Copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat astăzi, la Braşov, că formaţiunea sa doreşte să propună introducerea impozitului forfetar "mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii care lucrează în domeniul hotelier şi restaurante", transmit surse din presă. "Vrem să diminuăm evaziunea fiscală, vrem să diminuăm birocraţia, pentru că va fi mult mai uşor de administrat un astfel de impozit de către autorităţile fiscale şi, în acelaşi timp, va fi un ajutor şi pentru IMM în gestionarea propriei contabilităţi (...) Vrem să propunem această măsură, ştim că suntem în asentimentul multora dintre cei care provin din mediul de afaceri.(...) Vrem să ieşim cu un proiect consolidat pe care să-l prezentăm Guvernului spre adoptare", a afirmat Tăriceanu. Liderul ALDE a mai precizat că, pe data 29 septembrie, va organiza la Senat, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei şi Mediului de Afaceri, o amplă reuniune pe această temă.

 Guvernul imprumută autorităților de management ale programelor operaționale finanțate din fonduri UE suma totală de 1,193 miliarde lei, din bani proveniți din privatizări, pentru ca respectivele instituții să poată rambursa cheltuielile eligibile ale beneficiarilor aferente lunii octombrie."În scopul asigurării necesarului de finanțare al autorităților de management pentru programele operaționale finanțate din instrumente structurale în cadrul obiectivului convergență aferent lunii octombrie a anului 2015, în vederea efectuării plăților pentru rambursarea cheltuielilor eligibile către beneficiari și pentru plata cheltuielilor eligibile rambursabile din cererile de plată aferente instrumentelor structurale, se aprobă alocarea temporară din venituri din privatizare de către Ministerul Finanțelor Publice a echivalentului în euro al sumei de 1,193 miliarde lei", se arată într-o hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial.  Sumele utilizate de către autoritățile de management din acest împrumut vor fi rambursate MFP, în euro, din sumele restituite cu această destinație de către Comisia Europeană, până la data de 29 februarie 2016, se precizează în actul normativ.  Banii vor fi împrumutați Ministerului Fondurilor Europene pentru Programul Operațional Sectorial Mediu (306 milioane lei), POS Creșterea Competitivității (270 milioane lei) și POS Dezvoltarea Resurselor Umane (317 milioane lei), precum și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru Programul Operațional Regional (300 milioane lei). La începutul lunii trecute, Guvernul a aprobat un împrumut similar, în valoare totală de 984 milioane lei, cu aceeași destinație, din care 280 milioane lei pentru POS Mediu, 220 milioane lei pentru POS Creșterea Competivității Economice, 234 milioane lei pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane și 250 milioane lei pentru Programul Operațional Regional. Banii împrumutați atunci trebuie rambursați la MFP până pe 9 octombrie 2015, respectiv vinerea viitoare.  Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, declara, la începutul lunii trecute, că România va ajunge la un grad de absorbție de aproximativ 70% la sfârșitul anului, adăugând că nu exclude posibilitatea ca acest procent să ajungă la 75-78%, dacă se iau în calcul estimările beneficiarilor.  Potrivit datelor postate, în luna iulie, pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a crescut cu 0,4% în iunie față de luna mai, de la 54,42% la 54,82%, România reușind astfel să atragă în luna respectivă 76 milioane de euro. Singurele programe pe care au fost atrase fonduri sunt Programul Operațional Sectorial Mediu și Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

Aiureli...dar interesant ....

"Criza imigraţiei testează perseverenţa Uniunii Europene", a declarat Angela Merkel la Berlin, conform agenţiei Reuters. Europa trebuie să contribuie la soluţionarea actualei crize a migraţiei din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, a adăugat cancelarul Germaniei. "În plus, pentru Europa, acest lucru înseamnă şi protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, pentru ca imigraţia să se desfăşoare în mod ordonat", a spus Merkel, criticată în ultimele luni pentru încurajarea extracomunitarilor să vină în spaţiul UE.  "În acelaşi timp, este vorba şi de asumarea unor responsabilităţi mai mari de către ţările de unde fug refugiaţii şi de către cele în care sunt mulţi refugiaţi, precum Libanul, Iordania şi Turcia", a adăugat cancelarul german.  Rata popularităţii cancelarului Germaniei s-a diminuat pe fondul crizei privind imigraţia, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Mai mult de jumătate dintre cetăţenii germani (51%) au exprimat preocupare privind numărul extracomunitarilor care au solicitat azil în Germania.  Peste 200.000 de imigranţi au sosit în Germania în septembrie, iar cifra pe anul 2015 ar putea atinge 800.000.

