Sistemul financiar european este ameninţat de riscurile provenite din ţările emergente, în special din China, chiar dacă pieţele au depăşit o serie de şocuri în a doua jumătate a anului curent, atrage atenţia Banca Centrală Europeană (BCE). "Sistemul financiar al zonei euro a suportat provocările venite de pe mai multe fronturi, în a doua jumătate a anului", potrivit unui raport al BCE referitor la stabilitatea financiară, care aminteşte riscurile legate de negocierea acordului cu Grecia, în vară, şi corecţia care a avut loc pe piaţa acţiunilor din China.  "Impactul acestor evenimente asupra sistemului financiar al zonei euro a fost relativ limitat, indicii bancari, fiscali şi de stres financiar menţinându-se la niveluri scăzute", consideră BCE, care avertizează, însă, că pieţele emergente generează riscuri pentru pieţe. Potrivit BCE, creşterea ocazională a volatilităţii pieţelor financiare arată că vulnerabilităţile generate de pieţele emergente sunt în creştere. 

O instanta din Franta a decis initierea unui proces in cazul rolului directorului FMI Christine Lagarde in plati ilegale in valoare de 400 de milioane de euro facute catre omul de afaceri francez Bernard Tapie, informeaza Mediafax citand Reuters.
Cazul, datand de acum aproape 20 de ani, cand Christine Lagarde era ministru al Economiei in Administratia presedintelui Nicolas Sarkozy, va fi judecat de Curtea de Justitie a Republicii Franta, a transmis Procurorul general francez.  "Doamna Lagarde va reitera ca a actionat in interesul statului francez, prin respectarea in totalitate a legii", a transmis biroul directorului Fondului Monetar International.  Decizia de joi este surprinzatoare, dat fiind ca procurorii recomandasera in septembrie incetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.  Fostul ministru al Economiei este cercetata pentru neglijenta in serviciu, reprosandu-i-se ca nu s-a opus unei decizii de arbitraj si nu a formulat recurs contra sentintei din iulie 2008 care il favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se refera la o sentinta de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru incheierea unui litigiu cu Banca Credit Lyonnais privind vanzarea Adidas in 1994.

Curtea de Justiţie Europeana a arătat în mod expres că sprijină lupta împotriva evaziunii fiscale, obiectiv fixat de altfel şi prin Directiva 2006/112/CE. Potrivit Curţii, dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat în situaţia excepţională în care se probează dincolo de orice dubiu rezonabil că, în mod obiectiv, persoana care solicită dreptul de deducere ştia sau ar fi trebuit să ştie că participă la un mecanism fraudulos.  Însă Curtea (conform Hotărârilor Mahagében și Dávid, C-80/11 și C-142/11 din 21 iunie 2012, Bonik, C-285/11 din 6 decembrie 2012 și Gábor Tóth, C-324/11 din 6 septembrie 2012) a statuat şi faptul că acordarea dreptului de deducere este un principiu fundamental al sistemului european de TVA, care, în principiu, nu poate fi limitat iar atâta timp cât nu se probează în mod obiectiv că un contribuabil ştia sau ar fi trebuit să ştie că ia parte la un mecanism fraudulos în materie de TVA, dreptul de deducere nu poate fi refuzat, indiferent de comportamentul celorlalţi participanţi implicaţi în sistemul de TVA. Aceasta în considerarea faptului că orice persoană trebuie să beneficieze de prezumţia de bună-credinţă și că organelor fiscale le revine practic sarcina probării că participarea la un mecanism fraudulos s-a făcut cu intenţie directă.

