Mai multe fonduri ale Franklin Templeton au vândut  acțiuni la OMV Petrom (SNP) în valoare de 19,6 milioane lei (4,3 milioane euro), în timp ce fondul suveran al Norvegiei a vândut titluri de 1,3 milioane lei (287.600 euro), potrivit unor raportări publicate astăzi pe site-ul BVB. Astfel, Templeton GL INV TR-Templeton Frontier Market Fund a vândut acțiuni OMV Petrom de 18,16 milioane de lei, Templeton Frontier Markets Fund două participații totalizând 970.000 de lei, Templeton Frontier Markets Equity Master Fund două pachete, cu o valoare cumulată de 216.000 lei, iar TGIT Templeton Frontier Markets Fund o deținere de 290.900 lei. De asemenea, fondul suveran al Norvegiei a vândut, printr-o singură tranzacție, un pachet de 1,28 milioane de lei și un al doilea de 20.800 lei.  Cinci dintre aceste transferuri au avut loc la cotația de 0,3 lei/titlu, în scădere cu 0,5% față de închiderea de 0,3015 lei/titlu de luni, iar alte trei la prețul de 0,302 lei/titlu.  Pe BVB, au avut loc ieri șapte tranzacții "deal" cu acţiuni SNP, la prețul de 0,3 lei/unitate, valoarea totală a pachetelor transferate fiind de 21,67 milioane de lei. Pe piaţa "regular" au avut loc schimburi de doar 1,3 milioane de lei.  Franklin Templeton este administratorul Fondului Proprietatea (FP), din 2010, iar la sfârșitul lunii octombrie a primit un nou mandat de doi ani, care va începe cu data de 1 aprilie.  FP are o participație de 19% la OMV Petrom.

ESTE EVIDENT CA MERKEL A IMPORTAT  MADARINGA ARABEASCA PENTRU "BRUMHILDELE GRASE" CARE O SUSTIN POLITIC - Un nou studiu arată că majoritatea germanilor cred că afluxul de refugiați nu va oferi un impuls economic. Până în prezent, Germania a luat de două ori mai mulți refugiați ca anul trecut. Doar 16% dintre cei intervievați au fost de acord cu afirmația ”afluxul de refugiați va duce la mai multe oportunități economice decât probleme probleme pentru noi”, potrivit studiului realizat de Institutul Ipsos în numele cercetătorului din Hamburg, Horst Opaschowski, potrivit dw.com.  Procentul germanilor care cred că această țară ”va obține recunoașterea în lume prin acceptarea atâtor refugiați” a fost puțin mai mare 20%. Studiul a arătat, de asemenea, că majoritatea germanilor – 56% - cred că țara nu este nu este pregătită să înfrunte afluxul de imigranți. În orașele mici, de mai puțin de 5.000 de persoane, această cifră a crescut la 66%.  Pe fondul crizei refugiaților în Europa în 2015, Germania este de părere că poate gestiona afluxul. Statisticile de la Oficiul german pentru Migrație și Refugiați indică faptul că până în noiembrie 2015, Germania a văzut mai mult decât dublul numărului de refugiați de anul trecut. Cifrele arată, totodată, că o treime din numărul total al solicitanților de azil a venit din Siria în 2015.  Concluziile privind sentimentul german pentru refugiați vin după un alt studiu publicat la sfârșitul lunii decembrie. Acesta a arătat că aproximativ 50% din respondenți privesc anul viitor cu scepticism și sentimente amestecate. Numai 27% au spus acest lucru înainte de 2015. sa vezi panorama cind vor incepe arabii sa le traga pe|ciortan" pe nevestele si fetele Fritzilor !!!1....hahahahaha

