Colapsul pieţelor materiilor prime     Încetinirea din China a trimis unde de şoc pe pieţele materiilor prime. Indicele Bloomberg Global Commodity, care măsoară evoluţia preţurilor a 22 de materii prime, a coborât la niveluri neatinse de la începutul acestui secol.   Preţul petrolului este cel mai bun barometru al creşterii economiei mondiale, această materie alimentând aproape toate industriile şi sectoarele de producţie de la nivel global. Cotaţia petrolului a pierdut mai mult de jumătate într-un an, apropiindu-se acum de 40 de dolari/ baril pe piaţa SUA.  Totodată, preţul minereului de fier, materie primă esenţială pentru topitoriile din China şi sectorul construcţiilor, a ajuns la 56 de dolari tona, de la 140 de dolari tona în ianuarie 2014.  Criza investiţiilor în resurse  În contextul declinului preţurilor petrolului şi metalelor, multe proiecte miniere pentru care au fost angajate credite importante sunt acum pe pierderi, iar investitorii ar putea să nu mai obţină vreodată beneficii din acestea. Cele mai afectate sunt exploataţiile americane de şist.  În condiţiile în care necesarul de refinanţare din domeniu este tot mai mare, în anii viitori, există riscul contagiunii rapide.

Lumea se află în acest moment în mijlocul unei corecții de piață. Pieţele se prăbuşesc peste tot, și cele mai recente știri din China arată că recenta criză nu se va termina curând, scrie portalul de ştiri Business Insider.  MSCI AC World Equity Index, care măsoară preţurile acţiunilor de pe tot globul, a pierdut 13,6% de la punctul său maxim atins în luna mai.  La peste 10% în jos vorbim despre o corecție - nu este vorba totuşi despre o prăbuşire de 20%, ceea ce constituie, de obicei, o piață făcută ţăndări.  Însă piaţa a fost foarte aproape de a fi spulberată la acest maxim de 20 de procente luni, după ce criza din Asia s-a mutat rapid în Europa și după aceea în America... Germanii consideră că BCE influenţează mai mult politica UE decât Comisia Europeană. Acesta este rezutatul unui sondaj comandat de Deutsche Welle.  La întrebarea cine influenţează cel mai puternic politica europeană, repondenţii consideră Banca Centrală Europeană dă tonul (cu 39 la sută din totalul răspunsurilor validate), urmată de Comisia Europeană (36 la sută) şi Germania (34 de procente). Potrivit institutului de sondare a opiniei publice infratest-dimap, rezultatele oglindesc actuala situaţie politică din Europa, precum şi puternica prezenţă a celor mai importante instituţii europene în mediile de informare. Statelor aflate în criză, precum Grecia, nu li se atestă o prea mare importanţă la nivel decizional.   Importanţa BCE este susţinută şi de simpatizanţii partidelor parlamentare CDU/CSU, SPD şi Verzii ecologişti. Simpatizanţii Partidul Stângii consideră însă că Banca Centrală Europeană este chiar mai importantă decât cred ceilalţi cetăţeni care au participat la sondaj. În privinţa influenţei Germaniei în sistemul decizional european, electoratul conservator şi ecologist este mai convins de importanţa Berlinului, comparativ cu votanţii social-democraţilor şi ai Stângii.  Sondajul a fost comandat de Deutsche Welle şi realizat de Institutul de sondare a opiniei publice infratest-dimap în cadrul săptămânii dedicate temelor europene "Încotro se îndreaptă Europa". Sondajul a fost realizat în perioada 17-19 august, pe un eşantion reprezentativ de 1035 de personae.

 

 

Bursa din Hong Kong a închis prima şedinţă de miercuri în creştere uşoară cu 0,03%, indicele Hang Seng ajungând la valoarea de 21.191,1 puncte, în creştere cu 5,67 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite EFE.

Bursa din Shanghai a închis prima şedinţă de miercuri în creştere cu 0,31%, indicele Shanghai Composite Index a ajuns la valoarea de 3.176,34 puncte, în creştere cu 9,72 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite EFE.

