016

Închiderea, ieri, a burselor din Shanghai și Shenzen, la scurt timp după deschidere, din cauza prăbușirii lor cu 7 procente, a provocat o undă de șoc care s-a extins mai întâi în regiune și apoi în întreaga lume.  Bursa din Tokyo a căzut cu 2,33%, iar Bursa din Hong Kong a închis cu o cădere de 3%.  Bursele europene au fost și ele afectate de incertitudinile privind starea de sănătate a celei de-a doua economii a lumii. Parisul a căzut ieri cu 2,8%, Frankfurt cu 3,41%, iar Londra cu 2,79%. Wall Street se aștepta și ea la o scădere.  Este a doua oară în această săptămână când este activat mecanismul automat de închidere al burselor chineze, după un eveniment similar luni. Degringolada bursieră vine în urma anunțului oficial al devalorizării yuan-ului cu 0,51% față de dolar, cea mai drastică ajustare din august încoace, când Beijingul și-a devalorizat moneda cu 5% într-o săptămână. Actuala cotație, de 6,5646 yuani la un dolar este cea mai scăzută din martie 2011 încoace. Este a opta decizie consecutivă de devalorizare luată de autoritățile monetare chineze, fapt care a provocat maximă îngrijorare în întreaga lume. Un yuan mai slab îi face pe exportatorii chinezi mai competitivi pe plan internațional, însă scumpește importurile țării. Pentru 2016, nivelul așteptat al creșterii economiei chineze este de 6,9%, nivelul cel mai scăzut din ultimul sfert de secol, potrivit People’s Bank of China.  După noua închidere a burselor, Beijingul a anunțat că prelungește interdicția de vânzare a acțiunilor. Măsura, instituită în iulie și care expira în aceste zile, face parte dintrun pachet de măsuri luat după degringolada spetaculoasă din vara lui 2015, în timpul căreia bursele chineze au fost scena evaporării a peste 3.200 de miliarde de dolari. Măsura împiedică „marii acționari”, care dețin peste 5% dintr-o întreprindere cotată pe bursă, de a-și vinde participațiile.  Sub „efectul chinez”, petrolul a ajuns ieri sub 33 de dolari/baril, cel mai scăzut nivel din 2003 încoace.