“Numărul solicitanţilor de azil ajunşi de la începutul anului în Germania a depăşit marţi oficial pragul de un milion de persoane, a anunţat un membru al guvernului landului Bavaria. Unii analişti estimează însă că acest prag a fost în realitate atins de mult timp şi numărul migranţilor extracomunitari sosiţi anul acesta pe teritoriul german este mult mai mare. Potrivit ministrului bavarez al Afacerilor Sociale, Emilia Mueller, numai în luna Noiembrie au fost înregistraţi oficial peste 200.000 de noi solicitanţi de azil. Înregistrarea migranţilor se face de obicei în Bavaria, întrucât acesta este primul land federal german unde ei pătrund după ce au trecut graniţa austriacă, de acolo fiind redistribuiţi către celelalte landuri. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că oficiile unde sunt înregistraţi migranţii sunt copleşite de numărul foarte mare de cereri de azil, astfel că pot să treacă şi mai multe săptămâni până când un migrant este introdus în baza de date, motiv pentru care ei consideră că acest prag fusese deja depăşit de ceva timp. Politica generoasă de azil promovată de guvernul cancelarului Angela Merkel a determinat migranţii proveniţi din ţările arabe, africane şi asiatice să se orienteze cu predilecţie către Germania. În acest timp, şefa guvernului de la Berlin se confruntă cu tot mai multe presiuni, în special din partea Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate CDU pe care o conduce, să ia măsuri pentru restricţionarea primirii migranţilor. Totuşi, într-o intervenţie recentă în faţa Bundestagului, Angela Merkel a menţionat că nu intenţionează să schimbe această politică, reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre”, mai scrie Bild.

Comisia Europeană a prezentat un proiect privind crearea unui Corp european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situație de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE, dar inițiativa este deja contestată de unele guverne, se menționează într-un comentariu publicat de agenția Reuters....Potrivit Reuters, chiar și diplomații de la Bruxelles care susțin acest plan admit că el va întâmpina rezistență. Toată lumea dorește o consolidare a Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), dar nu și atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alți responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei țări din spațiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE.  Totuși, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la granița căruia se va desfășura operațiunea. Alte detalii dezvăluite până în prezent fac referire la efectivele viitoarei structuri a Frontex, care va cuprinde circa 1.000 de agenți permanenți, față de 400 câți sunt în prezent, urmând să fie creat și un Oficiu de Returnări care se va ocupa de repatrierea migranților ce nu pot primi azil. Ar urma să fie creată și un fel de forță de reacție rapidă, alcătuită din circa 1.500 de membri și care va putea fi desfășurată la nevoie în numai câteva zile.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, datele macroeconomice continuă să confirme o revenire solidă a economiei. În octombrie, arată datele Eurostat publicate ieri, România a înregistrat a treia cea mai puternică creştere a sectorului de construcţii din UE, cu un plus de peste 10% - vorbim despre un sector care suferise enorm în criză, poate şi de aceea creşterea este mare. Tranzacţiile imobiliare îşi revin, industria creşte, chiar dacă nu spectaculos, agricultura a mers mai prost anul acesta, dar nu va fi un dezastru. Din punctul de vedere al utilizării PIB, economia s-a bazat în 2015 pe două motoare – consumul, mai cu seamă consumul populaţiei, şi investiţiile. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut în volum cu 5,7% în primele trei trimestre, contribuind cu 3,5% la creşterea PIB de 3,7%. Formarea brută de capital fix a crescut în volum cu 6,8% şi a contribuit cu 1,5% la creşterea economică. Exporturile de bunuri se pregătesc să înregistreze un nou maxim istoric, de peste 55 mld. euro, chiar dacă contribuie negativ la PIB în primele trei trimestre din cauza unui volum mai mare de importuri (şi ca urmare a majorării consumului stimulat de reducerea taxelor şi creşterea salariilor).

Sistemul financiar european este ameninţat de riscurile provenite din ţările emergente, în special din China, chiar dacă pieţele au depăşit o serie de şocuri în a doua jumătate a anului curent, atrage atenţia Banca Centrală Europeană (BCE). "Sistemul financiar al zonei euro a suportat provocările venite de pe mai multe fronturi, în a doua jumătate a anului", potrivit unui raport al BCE referitor la stabilitatea financiară, care aminteşte riscurile legate de negocierea acordului cu Grecia, în vară, şi corecţia care a avut loc pe piaţa acţiunilor din China.  "Impactul acestor evenimente asupra sistemului financiar al zonei euro a fost relativ limitat, indicii bancari, fiscali şi de stres financiar menţinându-se la niveluri scăzute", consideră BCE, care avertizează, însă, că pieţele emergente generează riscuri pentru pieţe. Potrivit BCE, creşterea ocazională a volatilităţii pieţelor financiare arată că vulnerabilităţile generate de pieţele emergente sunt în creştere.