La New York, Bursele de pe Wall Street au închis luni în scădere, indicele Dow Jones s-a depreciat cu 2,84%, ajungând valoarea de 16,058,35 puncte, în scădere cu 469,68 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.  Indicele Standard and Poor's 500 s-a depreciat cu 2,96%, ajungând la valoarea de 1.913,85 puncte, în scădere cu 58,33 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

Indicele Nasdaq s-a depreciat cu 2,94%, ajungând la o valoarea de 4.636,10 puncte, în scădere cu 140,40 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

La bursa New York Mercantile Exchange Nymex, cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna octombrie a scăzut cu 3,79 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 45,41 dolari.

Bursa de la Londra a închis marţi în scădere cu 3,03%, indicele indicele principal FTSE-100 a ajuns la valoarea de 6.058,54 puncte, în scădere cu 189,40 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna octombrie a scăzut cu 0,77 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 49,28 dolari.

Bursa de la Frankfurt a închis marţi în scădere cu 2,38%, indicele indicele principal DAX 30 a ajuns la valoarea de 10.015,57 puncte, în scădere cu 243,89 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

Bursa de la Paris a închis marţi în scădere cu 2,40%, indicele principal CAC 40 ajungând la valoarea de 4.541,16 puncte, în scădere cu 111,79 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

Într-un comunicat de presă, Banca Poporului din China a precizat că a oferit băncilor comerciale credite pe o săptămână în valoare de 150 de miliarde de yuani, sub forma unor acorduri de tip Reverse Repo, scrie Bloomberg, citată de Agerpres.   Instituţia a explicat că reducerea lichidităţilor pe piaţă, ca urmare a intervenţiilor pe piaţa valutară pentru a susţine yuanul, a făcut necesară această intervenţie. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune de tip open-market derulată de Banca Centrală a Chinei după luna ianuarie 2014.   Marile bănci au vândut dolari pe piaţa din Shanghai în majoritatea zilelor după ce în data de 11 august autorităţile chineze au anunţat o devalorizare surprinzătoare a yuanului. Aceste intervenţii scot fonduri din sistemul financiar şi riscă să ducă la creşterea costurilor cu împrumuturilor dacă autoritatea monetară nu injectează lichidităţi suplimentare.  Analiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca rezervele valutare ale Chinei, cele mai mari din lume, să scadă cu aproximativ 40 de miliarde de dolari pe lună în perioada următoare, până la 3.450 miliarde de dolari la finele anului de la 3.650 la finele lunii iulie, în condiţiile în care Banca centrală intervine pe piaţă pentru a sprijini yuanul. AGERPRES

...cum se cumpara o "statistica" favorabila...

