Producţia industrială a Germaniei a înregistrat în septembrie cel mai semnificativ declin din ultimele 12 luni, datele sugerând că avansul celei mai mari economii europene a încetinit în trimestrul trei din 2015, din cauza dificultăţilor de pe pieţele emergente, transmit Deutsche Welle şi Reuters.  Producţia, ajustată în funcţie de factorii sezonieri şi inflaţie, a scăzut cu 1,1% în septembrie, după un declin de 0,6% în august, arată datele publicate vineri de Ministerul Economiei de la Berlin. Analiştii se aşteptau la un avans de 0,5%.  'Datele pentru trimestrul trei nu arată deloc bine şi contrastează cu încrederea investitorilor, care încă este la un nivel ridicat. Pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă pieţele emergente, e greu să ne imaginăm o redresare rapidă a industriei germane, dar consumul rămâne singura rază de speranţă', a afirmat economistul Ulrike Kastens, de la Sal. Oppenheim. Şi comenzile industriale au scăzut în septembrie cu 1,7%, ceea ce indică un posibil declin al exporturilor pe principalele pieţe ale Germaniei din ţările emergente.   Conform estimărilor Comisiei Europene publicate joi, PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze o creştere de 1,7% anul acesta şi de 1,9% anul viitor, după un avans de 1,6% în 2014.  Economia germană a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul doi din 2015, după o creştere de 0,3% în primele trei luni ale acestui an. Comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%.

BNR estimează că inflaţia rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimester -   BNR reconfirmă că rata anuală a inflaţiei se va menţine în teritoriu negativ pe tot parcursul următoarelor trei trimestre, urmând să revină la valori pozitive, dar până la începutul anului 2017 se va plasa sub limita inferioară a intervalului ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, transmit surse din presă. "Noua prognoză reconfirmă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ pe parcursul următoarelor trei trimestre şi a revenirii ei ulterioare la valori pozitive, plasate, până la începutul anului 2017, sub limita de jos a intervalului ţintei", a declarat astăzi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie.  Banca Naţională a României (BNR) a decis, joi, menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an, potrivit unui comunicat al BNR.  În şedinţa de politică monetară s-a hotărât, totodată, păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută şi gestionarea adecvată a lichidităţii în sistemul bancar.  "Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 noiembrie 2015", se precizează în comunicat. 

Reuniţi la Bruxelles în timp ce o femeie şi doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă ţări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) şi sârma ghimpată.  După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă de atacuri furioase între lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acţiune în 17 puncte, ce include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare, cu ajutorul ONU, pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.  "O acţiune unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ", se arată în declaraţia comună - ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state şi-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranţi neînregistraţi la frontierele vecinilor lor.  "Ţările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei", se arată în document.  "Am spus foarte clar că politica mutării pur şi simplu a persoanelor trebuie să înceteze", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.  Merkel, a cărei cotă de popularitate scade după ce a deschis frontierele Germaniei unor sute de mii de sirieni, a cerut reuniunea la doar zece zile după ultimul dintr-o serie de summituri UE în format complet dedicate crizei migraţiei. Ea a declarat că este urgent să se ajungă la o soluţie umană pentru zecile de mii de oameni blocaţi la frontiere în Balcani, în frig şi ploaie.  "Imaginile din ultimele zile nu sunt în concordanţă cu valorile noastre", le-a spus ea jurnaliştilor, după ce a obţinut acordul participanţilor în vederea oferirii de adăpost, hrană şi îngrijire migranţilor, cu ajutorul, după caz, al UE sau unor împrumuturi internaţionale avantajoase.  "Europa trebuie să arate că este un continent al valorilor, un continent al solidarităţii", a subliniat ea, adăugând că "acesta este un bloc în construcţie... dar avem nevoie să adoptăm multe alte măsuri".  Ea a subliniat, de asemenea, asupra necesităţii continuării negocierilor cu Turcia, principala ţară de tranzit către Europa nu doar pentru refugiaţi sirieni şi irakieni, ci şi pentru numeroşi afgani şi pakistanezi, consideraţi de către UE "imigranţi economici", pe care nu-i doreşte.

