duminică, 13 decembrie 2015

In toata Europa. clica delapidatorilor a reusit sa fure alegerile, sa infringa vointa popoarelor, sa subjuge tot so pe toti - este evident ce alegerile din Franta au fost fraudate si asta, cu concursul perdatilor, care précis au fost cumparati cu functii si cash - Partidul de extrema dreapta, euro-sceptic si anti-imigrationist, nu a reusit sa isi transforme rezultatele excelente de saptamana trecuta intr-un castig real al celui de-al doilea tur. Francezii s-au mobilizat la urne, iar socialistii chiar si-au incurajat alegatorii sa voteze cu partidele de centru-dreapta in regiunile unde ei au fost exclusi din al doilea tur, pentru a opri ascensiunea la putere a formatiunii lui Le Pen.  Cele ce urmeaza sunt proba clara ca aceste alegeri au fost vindute chiar de Le Pen”Rezultatel nu vor descuraja ascensiune neinduratoare a partidului, de la o alegere electorala la alta, pana la stadiul de miscare nationala”, a spus Marine Le Pen dupa ce exit-poll-urile au aratat infrangerea grea suferita de Frontul National.  Marine Le Pen, care nu a reusit sa obtina controlul unei regiuni din nordul Frantei, fiind infranta de contracandidatul ei conservator, a sustinut ca alegatorii Frontului National au fost supusi intimidarii si manipularii.
Minisrul de Energie al Rusiei, Alexander Novak a anuntat ca proiectul gazoductului Turkish Stream a fost suspendat pana la detensionarea situatiei dintre Moscova si Ankara.  La scurt timp dupa aceea, liderii companiei energetice italiene ENI, unii dintre potentialii beneficiari ai livrarilor de gaze pe traseul turcesc au confirmat ca proiectul este ca si mort.  Decizia luata de Moscova aduce o serie de pierderi neprevazute pentru compania Gazprom, ramasa cu un stoc de zeci de kilometri de conducte submarine care nu pot fi folosite decat in Marea Neagra.  Compania rusa a comandat conductele special in Japonia si Germania, acestea fiind destinate initial gazoductului South Stream, abandonat intre timp de Moscova, ulterior fiind repartizate in proiectul Turkish Stream, care ar fi urmat aproximativ acelasi traseu submarin.  Lungimea totala a gazoductului South Stream era prevazuta la 2400 de kilometri, iar surse din industria de profil sustin ca acestea sunt complet inutile in alt proiect.  "Aceste conducte au fost calibrate pentru un anumit mediu, o anumita presiune si o capacitate clar stabilita. Nu pot fi folosite decat in adancul Marii Negre", a comentat pentru Reuters unul dintre fabricanti.  Suspendarea proiectului Turkish Stream este un gest simbolic al Moscovei, daca este sa tinem cont ca investitia s-a izbit de diverse piedici nerezolvate de catre cele doua guverne, dar pentru Gazprom implicatiile financiare sunt deosebit de riscante. Compania a cheltuit intre 12 si 14 miliarde de dolari pe proiectele South Stream si Turkish Stream, fara ca vreunul din acestea sa fie transpus in realitate, comenteaza analistul Sberbank Valery Nesterov.  In plus, nici macar proiectul Nord Stream II, care ar urma sa asigure, pe sub Marea Baltica, o legatura directa intre Rusia si Germania, nu pare foarte sigur.  Dupa ce consortiul format din Gazprom si alte 5 companii energetice din Europa au prezentat varianta gazoductului din Marea Baltica, un grup de 10 tari europene a protestat impotriva acestei investitii, considerand ca ar periclita interesele UE prin destabilizarea securitatii energetice a Ucrainei.   "Iarasi, Gazprom s-a avantat in constructia unui gazoduct de care Europa s-ar putea sa nu aiba nevoie", a mai spus Nesterov. Rusia este al doilea mare producator de conducte din otel din lume, fiind depasita doar de China, cu o productie anuala de 300 de milioane de tone de conducte, acestea fiind destinate proiectelor energetice majore.  Reprezentantii celui mai mare producator de conducte din Rusia, TMK, sustin ca Turkish Stream poate reveni oricand in actualitate, odata ce sanctiunile economice dictate de Moscova impotriva Turciei vor fi retrase.  "Turkish Stream, ca proiect, nu este complet abandonat. Poate intr-un an sau doi, odata ce situatia se va calma, lucrarile vor fi reluate. Conductele pot rezista asa pana la 50 de ani", a explicat vicepresedintele TMK Vladimir Smatovici.