Agenția de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung, în valută și în monedă locală, la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă, arată un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, remis redacţiei.  "Reconfirmarea ratingului și perspectivei stabile a României e susținută de situația foarte bună a finanțelor publice, țara noastră poziționându-se favorabil comparativ cu statele din regiune cu același rating, cu o proiecție a deficitului bugetar pentru 2015 de -1,8% din PIB, sub nivelul de -2,5% înregistrat în cazul statelor cu rating BBB și cu un nivel al datoriei publice de 40,6% din PIB, de asemenea sub nivelul de 43,1% aferent statelor cu același rating. În același timp, un alt factor de susținere a reafirmării ratingului și perspectivei pentru România îl reprezintă așteptările pozitive privind creșterea economică în următorii trei ani", conform comunicatului.  Agenția Fitch a crescut astfel prognoza proprie privind creșterea economică a României pentru perioada 2015 - 2017, estimând o creștere economică reală în medie cu 3,5% comparativ cu prognoza anterioară de 2,8%. Fitch consideră că această evoluție pozitivă va fi susținută în următoarea perioadă de cererea internă, amplificată de relaxarea fiscală la nivelul consumului privat, precum și de o revenire a investițiilor din sectorul privat.   Totodată, agenția apreciază că sectorul bancar din România este stabil, în pofida volatilității mediului extern, băncile din România fiind bine capitalizate, calitatea activelor bancare îmbunătățindu-se ca urmare a măsurilor de reducere a creditelor neperformante.  "Agenția de rating a menționat câțiva factori care ar putea conduce, în mod individual sau colectiv, la acțiuni de îmbunătățire a ratingului acordat României, respectiv continuarea procesului de consolidare fiscal bugetară, care să ducă la o evoluție în scădere a deficitelor bugetare, o reducere susținută a nivelului datoriei externe, un ritm mai accelerat al creșterii economice, precum și convergența progresivă a veniturilor către nivelul statelor cu rating superior", mai arată sursa.  La începutul lunii iulie, agenția de rating Moody's Investors Service estima, într-un raport privind România, că îmbunătățirea competitivității, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și revenirea pieței muncii și a consumului intern vor permite României să înregistreze o creștere medie de aproximativ 3% în următorii ani.  Moody's semnala atunci că reducerea deficitelor și îmbunătățirea creșterii economice susțin ratingul "Baa3" cu perspectivă stabilă atribuit României, chiar dacă nivelul relativ ridicat al datoriei externe și riscul încetinirii schimburilor comerciale în regiune pun unele provocări. De asemenea, integrarea economică graduală cu statele vecine continuă să crească productivitatea, pe lângă sprijinul financiar și supravegherea politicilor de către Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. În plus, riscurile provenite din sectorul bancar s-au redus, în condițiile în care calitatea activelor băncilor s-a îmbunătățit ca urmare a scăderii creditelor neperformante, se mai arăta în raportul Moody's.   Standard&Poor's atribuie un calificativ "BBB minus" pentru datoriile pe termen lung în valută ale României, potrivit Agerpres.

 Liderii statelor central si est-europene vor cere Aliantei Nord-Atlantice, cu ocazia reuniunii programate in noiembrie la Bucuresti, sa gazduiasca baze militare permanente, in contextul riscurilor privind o eventuala agresiune a Rusiei, afirma Krzysztof Szczerski, consilier al presedintelui Poloniei, citat de Financial Times, transmite Mediafax.  Polonia a cerut de multi ani construirea unor baze NATO permanente pe teritoriul sau, iar noul presedinte, Andrzej Duda, a explicat ca aceasta va fi o prioritate a mandatului sau. Insa state occidentale precum Germania se opun ideii, de teama sa nu amplifice tensiunile cu Rusia.  Andrzej Duda a declarat saptamana trecuta ca Alianta Nord-Atlantica nu trebuie sa trateze Polonia ca "zona demilitarizata" situata in apropierea Rusiei. "In prezent, daca ne uitam la pozitionarea bazelor militare,... linia finala este reprezentata de Germania. NATO nu a luat inca nota de schimbarea orientarii Poloniei dinspre Est spre Vest", afirma Andrzej Duda.  Inaintea summitului NATO programat anul viitor la Varsovia, propunerea privind bazele militare din estul Europei va fi discutata cu ocazia reuniunii de la Bucuresti, care se va desfasura pe 3-4 noiembrie.  Liderii din Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria vor participa la reuniunea NATO de la Bucuresti, a declarat Krzysztof Szczerski, consilierul pentru Politica externa al presedintelui polonez.  "Un consens in cadrul NATO va trebui sa reflecte intr-o masura mare punctul de vedere al Poloniei", a declarat Szczerski pentru Financial Times. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in martie, in Polonia - dupa intrevederea cu omologul sau polonez de atunci, Bronislaw Komorowski, - ca s-a decis organizarea in toamna, la Bucuresti, a unei reuniuni regionale la nivel de sefi de stat, in pregatirea summitului NATO programat la Varsovia in 2016. "Impreuna cu domnul presedinte Komorovski am convenit sa organizam in toamna acestui an, la Bucuresti, o noua editie a unei intalniri, la nivel de sefi de state, in formatul care a avut loc in iulie, anul trecut, la Varsovia, un format regional, pe care il consideram important si care intareste colaborarea regionala si este un instrument foarte util in pregatirea summitului NATO de la Varsovia din 2016", afirma Klaus Iohannis pe 12 martie.