Sindicatul angajaţilor BRD va picheta luni şi marţi sediul central al băncii, între orele 11:00-13:00, după ce negocierile pentru contractul colectiv de muncă au eşuat, ei cerând creşterea salariilor cu 100 lei brut pentru cei care lucrează de minim 3 ani în BRD şi o primă de 700 lei pentru haine.     Astfel, reprezentanţii sindicatului spun că sunt nemulţumiţi din cauza aspectelor nesoluţionate în urma unei concilieri din 26 octombrie, potrivit unui comunicat transmis vineri.  Aceştia vor majorarea salariilor de bază cu 100 lei brut pentru toţi salariaţii cu minim trei ani vechime în BRD la jumătatea acestui an, reprezentând cotă parte din inflaţia neacordată în perioada 2009-2014.  Totodată, solicită acordarea unei prime de 700 lei net pentru a-şi cumpăra ţinute business, aşa cum le cere grupul financiar prin regulament intern.  Angajaţii doresc să-şi păstreze prima de participare la profit, după ce patronatul a propus eliminarea acestui drept în schimbul suplimentării primei de ziua băncii, care este condiţionată însă de atingerea unui obiectiv pe care sindicaliştii îl consideră nefezabil, respectiv păstrarea numărului de clienţi activi.  De asemenea, aceştia mai revendică protecţia liderilor încă un an de la terminarea mandamtului, drept care a existat în contractul colectiv de muncă, însă pe care patronatul BRD nu doreşte să-l păstreze în continuare.  "Sindicatul Impact avertizează că, dacă şi după pichetare, patronatul BRD-Groupe Societe Generale va avea aceeaşi atitudine inflexibilă legată de revendicările salariaţilor, va declanşa greva, conform prevederilor legii. Rămânem preocupaţi de calitatea serviciilor asigurate clienţilor, fără să afectăm interesele acestora, în condiţiile asigurării unui tratament decent al salariaţilor din partea patronatului", se precizează în comunicat. 

ITALIA - Bloomberg News a obţinut documente juridice aferente cazului, acestea confirmând o ştire apărută în cotidianul Il Fatto Quotidiano.  Banca BPS a fost plasată sub administrarea specială în februarie 2013 de către Ministerul de Finanţe, la cererea băncii centrale, în urma unei inspecţii care a găsit nereguli în cadrul instituţiei financiare şi un deficit semnificativ de capital.  Noii administratori ai BPS au vândut banca în 2014 către Banco di Desio e della Brianza, prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, în valoare de 140 de milioane de euro, rezervată pentru Banco di Desio, după cum scrie Wall Street Journal.  Riziero Angeletti, avocatul acţionarilor BPS, a declarat că tranzacţia supervizată de Banca Italiei a generat pierderi importante pentru clienţii săi şi pentru mai mult de 20 de mii de alţi acţionari, care deţineau împreună 51% din capitalul social al băncii.  În urma vânzării către Banco di Desio, acţionarii BPS au devenit minoritari, cu doar 10% din capital, conform articolului din Wall Street Journal.  Verdictul de anul trecut al Consiliului de Stat, instituţia juridico-administrativă care asigură respectarea legalităţii la nivelul administraţiei publice din Italia, arată că BPS nu ar fi trebuit plasată sub administrare specială, conform ştirii de la Bloomberg.  Decizia Consiliului a reprezentat factorul principal al acţiunii lansate în justiţie de către foştii acţionari majoritari. Acuzaţiile de fraudă, corupţie şi abuz de putere sunt cercetate de procurorii din oraşul Spoleto. Reprezentanţii Băncii Italiei nu au dorit să comenteze informaţiile din presă.  Luigi Leone, şeful principalului sindicat din cadrul băncii centrale, a declarat că "dacă este sub investigaţie, atunci guvernatorul trebuie să se autosuspende până la clarificarea situaţiei", după cum mai scrie Bloomberg.  Conform ştirilor din presa italiană, Ignazio Visco a avut o întâlnire cu preşedintele ţării, Sergio Mattarella, dar nu au fost oferite detalii despre agenda întâlnirii. În calitatea sa de guvernator al Băncii Italiei, Ignazio Visco este şi membru al principalului organ de decizie al BCE, Consiliului Guvernatorilor.

                                                                                                                                                                                                               

MUNTENEGRU - Mii de oameni s-au încăierat cu forţele de ordine. Mulţimea a început să arunce cu cu petarde şi sticle incendiare în oamenii legii, încercând să rupă barajul și să intre în clădirea Parlamentului. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea. În cursul nopții, autoritățile au scos blindatele pentru a patrula pe străzile capitalei. Totul se petrece in Muntenegru, acolo unde populatia cere demisia premierului aflat de 25 de ani in functie, potrivit Digi24.  Cincisprezece polițiști au fost răniți, între care unul grav, iar 24 de manifestanți au avut nevoie de îngrijiri medicale.  Parlamentarul Andrija Mandic, unul dintre organizatorii protestelor, a fost reținut, a anunțat ministrul de interne.  În cursul serii, în mai multe puncte din capitala Podgorița au avut loc ciocniri sporadice între polițiști și manifestanți mascați, care aveau un comportament agresiv.  Manifestanţii au protestat pentru a treia oară în decurs de o săptămână si cer demisia premierului Milo Djukanovici, politician aflat de 25 de ani la conducerea Muntenegru. Lider încă de pe vremea lui Slobodan Miloșevici, când Muntenegru și Serbia formau o singură țară, Djukanovici a fost preşedinte, apoi a avut şase mandate de prim-ministru. „Milo hoțul!” și „E terminat!” au strigat protestatarii în fața Parlamentului. Ei spun că liderul muntenegrean este corupt și a distrus țara.  Până acum, Djukanovici a respins apelurile de a demisiona și a propus ca alegerile să fie convocate după reuniunea NATO din decembrie, când Muntenegru ar urma să primească invitația de a intra în Alianța Nord-Atlantică.