Sindicatul angajaţilor BRD va picheta luni şi marţi sediul central al băncii, între orele 11:00-13:00, după ce negocierile pentru contractul colectiv de muncă au eşuat, ei cerând creşterea salariilor cu 100 lei brut pentru cei care lucrează de minim 3 ani în BRD şi o primă de 700 lei pentru haine.     Astfel, reprezentanţii sindicatului spun că sunt nemulţumiţi din cauza aspectelor nesoluţionate în urma unei concilieri din 26 octombrie, potrivit unui comunicat transmis vineri.  Aceştia vor majorarea salariilor de bază cu 100 lei brut pentru toţi salariaţii cu minim trei ani vechime în BRD la jumătatea acestui an, reprezentând cotă parte din inflaţia neacordată în perioada 2009-2014.  Totodată, solicită acordarea unei prime de 700 lei net pentru a-şi cumpăra ţinute business, aşa cum le cere grupul financiar prin regulament intern.  Angajaţii doresc să-şi păstreze prima de participare la profit, după ce patronatul a propus eliminarea acestui drept în schimbul suplimentării primei de ziua băncii, care este condiţionată însă de atingerea unui obiectiv pe care sindicaliştii îl consideră nefezabil, respectiv păstrarea numărului de clienţi activi.  De asemenea, aceştia mai revendică protecţia liderilor încă un an de la terminarea mandamtului, drept care a existat în contractul colectiv de muncă, însă pe care patronatul BRD nu doreşte să-l păstreze în continuare.  "Sindicatul Impact avertizează că, dacă şi după pichetare, patronatul BRD-Groupe Societe Generale va avea aceeaşi atitudine inflexibilă legată de revendicările salariaţilor, va declanşa greva, conform prevederilor legii. Rămânem preocupaţi de calitatea serviciilor asigurate clienţilor, fără să afectăm interesele acestora, în condiţiile asigurării unui tratament decent al salariaţilor din partea patronatului", se precizează în comunicat. 

ITALIA - Bloomberg News a obţinut documente juridice aferente cazului, acestea confirmând o ştire apărută în cotidianul Il Fatto Quotidiano.  Banca BPS a fost plasată sub administrarea specială în februarie 2013 de către Ministerul de Finanţe, la cererea băncii centrale, în urma unei inspecţii care a găsit nereguli în cadrul instituţiei financiare şi un deficit semnificativ de capital.  Noii administratori ai BPS au vândut banca în 2014 către Banco di Desio e della Brianza, prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, în valoare de 140 de milioane de euro, rezervată pentru Banco di Desio, după cum scrie Wall Street Journal.  Riziero Angeletti, avocatul acţionarilor BPS, a declarat că tranzacţia supervizată de Banca Italiei a generat pierderi importante pentru clienţii săi şi pentru mai mult de 20 de mii de alţi acţionari, care deţineau împreună 51% din capitalul social al băncii.  În urma vânzării către Banco di Desio, acţionarii BPS au devenit minoritari, cu doar 10% din capital, conform articolului din Wall Street Journal.  Verdictul de anul trecut al Consiliului de Stat, instituţia juridico-administrativă care asigură respectarea legalităţii la nivelul administraţiei publice din Italia, arată că BPS nu ar fi trebuit plasată sub administrare specială, conform ştirii de la Bloomberg.  Decizia Consiliului a reprezentat factorul principal al acţiunii lansate în justiţie de către foştii acţionari majoritari. Acuzaţiile de fraudă, corupţie şi abuz de putere sunt cercetate de procurorii din oraşul Spoleto. Reprezentanţii Băncii Italiei nu au dorit să comenteze informaţiile din presă.  Luigi Leone, şeful principalului sindicat din cadrul băncii centrale, a declarat că "dacă este sub investigaţie, atunci guvernatorul trebuie să se autosuspende până la clarificarea situaţiei", după cum mai scrie Bloomberg.  Conform ştirilor din presa italiană, Ignazio Visco a avut o întâlnire cu preşedintele ţării, Sergio Mattarella, dar nu au fost oferite detalii despre agenda întâlnirii. În calitatea sa de guvernator al Băncii Italiei, Ignazio Visco este şi membru al principalului organ de decizie al BCE, Consiliului Guvernatorilor.

                                                                                                                                                                                                               

MUNTENEGRU - Mii de oameni s-au încăierat cu forţele de ordine. Mulţimea a început să arunce cu cu petarde şi sticle incendiare în oamenii legii, încercând să rupă barajul și să intre în clădirea Parlamentului. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea. În cursul nopții, autoritățile au scos blindatele pentru a patrula pe străzile capitalei. Totul se petrece in Muntenegru, acolo unde populatia cere demisia premierului aflat de 25 de ani in functie, potrivit Digi24.  Cincisprezece polițiști au fost răniți, între care unul grav, iar 24 de manifestanți au avut nevoie de îngrijiri medicale.  Parlamentarul Andrija Mandic, unul dintre organizatorii protestelor, a fost reținut, a anunțat ministrul de interne.  În cursul serii, în mai multe puncte din capitala Podgorița au avut loc ciocniri sporadice între polițiști și manifestanți mascați, care aveau un comportament agresiv.  Manifestanţii au protestat pentru a treia oară în decurs de o săptămână si cer demisia premierului Milo Djukanovici, politician aflat de 25 de ani la conducerea Muntenegru. Lider încă de pe vremea lui Slobodan Miloșevici, când Muntenegru și Serbia formau o singură țară, Djukanovici a fost preşedinte, apoi a avut şase mandate de prim-ministru. „Milo hoțul!” și „E terminat!” au strigat protestatarii în fața Parlamentului. Ei spun că liderul muntenegrean este corupt și a distrus țara.  Până acum, Djukanovici a respins apelurile de a demisiona și a propus ca alegerile să fie convocate după reuniunea NATO din decembrie, când Muntenegru ar urma să primească invitația de a intra în Alianța Nord-Atlantică.