sâmbătă, 12 decembrie 2015

Cotatia petrolului a cazut luni la minimul ultimilor aproape sapte ani, la New York, in fata imobilismului Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) si a inundarii pietei mondiale, scrie AFP.  In jurul orei 18,20 GMT, cotatia barilului de referinta (WTI) pentru livrarile din ianuarie pierdea 2,34 dolari pana la 37,63 dolari pe New York Mercantile Exchange (Nymex), dupa ce cazuse pana la 37,50 dolari, un nivel care nu a mai fost inregistrat din februarie 2009.  La Londra, pretul barilului Brent, referinta europeana a petrolului, se tranzactiona la nivele minime din 2009, pretul contractului pentru ianuarie pierzand 2,31 dolari, pana la 40,69 dolari.  Evident, piata ia act de decizia OPEC de a abandona ideea plafonarii productiei, dupa ce a intarziat sa reactioneze vineri", crede John Kilduff, de la Again Capital.  Fidel pozitiei adoptate cu un an in urma si mentinuta acum sase luni, cartelul nu doar ca a decis vineri la Viena sa isi mentina productia la nivelele actuale dar, fapt neobisnuit, nici macar nu a stabilit un obiectiv cifrat.  "Nu se vede pur si simplu cum va fi resorbita supraproductia".

vineri, 11 decembrie 2015

Dobânda la depozitele băncilor a fost redusă cu 0,1 puncte, la -0,3%       Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul de 0,05%, informează MarketWatch. Dobânda pentru facilitatea marginală de creditare a rămas la 0,3%, potrivit deciziei luate de conducerea BCE în timpul şedinţei de politică monetară.  Preşedintele BCE, Mario Draghi, urmează să anunţe noi măsuri de stimulare a economiei zonei euro în timpul unei conferinţei de presă, în condiţiile în care inflaţia din regiune este cu mult sub ţinta oficială a instituţiei de aproape 2%.  Inflaţia din zona euro a stagnat în noiembrie la nivelul de 0,1%, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau la 0,2%.

joi, 10 decembrie 2015

Gazprom a anunţat miercuri că opreşte livrările de gaze către Ucraina, în timp ce autorităţile de la Kiev au replicat că pot găsi gaze mai ieftine în altă parte.  Scrisoarea, trimisă joi şi semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia, afirmă că proiectul trebuie analizat cu atenţie de autorităţile de reglementare şi cere dezbaterea problemei la summitul UE care va avea loc în decembrie, relatează Reuters.  "Poziţia Comisiei Europene referitoare la proiectul Nord Stream II va influenţa în mod esenţial percepţia asupra politicii externe şi de securitate a UE, între principalii aliaţi şi partenerii tradiţionali", se arată în scrisoare.
Liderii mondiali au cerut Moscovei şi Ankarei să evite escaladarea tensiunilor, după doborârea unui avion rusesc de către Turcia, membră a NATO.  Relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană şi Ucraina au fost nesigure de la anexarea Crimeei de către statul rus, în luna martie a anului trecut.
Extinderea Nord Stream pentru creşterea livrărilor de gaze direct către Germania ar putea avea consecinţe serioase pentru Ucraina şi statele UE.  "Menţinerea rutei de transport al gazelor prin Ucraina este în interesul strategic al UE în ansamblul ei, nu doar din perspectiva securităţii energetice, dar şi pentru consolidarea stabilităţii în Europa de Est", se arată în scrisoare.
Comisia Europeană vrea reducerea dependenţei blocului comunitar de Rusia, care asigură aproximativ o treime din necesarul energetic al UE.  Executivul UE a anunţat deja că va analiza proiectul de extindere a Nord Stream pentru a vedea dacă respectă legislaţia UE şi că prioritară este diversificarea furnizorilor şi menţinerea statutului Ucrainei de ţară de tranzit pentru gaze.

miercuri, 9 decembrie 2015

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile grecesti solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depăşit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante. După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor. Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România...Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) - principalul acţionar al băncilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat recent autorităţile elene...BCE a estimat că necesităţile de capital ale Piraeus Bank se ridică la 4,93 miliarde de euro. Din această sumă, banca a obţinut 1,94 miliarde de euro de la investitorii privaţi iar autorităţile de supervizare au aprobat noi acţiuni de majorare a capitalului, în valoare de 271 milioane de euro. Restul de 2,72 miliarde de euro va fi acoperit de Guvernul elen, care va primi în acest scop bani de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).