Planul de a permite statelor să impună controale temporare la frontiere a fost prezentat săptămâna aceasta de Luxemburg, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.  Berlinul a determinat mai multe state să impună vara aceasta controale temporare la frontiere sau să-şi închidă graniţele, pentru a face faţă numărului mare de imigranţi sosiţi pe ruta Balcanică pentru a ajunge în nordul Europei.  "Miniştrii au convenit că, dacă există probleme serioase care pun în pericol spaţiul, trebuie să avem un cadru european comun pentru gestionarea frontierelor pentru şase luni şi chiar mai mult", a declarat după reuniunea de vineri ministrul luxemburghez pentru Migraţie, Jean Asselborn.  Conform Articolului 26 din regulile spaţiului Schengen, statele membre pot introduce controale suplimentare dacă există "deficienţe serioase persistente" la frontierele blocului, o condiţie despre care oficialii europeni susţin că se potriveşte situaţiei actuale din Grecia.  "Am rămas fără răspunsuri uşoare? Ne-au mai rămas doar opţiunile proaste. Acestea sunt opţiuni dureroase şi necesită încălcarea unor tabuuri şi adoptarea unor măsuri pe care în mod instinctiv nu vrem să le luăm. Aceasta este responsabilitatea pe care o au liderii noştri acum", a declarat un oficial UE. Oficialii europeni au discutat posibilitatea de a suspenda Grecia din Schengen, ceea ce ar forţa cetăţenii greci să prezinte paşapoartele atunci când circulă în alte părţi ale spaţiului comun.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, multe dintre Hotărârile de Guvern privind alocări bugetare din Fondul de rezervă nu au respectat condiţiile legale.  Mai mult, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, destinat finanţării unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, a fost majorat, în 2014, de 14,5 ori.  ”Prin Hotărârile de Guvern prin care au fost alocate sume de la Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului în anul 2014, pentru o mare parte din cheltuieli nu sunt îndeplinite condiţiile de a fi încadrate în categoria urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar, aşa cum prevede art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Pentru o parte din aceste situaţii, prin ordonanţe simple, respectiv ordonanţe de urgenţă, Guvernul a aprobat derogări de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, realizându-se astfel mecanismul prin care din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului să se aloce sume către ordonatori de credite fără a fi încadrate în categoria «urgente şi neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar». Fondul de Rezervă Bugetară la Dispoziţia Guvernului a fost majorat în anul 2014 de aproximativ 14,51 ori”, se manţionează în raportul Curţii de Conturi...Astfel, dacă la începutul anului 2014 în Legea 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014 a fost prevăzută o sumă de 161.269.000 de lei, Fondul de Rezervă a fost suplimentat până la finalul anului 2014 la suma de 2.340.670 mii lei (cu suma de 1.040.100.000 de lei prin cele două rectificări bugetare şi cu suma de 1.139.301.000 de lei potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice).

Autorităţile de la Atena au activat, joi, mecanismele Uniunii Europene de Protecţie Civilă, prin adoptarea a trei măsuri care să le permită să facă faţă crizei migraţiei, informează Mediafax.  Mecanismul de Protecţie Civilă permite Greciei să beneficieze de sprijin material, în vederea gestionării afluxului de refugiaţi şi solicitanţi de azil. Astfel, autorităţile elene au cerut bunuri precum corturi, generatoare, paturi, echipamente sanitare şi truse de prim-ajutor. Livrarea ajutoarelor este coordonată de Centrul de Coordonare a Răspunsului la situaţii de urgenţă (ERCC) al CE, care colaborează cu autorităţile elene şi ale celorlalte state participante la Mecanism.  Atena a întocmit de asemenea un plan cu Frontex, în vederea unei operaţiuni la graniţa Greciei cu Macedonia, unde Agenţia europeană pentru frontiere va oferi asistenţă la înregistrarea imigranţilor. Desfăşurarea ofiţerilor suplimentari va începe săptămâna viitoare, precizează CE. Mai mult, Grecia a depus o cerere oficială privind desfăşurarea unei operaţiuni a Echipei de Intervenţie Rapidă la Frontiere (RABIT), pentru a oferi sprijin la graniţa sa externă din insulele din Marea Egee. Frontex va procesa această cerere cu prioritate, în condiţiile în care peste 50.000 de persoane au intrat în Grecia de la 1 noiembrie.  Decizia Atenei de a accepta ajutorul UE şi al Frontex în gestionarea crizei migraţiei a fost salutată de blocul comunitar înaintea reuniunii, în condiţiile în care au existat informaţii potrivit cărora unele state UE au cerut suspendarea Greciei din spaţiul Schengen pentru că nu depune suficiente eforturi pentru a-şi securiza frontierele externe şi respinge ajutorul european.  Grecia neagă că ar fi respins vreodată asistenţa din partea UE, dar Guvernul, conştient de implicaţiile interne, a vrut să clarifice faptul că Frontex va ajuta doar la înregistrarea imigranţilor şi nu va participa la misiuni comune de patrulare la frontiere. Decizia de a activa Mecanismul are la bază prezenţa a mii de imigranţi la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, unde sunt blocaţi, după ce autorităţile de la Skopje au permis intrarea în ţară doar sirienilor, irakienilor şi afganilor ce fug din calea conflictelor, generând proteste din partea cetăţenilor altor ţări, relatează BBC News Online.