Miercuri, la Bursa de la Frankfurt, acţiunile VW au scăzut cu 8%, la 102,05 euro. De la începutul scandalului emisiilor, în 18 octombrie, VW a pierdut aproape 24 miliarde de euro din capitalizarea bursieră.  Un purtător de cuvânt al VW a anunţat că cele aproximativ 800.000 de maşini la care a fost subestimat consumul de combustibil fac parte din brandurile Volkswagen - Polo, Golf şi Passat, Audi - A1 şi A3, Skoda Octavia, Seat Ibiza şi Seat Leon. Majoritatea vehiculelor afectate au motoare diesel TDI pe benzină de 1,4, 1,6 şi doi litri. Singurul motor pe benzină este de 1,4 litri dar numărul vehiculelor afectate este foarte limitat', a explicat purtătorul de cuvânt.

Costurile totale cu care se confruntă VW din cauza scandalului emisiilor au ajuns probabil la aproximativ 13,2 miliarde de euro, a estimat analistul Jose Asumendi de la JPMorgan Chase & Co.

Compania germană a dat asigurări că va începe imediat să discute cu 'autorităţile responsabile' despre măsurile luate în acest caz.  "Chiar de la început am făcut presiuni pentru o clarificare implacabilă şi cuprinzătoare a evenimentelor. Nimeni şi nimic nu ne va opri. Este un proces dureros dar este singura noastră alternativă", a afirmat directorul general Matthias Mueller.

Reprezentanţii VW au recunoscut luna trecută că au falsificat datele la testele din SUA privind emisiile vehiculelor şi au anunţat că 11 milioane de vehicule diesel cu motoare de patru cilindri vândute în întreaga lume au fost echipate cu sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare.  Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania. AGERPRES

Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, toate cu operaţiuni şi în ţara noastră, au nevoie de capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, arată testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Bloomberg.  În România, Eurobank controlează Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. O verificare a calităţii activelor a arătat necesitatea unei ajustări a valorii cu 9,2 miliarde de euro la cele patru instituţii de credit, se arată într-un comunicat publicat astăzi de BCE. În cadrul testelor de stres, deficitul de capital al băncilor s-a situat la 14,4 miliarde de euro într-o simulare de criză şi la 4,4 miliarde de euro în scenariul de baza, transmite Mediafax.  Cele patru bănci vor trebui să transmită BCE planuri de recapitalizare până pe 6 noiembrie.  Guvernul de la Atena şi creditorii europeni au încheiat în această vară un nou acord pentru susţinerea financiară a statului elen, după mai multe luni de divergenţe, care au adus Grecia aproape de ieşirea din zona euro. Recapitalizarea băncilor este văzută ca un prim pas în revitalizarea economiei ţării, lovită dur de recesiune şi măsurile de control al capitalului.  Instituţiile de credit vor cere acţionarilor şi investitorilor care deţin obligaţiuni ale băncilor să acopere necesarul de capital, înainte de a apela la fonduri de până la 25 de miliarde de euro puse la dispoziţie de către stat, potrivit unui plan pentru recapitalizarea sistemului bancar programat să fie votat sâmbătă de parlamentul elen. De asemenea, băncile vor putea cere posesorilor de acţiuni obişnuite sau preferenţiale, precum şi investitorilor care deţin alte instrumente financiare, să accepte pierderi în cadrul procesului de recapitalizare, înainte de a putea apela la sprijinul statului, potrivit proiectului de lege aflat în discuţie în parlamentul elen.  Statul elen va obţine banii necesari recapitalizării sistemului bancar prin împrumuturi de la ţările zonei euro, în cadrul programului de ajutor financiar.

Pleaca o marioneta, vine o alta marioneta. Papusarii castiga...

Ponta a demisionat miercuri impreuna cu tot guvernul, dupa protestele masive de marti seara. Scena politica e complet bulversata, liderii politici cauta acum solutii pentru o noua majoritate. Primarul hulit al Sectorului 4, Piedone, a demisionat si el dupa tragedia din Club Colectiv. PNL e in sedinta de urgenta, presedintele Iohannis e asteptat sa iasa cu declaratii dupa ora 3, acum fiind prins intr-un mini-summit cu presedintii din 8 state vecine. La 13.00 are loc sedinta coalitiei de guvernare...Cred ca ar trebui mers mai departe si cerut alegeri anticipate.
Intre timp, traim intr-o era in care comunicarea e aproape instantanee. Avem o gramade de it-isti, sau intr-o prima faza chiar facebook.  Ar trebui regandit si reformat din temelii modul in care se face politica. Ca sa nu mai vorbim de cate structuri birocratice ar putea disparea...Nu pot spune ca nu ma bucur ca si-a dat demisia.  Dar imi e teama ca astea sunt jocuri de culise. Cu alte cuvinte iar s-a confiscat un eveniment important pentru jocuri mizerabile...Am scapat. Acum ne pregatim pentru urmatorul neavenit. Politica romaneasca e un birt prost cu un meniu nesfirsit iar noi, boborul - musteriul care se obstineaza sa guste din fiecare fel...