Serviciile secrete folosesc programe informatice cu ajutorul cărora pot prelua controlul total asupra telefoanelor mobile inteligente: nu doar interceptează convorbirile sau ne localizează, ci controlează de la distanţă funcţiile acestor smartphone-uri, astfel că ele pot fi folosite de exemplu şi ca microfoane ce transmit sunetele din jurul nostrum Unul dintre aceste programe este aşa-numitul 'Dreamy Smurf', cu ajutorul căruia telefoanele pot fi închise ori deschise de la distanţă fără ca utilizatorul să-şi dea seama. Un alt instrument se numeşte 'Nosey Smurf', care poate activa microfonul telefonului astfel încât să se poată asculta discuţiile din apropierea aparatului. Folosit împreună cu 'Dreamy Smurf', 'Nosey Smurf' poate activa microfonul chiar şi atunci când posesorul şi-a închis telefonul.  O facilitate mai cunoscută oferită serviciilor secrete de tehnologia telefoanelor mobile este localizarea posesorului acestora cu ajutorul semnalului emis de telefon, folosind metoda triangulaţiei. Dar GCHQ a pus la punct un alt instrument de geolocalizare mai performant, şi anume 'Tracker Smurf', ce permite urmărirea deplasărilor posesorului cu o precizie sporită faţă de cea a triangulaţiei.  Pentru ca toate aceste intruziuni să nu poată fi detectate, serviciile secrete britanice au creat şi un instrument de protecţie, denumit 'Paranoid Smurf'. De exemplu, dacă un utilizator suspectează că ar putea fi spionat chiar cu ajutorul propriului său telefon şi decide să ducă aparatul la un tehnician, acesta din urmă cel mai probabil nu va reuşi să obţină dovezi care să confirme respectivele temeri.  Dar serviciile de informaţii pot face multe alte lucruri prin manipularea de la distanţă a telefoanelor mobile, inclusiv să facă fotografii cu ele, susţine în continuare fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA (NSA), în prezent refugiat în Rusia.  El subliniază că serviciile secrete pot accesa orice telefon mobil cu ajutorul unor mesaje SMS denumite 'exploit'. 'Este un mesaj specific care ne este expediat la fel ca orice alt mesaj, dar este ascuns şi nu va fi afişat', explică Snowden. 'Noi plătim (pentru telefoane), dar adevăratul lor posesor este cel care controlează programele informatice', conchide el.

Se va introduce în legislaţia muncii noţiunea de „telesalariat“ şi de „telemuncă“, orice modificări fă­cute în contractele de muncă tre­buie comunicate şi în scris sala­riaţilor, angajaţii în regim part time vor avea mai puţine zile de concediu şi se vor putea efectua mai multe ore suplimentare decât în prezent în sectoare precum servicii de supra­veghere sau servicii medicale – acestea sunt doar o parte din modificările care ur­mează să se aplice în actuala legislaţie a mun­cii, în cazul în care este aprobată de Parlament. O propunere legisla­tivă de modificare a legislaţiei muncii, iniţiată de Blocul Naţional Sindical – organizaţie care a strâns peste 130.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot pentru această ini­ţiativă –, a trecut în mod tacit de Senat şi se află în prezent în dezbateri la Camera Deputaţilor, care este decizională. Deşi unele dintre prevederile propuse în această iniţiativă legislativă sunt în favoarea angajatorilor (cum este, de exemplu, reducerea perioadei de concediu pentru cei care lucrează part time, care în prezent au dreptul la tot atâta concediu cât au cei în regim full time), unii investitori străini susţin că, dacă se va adopta, acest proiect va conduce la o scădere a competitivităţii companiilor şi a României. „Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decât cel din anul 2011 (anul în care a avut loc schimbarea semnificativă a Codului muncii - n. red.) este o măsură profund inadaptată realităţilor actuale ale economiei şi pieţei muncii. (…) Măsuri precum stabi­lirea obiecti­velor de performanţă indi­vi­duale, dar şi a criteriilor de evaluare doar prin ne­gociere colectivă şi nu ca atribut al angajatorului, eliminarea neperformanţei din criteriile de concediere colectivă, eliminarea pe­rioadei de probă pentru angajaţii care au fost re­crutaţi prin concurs sunt câteva exemple din pro­punerile făcute care pot afecta abilitatea companiilor de a oferi un serviciu de calitate, adaptat exigen­ţelor pieţei“, au transmis ieri reprezentanţii Camerei Franceze de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER), organizaţie care reprezintă interesele a peste 450 de companii, care aduc 15% din PIB şi care au împreună circa 130.000 de salariaţi.